1,059 matches
-
apucat de friguri, să-l culce jos, să treacă călușarii* de trei ori peste el, că ci îi trece. Balega de cal e bună de friguri dacă o storci de zamă și o amesteci cu puțină apă, dînd-o de bă ut bolnavului. Primăvara, cel ce vede rîndunica întîi să caute în pămînt sub talpa piciorului drept, că va gă si un cărbune. Acel cărbune este bun pentru friguri. Cînd vezi întîi și-ntîi rîndunică și barză, să stai în loc și să scobești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în reflectare proprie. Imaginea (materială, exprimare a vizibilului), cum și obiectul furnizează artistului, în secolele realismului, modele ale neutralității și obiectivității, saturînd cu gustul vizualității discursul reprezentativ. Că avem de-a face cu un sistem, complicat estetic dincolo de postulatele antice ut pictura poesis / mimesis, o afirmă consecvența raporturilor narațiunii cu "imaginea lizibilă"vizibilă în construcție și inteligibilă în structura de profunzime a discursului romanului. Poetica se preocupă de aspectele producerii imaginii în roman, esențială fiind medierea pe care aceasta o propune
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
zăr Șăi nea nu, In flu en ța orien ta lă asupra lim bei și cul tu rei ro mâ ne, 1. Vor be populare, 2. Vo ca bu la rul, So cec, București, 1900; H. Tik tin, Rumänis ch-de ut sches Wör ter buch, vol. I-III, București, 1903-1924. Abrevieri AARMSI = Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice AIIAI = Anuarul Institutului de Istorie și Ar he o lo gie „A. D. Xe nopol“, Iași AG = Ar hi va Genealogică BAR = Biblioteca Academiei Române BOR
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
apare mau târziu. Singura deviză care stabilea principiile luării hotărârii de către șleahtă în Dietă, în lipsa altor reguli juridice sau convenționale, era: "să dai cât mai puțin posibil, să iei cât mai mult"464. Deviza, având la origine principiul roman do ut des, va fi unica utilizată de stări în adunările din întreaga Europă medievală. Acesta îi va asigura privilegiile prin condiționarea "sfatului și ajutorului" acordat monarhului. Deputații veneau la Dietă cu puteri limitate. În timpul negocierilor discuțiile se prelungeau foarte mult, ceea ce
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
hotărârile Dietale, nu a exercitat această prerogativă decât sporadic până la 1744. Transilvaniei i se recunoaște autonomia de iure, prin edictul de la 1765 al împărătesei, care o ridică la rangul de Mare Principat (Decernimus etiam, et hoc nostro Diplomate firmissime statuimus, ut post hac futuris temporibus, dictus Magnus Transsilvaniae Principatus)775. Direcțiile principale ale reformismului luminat sunt marcate în Transilvania de personalitatea lui Iosif al II-lea (1780-1790). Reforma instituțională, inițiată din perioada anterioară, modifică fundamental structurile administrative și juridice ale Principatului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Mănucă este nevoită să suporte și acum, la ani buni de la apariția volumului După vernisaj (Universitas XXI, Iași, 2001), consecința "vinovatei" sale duble îndeletniciri: situarea fără drept de apel a operei sale pe teritoriul poietic delimitat exclusiv de maniera reducționistă ut pictura poesis. Ce-i drept, încă de la început, poeta însăși nu a părut a-și refuza capriciul asumării și afirmării! constante, uneori orgolioase, a dublei sale vocații. A se vedea titlurile și cea mai mare parte a textelor incluse în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și este coeficientul diferențial al lui U (utilitatea) considerată funcție de q (cantitatea din bunul respectiv). Dacă se consideră cantitatea Oa (dacă se consumă a unități din bunul X), atunci segmentul ab măsoară gradul de utilitate al bunului respectiv. Utilitatea totală (Ut) este suprafața dintre curbă, axa OX și cele două segmente care limitează cantitatea (m și n) și care prezintă două grade de utilitate diferite Ut = f(X). Dacă X măsoară creșterea lui q (cantitatea din bunul X), atunci utilitatea totală
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
din bunul X), atunci segmentul ab măsoară gradul de utilitate al bunului respectiv. Utilitatea totală (Ut) este suprafața dintre curbă, axa OX și cele două segmente care limitează cantitatea (m și n) și care prezintă două grade de utilitate diferite Ut = f(X). Dacă X măsoară creșterea lui q (cantitatea din bunul X), atunci utilitatea totală (Ut) crește cu U. y (gradul de utilitate totală) = Pe Jevons nu îl interesează gradul de utilitate în orice punct al curbei, ci numai gradul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
este suprafața dintre curbă, axa OX și cele două segmente care limitează cantitatea (m și n) și care prezintă două grade de utilitate diferite Ut = f(X). Dacă X măsoară creșterea lui q (cantitatea din bunul X), atunci utilitatea totală (Ut) crește cu U. y (gradul de utilitate totală) = Pe Jevons nu îl interesează gradul de utilitate în orice punct al curbei, ci numai gradul final de utilitate, corespunzător ultimei adăugări a unei cantități. Din graficul de mai sus, curba descendentă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
nr. 1.3. În v alo are absolută, numărul de utilizatori europeni este mai mare decât cel di n S .U.A., dar, procentual, pe continentul nord american, acolo unde tehnologiile informațional e d ețin, încă, primul loc, la nivel mondial, ponderea ut ili zatorilor de Internet este de 69,7 % din numărul total al populației. Numă rul total de utilizatori In ternet în lume, în luna martie a anului 2007, d epă șise 1 114 000 000. Dacă, după cum se pare, aceste
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
nu tind către echilibru, l ibe ralizarea lor a deschis drumul apariției crizelor. În trecut, activitățile financiare au fost extr em de reglementate, dato rită existenței unor factori importanți, cum ar fi : vulnerabilitatea sectorului financiar față de criza de încredere, nevoia ut ili zării unor instrumente de re glare monetară, dar, mai ales, necesitatea de a i proteja pe deținătorii de capital financiar. Globalizarea piețelor financiare a reprezentat un proiect de succes al fundamentalismului de piață. În situația în care capitalul fina
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și o Mare Criz ă a u contribuit la creșterea naționalismului și a politicii economice de necooperare. Credibilitatea eta lonului aur, afectată de Primul Război Mondial, a făcut ca politica monetară să se supună scopurilor politice interne, la în cep ut, doar pentru remedierea deficitelor financiare cauzate de război. Mai t ârz iu, politica monetară a deve nit un instrument pentru realizarea devalorizăr ilo r sub influența cursurilor fluctuante. Ca măsură pentru prevenirea crizelo r v alutare și pentru protejarea aurului
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
medii, au început să se de schidă spre sistemul global în ved erea realizării unei mai bune mobilități a cap ita lului, păstrând, totuși, un control autonom asupra politicii lor monetar e. Era contemporană a globalizării financiare a în cep ut odată cu criza pe trolului din 1973 și colapsul sistemului de la Bre tton Woods. Ambel e eve nimente au avut efecte negative asupra procesul ui de pregătire a economiei globale pentru globalizarea financiară care a urmat. Criza petrolului le-a furnizat
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
bază globală. Aceste companii pot doar să pună în mișcare globalizarea financiară datorită unor serii de progrese tehnologice. Instituțiile financiare, prin internaționalizarea serviciilor financiare, sunt, de asemenea, o forță de acțiune a globali zăr ii financiare. Schimbările ce au av ut loc la nivel global atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare, explică rolul instituțiilor financi are ca forță a acesteia. Investitorii își asumă riscuri diverse de la o țar ă la alta. Odată cu li beralizarea și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
țin de cererea de fonduri au jucat, la râ endul lor, un rol important. În acest sens, s pot menționa următoarele: * în anii ̕70, piața eurodevizelor ia avânt și datorită excedentelor comerciale provenind din comerțul cu țiței, cun osc ut sub denumirea de reciclare a petrodolarilor; * extinderea zonei în cauză: pe lângă Europa și Canada, apar centrele offsh cu ore alimentate fonduri provenite din afacerile cu țiței (Hong Kong, Bahrein, Bahamas, insulele Cayman ș.a.); * volumul cererii de fonduri aparținând întreprin der ilor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
afacere, aceasta trebuie să fie capabilă să adune capital, iar m eto dele formale pentru a face posib e il acest lucru, cum este vânzarea d acțiuni sau speculațiile la bursa de valori, trebuie să fie mult mai eficiente decât ut ilizarea piețelor informale. Investitorii au multe motive să prefere piețele financiare formale față de „comerțul la colț de stradă“. Totuși, n u t oate piețele formale prosperă, întrucât investitorii se orientează spre anumite piețe ce prezintă unele caracteristici, precum: * Lichiditatea sau
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
piețele financiare s-au dezvoltat în multe țări, iar noile instrumente reprezenta u o componentă importan tă a acestor piețe. Expansiunea activității pie țel or financiare a fost între ruptă în 1998, ca răspuns la criza bancară ce a av ut loc în acea perioadă. Criza a trecut repede, pentru ca, mai apoi, act ivi tatea piețelor financiare să atingă niveluri record, urmând adoptarea mon ede i unice europene, de clinul ratei dobânzii în Canada, Marea Britanie și Europa Continentală și o imagine
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mai sigure . Actuala criză financiară a produs schimbări maj ore în ceea ce privește atât v olumul fluxurilor tranzacționate pe piețele financiare internaționale, cât mai ales direcția de orientare a acestor fl uxu ri. În anul 2008, intrările nete de capital au scăz ut la 780 miliarde $, inversâ d tendința crescătoare începută în anul 2003, care a atins cea mai înaltă aloare, de 1.22 n v 2 miliarde $, în 2007 (tabelul nr. 3.13.). Analizând datele din tabel, observăm că fluxurile private (datorii
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
s indicalizate a fost mo destă în comparație cu scăderea de 75 % la fina nța rea prin obligațiuni și 50 % la emisiunile de titluri de capital, în aceea și perioadă. Chiar și în al patru lea trimestru din 2008, angajamentele de împrum ut sindicalizat au totalizat 39,8 miliarde dolari, în scădere cu doar 13 miliarde dolari, pentru aceeași perioadă din 2007, dar numărul tranzacț iil or a fost redus la jumătate. În p trimestru al anului 2009, împrumuturile bancare sindicali-rimul zate către
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în scădere cu doar 13 miliarde dolari, pentru aceeași perioadă din 2007, dar numărul tranzacț iil or a fost redus la jumătate. În p trimestru al anului 2009, împrumuturile bancare sindicali-rimul zate către țările în curs de dezvoltare au scăz ut puternic (grafic ul nr. 3.32.). În acest context, doar 46 tranzacții, în valoar e t otală de 17 miliarde dolari, s au realizat în primul trimestru al anului, cele ma i puține din anul 2003 încoace. În timp ce împrumuturile bancare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
aceste VS P a u început să se bazeze pe linii de finanțare de la băncile sponsor. În fi nal , cererea de lichiditate, în combinație cu pierderea încrederii între bănci, a generat goana după cash, în timp ce rata dobânzii efective a încep ut să crească. Numeroase fonduri de plasament au ajuns să se î mpr umute pentru a cumpăra aceste obligații atașate. Cum acestea aveau o dobândă mai înaltă decât a împrumutului, plasamentul era generator de substanțiale profituri. Băncile au participat la acest
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
la sfârșitul aceleiași l uni . Evoluția celorlalte piețe, cum ar fi cele în eu ro și a fondurilor în lire sterline, a arătat semne similare de perturbare . P roblemele au fost deose bit de evidente pentru operațiunile de swap val uta r, caz în care spread urile la creditele din sectorul financiar și ce rer ea globală crescândă pentru fondurile în dolari americani au ridicat co stu rile implicite ale dolaru lui la niveluri istorice, mai mari decât Libor (gr aficul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
impas. Inacți une a ar fi dus, astfel, la creș terea inflației, iar acțiunea, la instabilitate fi nanciară. Dacă reglementarea și supravegherea ar fi prevenit acumularea excesiv ă a riscurilor de către inves titori, creșterea ratelor dobânzii nu ar fi put ut duce la apariția instabilității financiare. Aceste evoluții arată că politica monetară, reglementarea și su pravegherea trebuie să conlucreze eficient, cee a c e nu s-a întâmplat, în ul timii ani, în unele economii importante ale lum ii. Câteodată, politica
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
automat fără ca o dispoziție a legii să o prevadă -, asigurându-se astfel conținutul gajului general, dar este subordonată divizibilității patrimoniului; • subrogația reală cu titlu particular constă în înlocuirea unui bun individual determinat cu un alt bun individual determinat, privite izolat, ut singuli și operează numai în temeiul legii: în materia asigurărilor (despăgubiri), a schimburilor de terenuri, în cazul exproprierii imobilului ipotecat. Pentru toate aceste aspecte a se vedea, I. Turcu, op. cit., pp. 278-300. 87 De exemplu, în cazul persoanelor fizice divizibilitatea
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
a d-lui dr. ing. Mihai Cristea. Ing. Ion Nimigean S uceava , 2 1.11.2000 D rag ă Colega, Te inform ez prin aceasta că la P od u Iloa ie i am trim is încă de la înc ep utul lunii, materia lu l pe care acum țil trim it ș i ție în copie. A zi am expediat, după o oare care întârziere, ș i m ateria lu l privind „C urric u lum vitae” a l m eu
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]