424 matches
-
c] teoriile consecințialiste au nevoie de un r]spuns la aceast] întrebare; la fel de mult] nevoie are ins] și orice etic] care promoveaz] în anumite condiții binele. Utilitarismul clasic sugereaz] c] doar pl]cerea este bun] în sine; versiunile ulterioare ale utilitarismului au oferit ins] răspunsuri diferite și poate mai conving]toare. Spre deosebire de eseul precedent, acest articol se concentreaz] pe conținutul, măi degrab] decât pe structura teoriilor consecințialiste și a oric]rei îndatoriri sau obligații de a promova binele. Teoria virtuții GREG
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obiective” ale naturalismului și intuiționismului; totuși, în contrast cu teoriile „subiective” standard, acest curent teoretic acord] un loc extrem de important raționamentelor despre judec]țile etice. Se afirm] c] rezultatul este o cale de a lua decizii morale combinând elemente de kantianism și utilitarism. Spre deosebire de alte teorii metaetice discutate în aceast] secțiune, prescriptivismul universal este destul de recent; curentul este descris aici de c]tre creatorul și cel mai important reprezentant al s]u. Morală și dezvoltarea psihologic] LAURENCE THOMAS Ne dezvolt]m oare moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
firelor de p]r de pe trup, este considerat] esențial] într-o viat] ascet], ținând cont de faptul c] p]rul reprezint] pl]cere. În consecinț], pl]cerea se confund] cu r]ul, iar durerea trebuie suportat]: fapt care r]stoarn] utilitarismul clasic! Manualul practic al eticii Jaina definește conduită corect] în termeni de jur]minte de abținere, direcționate, în mod progresiv, în scopul renunț]ri complete a ascetului. Aceasta este schemă lor axiologic]. Exist] cinci astfel de jur]minte, si anume
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
beneficiul material și spiritual al celorlalți. Însuși Buddha este descris ca fiind o persoan] preocupat] de fericirea și bun]starea oamenilor. În general, etică budist] deține o poziție utilitarist], ins] aceast] caracteristic] nu este una de natur] hedonist] (tipurile de utilitarism sunt discutate în capitolul 20, „Utilitatea și binele”). În mod cert, Buddha ar adopta o atitudine critic] fâț] de interesul pentru senzualitatea pur] și fâț] de orice încercare de a reduce pl]cerea la o simpl] practic] hedonist]. Pe m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un aspect central al viziunii sale a fost susținut în mod independent atât de c]tre Thomas Reid (1710-1796), fondatorul școlii scoțiene a „simțului comun” din secolul al XIX-lea, cât și de Jeremy Bentham (1748-1832), promotorul teoriei moderne a utilitarismului. Acest aspect central era credință c] oamenii obișnuiți pot obține îndrumarea potrivit] pentru acțiune aplicând în mod consistent principiile morale. Teoriile anterioare apelaser] la aceste principii pentru a explica decizile morale, dar nu considerau c] toți indivizii le pot folosi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
potrivit c]reia acesta ar putea fi folosit în luarea deciziilor, simțul comun p]rea c] presupune anumite analize pe care oamenii obișnuiți nu le puteau face. John Stuart Mill (1806-1873) a elaborat o replic] în lucrarea să din 1863, Utilitarismul. El a afirmat c] morală bazat] pe simțul comun pe care o înv]ț]m în copil]rie reprezint] înțelepciunea cumulat] a omenirii cu privire la consecințele pozitive și negative ale acțiunilor. Trebuie, deci, s] ne conducem viața în funcție de aceast] moral], cu excepția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu privire la consecințele pozitive și negative ale acțiunilor. Trebuie, deci, s] ne conducem viața în funcție de aceast] moral], cu excepția cazurilor noi și neobișnuite când e necesar apelul direct la principiul utilit]ții. Dar și în aceste cazuri, simțul comun joac] un rol. Utilitarismul astfel interpretat nu va conduce la concluzii care nu pot fi acceptate de simțul comun. Deci nu este nevoie de nici un apel la principii neutilitariste înțelese intuitiv pentru a explica morală obișnuit]. Mill a elaborat, de asemenea, o teorie a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
recunoscut c] fiecare persoan] poate cunoaște cerințele moralei. În lucrarea The Method of Ethics (1874), Harry Sidgwick a încercat s] arate c] perspectiva intuiționist] asupra fundamentelor moralei se poate sprijini în acest aspect pe teoria utilitarist]. El a afirmat c] utilitarismul are nevoie de intuiție că fundament al s]u; dar f]r] metodă utilitarist], intuiționimul nu ar putea rezolva nicicum disputele morale. El a argumentat în detaliu viziunea conform c]reia utilitarismul red] cel mai bine bazele teoretice ale convingerilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aspect pe teoria utilitarist]. El a afirmat c] utilitarismul are nevoie de intuiție că fundament al s]u; dar f]r] metodă utilitarist], intuiționimul nu ar putea rezolva nicicum disputele morale. El a argumentat în detaliu viziunea conform c]reia utilitarismul red] cel mai bine bazele teoretice ale convingerilor legate de simțul comun. Au fost dezvoltate și alte variante ale intuiționismului. Filosofii de limb] german] Franz Brentano (1838-1917), Max Scheler (1874-1928) și Nicolai Hartmann (1882-1950) au elaborat teorii diferite asupra naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din cunoașterea faptelor, ci numai din intuiția aspectelor pozitive ale unor st]ri precum frumusețea, pl]cerea, prietenia și cunoașterea. El a sustinut c] acțiunile drepte sunt cele care aduc cel mai mare bine, ap]rând astfel o versiune a utilitarismului care o dep]șea pe cea hedonist]. Spre deosebire ins] de kantianism și utilitarimul clasic care susțineau c] ofer] o procedur] rațional] de rezolvare a disputelor morale, perspectivele intuiționiste se bazeaz] în mod esențial pe pretenții de introspecție și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Government (1690); ed. Peter Laslett (Cambridge: Cambridge University Press, 1988). Maclntyre, A.: After Virtue (1981); 2nd edn (Notre Dame, Ind.: University of Notre Dame Press, 1984). Marx, K.: The Marx-Engels Reader, ed. Robert C. Tucker (New York: Norton, 1972). Mill, J.S.: Utilitarism (1863); în J.S. Mill, Collected Works, Vol. 10, ed. J.M. Robson (Toronto: University of Toronto Press, 1969). Montaigne, M. de: Essays (1595); trans. Frame (Stanford: Stanford University Press, 1965). Moore, G. E.: Principia Ethica (Cambridge: Cambridge University Press, 1903). Nietzsche
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu poate servi ca instrument unic de judecare a acțiunii umane, deoarece depinde de o cunoaștere anterioar] a naturii umane, este o tr]s]tur] standard a argumentelor dreptului natural. Argumentul pare s] pun] în conflict teoria dreptului natural cu utilitarismul modern. Totuși, adev]rul este mai complicat decât sugereaz] aparențele; aceste chestiuni vor fi discutate mai jos.) Argumentele antice și medievale susțineau c] legile naturale au fost împlântate în oameni de c]tre Dumnezeu (sau de c]tre zei). Se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
importante preocup]ri ale filosofului moral contemporan. Dreptul natural și rivalii s]i moderni Observațiile lui Grotius asupra metodei sunt, de asemenea, instructive deoarece ne ajut] s] înțelegem mai bine relația dintre dreptul natural modern și principalul s]u rival, utilitarismul modern. El prezint] dou] metode de stabilire a ceea ce este în acord cu dreptul natural. Metodă a priori const] în „demonstrarea acordului sau dezacordului necesar cu natura rațional] și social]”, în timp ce metodă a posteriori urmeaz] cursul mai expus eșecului de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a preferințelor aflate în conflict. Cel mai simplu ar fi s] aloc]m o greutate egal] preferințelor individuale și apoi s] alegem rezultatul care ofer] gradul cel mai înalt de satisfacere a preferințelor. O astfel de metod] este echivalent] cu utilitarismul preferințelor. (Dac] am adopta o psihologie hedonist] a acțiunii am alege în acest caz utilitarismul clasic. O detaliere a acestor forme de utilitarism poate fi întâlnit] în capitolul 10, „Utilitatea și Binele”). Aceast] schem] ajut] la identificarea diferențelor principale dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
egal] preferințelor individuale și apoi s] alegem rezultatul care ofer] gradul cel mai înalt de satisfacere a preferințelor. O astfel de metod] este echivalent] cu utilitarismul preferințelor. (Dac] am adopta o psihologie hedonist] a acțiunii am alege în acest caz utilitarismul clasic. O detaliere a acestor forme de utilitarism poate fi întâlnit] în capitolul 10, „Utilitatea și Binele”). Aceast] schem] ajut] la identificarea diferențelor principale dintre dreptul natural și rivalii s]i moderni: dac] diversitatea uman] poate fi înțeleas] în cadrul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care ofer] gradul cel mai înalt de satisfacere a preferințelor. O astfel de metod] este echivalent] cu utilitarismul preferințelor. (Dac] am adopta o psihologie hedonist] a acțiunii am alege în acest caz utilitarismul clasic. O detaliere a acestor forme de utilitarism poate fi întâlnit] în capitolul 10, „Utilitatea și Binele”). Aceast] schem] ajut] la identificarea diferențelor principale dintre dreptul natural și rivalii s]i moderni: dac] diversitatea uman] poate fi înțeleas] în cadrul unui sistem articulat de bunuri umane distincte sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și rivalii s]i moderni: dac] diversitatea uman] poate fi înțeleas] în cadrul unui sistem articulat de bunuri umane distincte sau nu. Dac] accept]m existența unui astfel de sistem, dreptul natural într] în conflict nu numai cu forma clasic] a utilitarismului, ci și cu teoriile contemporane ale drepturilor precum cea aminitit] mai sus. În concluzie, desi dreptul natural a contribuit la elaborarea teoriei moderne a drepturilor, ar fi greșit s] o clasific]m ca specie a celui dintâi. În mod asem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În concluzie, desi dreptul natural a contribuit la elaborarea teoriei moderne a drepturilor, ar fi greșit s] o clasific]m ca specie a celui dintâi. În mod asem]n]tor, ar fi o greșeal] s] clasific]m dreptul natural și utilitarismul că teorii absolut opuse. Deși sunt în dezacord asupra gradului de diversitate a ființelor umane, teoriile trebuie considerate diferite mai degrab] în ceea ce privește accentul decât în ceea ce privește tipul. Teoriile dreptului natural se disting prin ipoteza potrivit c]reia c] valorile umane, indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în ceea ce privește accentul decât în ceea ce privește tipul. Teoriile dreptului natural se disting prin ipoteza potrivit c]reia c] valorile umane, indiferent de diversitatea lor aparent], prezint] asem]n]ri care susțin ideea unor bunuri umane naturale. Aceasta este o afirmație pe care utilitarismul nu o respinge neap]rât. De fapt, orice form] de utilitarism care a încercat s] identifice o ordine rațional] în preferințele umane, măi degrab] decât s] accepte pur și simplu diversitatea acestora, propune o viziune pe care nici o teorie a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ipoteza potrivit c]reia c] valorile umane, indiferent de diversitatea lor aparent], prezint] asem]n]ri care susțin ideea unor bunuri umane naturale. Aceasta este o afirmație pe care utilitarismul nu o respinge neap]rât. De fapt, orice form] de utilitarism care a încercat s] identifice o ordine rațional] în preferințele umane, măi degrab] decât s] accepte pur și simplu diversitatea acestora, propune o viziune pe care nici o teorie a dreptului natural nu o respinge („utilitarismul obiectiv” susținut de David Brink
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
De fapt, orice form] de utilitarism care a încercat s] identifice o ordine rațional] în preferințele umane, măi degrab] decât s] accepte pur și simplu diversitatea acestora, propune o viziune pe care nici o teorie a dreptului natural nu o respinge („utilitarismul obiectiv” susținut de David Brink în lucrarea Moral Realism and the Foundation of Ethics [Realismul moral și fundamentele eticii] este un recent exemplu ilustrativ). Totuși, dac] ipoteza uniformit]ții valorilor se dovedește a fi fals], formele mai simple și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
David Brink în lucrarea Moral Realism and the Foundation of Ethics [Realismul moral și fundamentele eticii] este un recent exemplu ilustrativ). Totuși, dac] ipoteza uniformit]ții valorilor se dovedește a fi fals], formele mai simple și mai puțin structurate ale utilitarismului - incompatibile cu dreptul natural - vor fi mai dificil de comb]țuț. Aceast] concluzie este susținut] și de formul]rile generale ale teoreticienilor dreptului natural, din moment ce ei afirm] c], desi dreptul natural nu este fondat pe utilitate, el este totuși în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atr]g]toare din punct de vedere al utilit]ții totale; ele se îndep]rteaz] astfel de spiritul dreptului natural mai mult decat utilitariștii. Aceast] prezentare sumar] nu ofer], desigur, o explicație complet] a relației dintre teoriile dreptului natural și utilitarism. Este util ins] s] abord]m problemă în acești termeni deoarece putem astfel evita o eroare de proporții. Ar fi greșit s] credem c] dreptul natural și utilitarismul modern se afl] pur și simplu în opoziție, mai ales când una
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ofer], desigur, o explicație complet] a relației dintre teoriile dreptului natural și utilitarism. Este util ins] s] abord]m problemă în acești termeni deoarece putem astfel evita o eroare de proporții. Ar fi greșit s] credem c] dreptul natural și utilitarismul modern se afl] pur și simplu în opoziție, mai ales când una dintre teorii se confrunt] cu probleme controversate precum avortul și eutanasia. Cele dou] teorii sunt de acord asupra unui aspect central. Dreptul natural se bazeaz], în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
probleme controversate precum avortul și eutanasia. Cele dou] teorii sunt de acord asupra unui aspect central. Dreptul natural se bazeaz], în primul rând, pe afirmația potrivit c]reia exist] un fundament natural al credințelor morale care pot fi justificate rațional. Utilitarismul modern accept] aceast] viziune. Deși, în mod obișnuit, utilitaristul va încerca s] revizuiasc] toate credințele morale, el nu este un sceptic din punct de vedere moral; de altfel, utilitarismul accept] existența bunurilor morale autentice. Diferența dintre cele dou] poziții se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]