466 matches
-
lumina peisajului moldovean. S-au scris atâtea pagini frumoase despre toate acestea Încât ar fi stângace intenția de a le mai reda eu, cu atât mai mult cu cât Dvs. le cunoașteți atât de bine. Agapia, Agapia Veche, Secul, Sihăstria, Văratec, Neamțul, Sucevița, Gura Humorului, Arbore, Voroneț, Putna și toate satele și orașele prin care am trecut, și frumusețea peisajelor, cu fânețele și codrii și minunata șerpuire a drumurilor (ca de exemplu cel Între Gura Humorului și Solca) și mai ales
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și mie și Județului În care am copilărit și de care mă simt și astăzi legat. Mi-a făcut mare plăcere cele ce-mi comunici despre bunul meu profesor V. Ciurea. Mult aș dori să pot veni, vara aceasta, de la Văratec pentru câteva ore la Fălticeni. Aceasta depinde și de sănătatea mea, dar și de mijlocul de transport pe care Îl voi avea. Aștept comunicarea matale În ce privește tabloul pe care, țin f. mult să-l știu la Fălticeni. Dacă nu aș
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la Slatina, Dumitrești și Cărbunești. La Sud-Est de Buhuși se aflau alte sate ale lui Oană vornicul: Siliștea (azi Români), unde era o altă curte a vornicului, iar lângă Roman, contopindu-se cu această comună, erau satele Cărbunești și la Văratec. Nu departe de Roman, pe Bistrița, se afla satul Costinți (azi Costișa). La foarte mare distanță, între Huși și Vaslui, se aflau două sate. Cea mai importantă danie pe care Alexandru cel Bun o face fiilor lui Oană vornicul, pe lângă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1916, dar n-a fost înregistrat, după repetata mea insistență, decât în 22 martie 1917 sub nr. 45853. Voi rezuma aci rezultatul misiunii după copiile ce mai păstrez, începând cu mănăstirea Slatina din jud. Suceava și trecând apoi la Agapia, Văratec și Secu, lucrările s-au efectuat în mod normal, dificultățile începând la M-rea Neamțu unde arhimandritul Meletie Nicuță, fost sergent în armată, nevoind să ție seamă de actele M.C.G., a refuzat să-mi dea concursul cuvenit. Raportând personal generalului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din Moldova, m-am și prezentat a doua zi, chiar d-lui general Prezan, comandantul Armatei de Nord, la Bacău, de unde, primind permisiile rusești și românești de circulație, am pornit spre Mănăstirea Slatina din jud. Suceava, trecând apoi la Agapia, Văratec, Secu și Neamțu. Revenind la București, am pus în siguranță Tezaurele adunate și aprobindu-mi-se procedeul, am trecut în Oltenia, ale cărei părți muntoase căzuseră în mâna inamicului. La 30 octombrie, când mă aflam pe drum spre Câmpulung, am fost rechemat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în Moldova în două mari centre, care au devenit în secolul al XIX-lea importante ospicii, Golia și Neamțu, și în câteva mănăstiri mai mici, specializate însă și ele în asistența alienaților, care au fost Schitul Adam și Mănăstirile Rașca, Văratec și Agapia. Primele două ospicii sunt cunoscute; despre celelalte avem informații foarte puține, în consecință, schițând istoricul celor dintâi, vom sublinia mai ales datele puțin cunoscute din evoluția ospiciilor de la Neamț și Golia; vom insista însă asupra ospiciului de la Adam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ulițele din Târgul Piatra nemernicind o femeie lipsită de minte și cu necuviincioase purtări, anume Safta au trimis-o la mănăstirea Agapia de unde s-au înapoiat cu întâmpinare că din pricina patimei nu poate să o primească acolo îndrumând-o la Văratec". Rezultă, în afara caracterului de penitență a unor internări, că femeile care sufereau de patimă (epilepsie, n.n.) nu erau primite la Agapia, ci la Văratec. În adevăr, la Văratec se diferenția, pe atunci, un mic centru pentru femei epileptice. Pentru bărbați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
au înapoiat cu întâmpinare că din pricina patimei nu poate să o primească acolo îndrumând-o la Văratec". Rezultă, în afara caracterului de penitență a unor internări, că femeile care sufereau de patimă (epilepsie, n.n.) nu erau primite la Agapia, ci la Văratec. În adevăr, la Văratec se diferenția, pe atunci, un mic centru pentru femei epileptice. Pentru bărbați, un rol asemănător l-a avut mănăstirea Secu, unde se adăposteau mai mulți epileptici. De prin a doua jumătate a secolului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
că din pricina patimei nu poate să o primească acolo îndrumând-o la Văratec". Rezultă, în afara caracterului de penitență a unor internări, că femeile care sufereau de patimă (epilepsie, n.n.) nu erau primite la Agapia, ci la Văratec. În adevăr, la Văratec se diferenția, pe atunci, un mic centru pentru femei epileptice. Pentru bărbați, un rol asemănător l-a avut mănăstirea Secu, unde se adăposteau mai mulți epileptici. De prin a doua jumătate a secolului al XIX-lea, deosebirea între internările în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a revenit asupra acestei decizii, până la urmă Comitetul Sănătății le-a întărit poziția, lăsându-i subordonați direct capitalei (Iași). Raza de acțiune a acestor medici cuprindea, în afară de spitalul Târgul Neamț și Ospiciul Mănăstirii, ocoalele de sus ale ținutului și mănăstirii Văratec și Agapia. În aceste condiții, asistența alienaților și a bolnavilor de alte boli nu putea fi satisfăcătoare. Au apărut unele fricțiuni între dr. Fleișer și conducerea mănăstirii. Dr. Fleișer se plânge, în 1856, că economul mănăstirii inițiază măsuri și efectuează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
1861 dr. Fleișer demisionând, Ministerul Cultelor solicită Comitetului Sănătății "un medic român cu calități pentru mănăstirea Neamțului" în locul dr. Fleișer care a demisionat. Instituindu-se concurs pentru ocuparea postului de medic primar la Spitalul Târgu Neamț și la mănăstirea Agapia, Văratec și Neamț, în 20 zile de la publicarea anunțului s-au înscris doctorii Matei Trisonimi, Frederich Muller, Emil Maks, Emanuel Lozinschi și Vicenția Udrițchi. În referatul întocmit către Ministerul Cultelor și instrucțiunii publice, dr. Cidac își exprimă opinia în favoarea doctorilor Emil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cititorii neinițiați în istoria literară, cei care nu cunosc decât poeziile predate în școală, care au auzit de iubirea dintre Mihai și Veronica", cei care "vor fi văzut mormintele celor doi, al lui, în cimitirul Bellu, al ei, la mănăstirea Văratec, dar nu au adăstat cum se cuvine asupra acestor destine, asupra ființei eminesciene, a rigorilor epistolare de la finele veacului XIX ori a asemănărilor șocante dintre retorica lui "Hyperion" și partiturile verbale ale unor personaje caragialiene, precum Chiriac, Veta, Rică Venturiano
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
franjurii lumii, dar ar trebui trăit cu picioarele pe covor, și-acela-i de asfalt și nu există decât la oraș. Nu voiam să mă-nșface acest panoptic înfloritor ce irosea toate culorile. Nu voiam să-mi ofer trupul acestei flămânde arderi văratece mascate cu flori. Voiam doar atât: s-o șterg de pe franjuri și să pășesc pe covor, acolo unde asfaltul de sub tălpi e-atât de etanș încât moartea din pământ nu ți se mai poate încolăci pe după glezne. Îmi doream să
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
acordat toată atenția, fiind cel dintâi ierarh al Bisericii noastre ortodoxe, care în lumea academică a consacrat contribuția de seamă a Mitropolitului Dosoftei al Moldovei la ctitorirea limbajului liturgic românesc. Prin strădania sa, mănăstirilor Putna, Neamț, Secu, Sihăstria, Bistrița, Agapia, Văratec, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Galata, Vorona le-au fost închinate documentate monografii. A manifestat pasiune și dragoste duhovnicească în reconsiderarea valorilor arhitectonice și înfrumusețarea bisericilor ieșene, din care amintim: Sfântul Nicolae Domnesc, Trei Ierarhi, Golia, Albă, Curelari, Vovidenia
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Sper, totuși, ca textul (manuscris, - pentru a evita o altă întîrziere) să ajungă în al doisprezecelea ceas . Te rog să primești, dragă domnule Călin, salutări prietenești și urări de bine. Constantin Ciopraga </citation> (12) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Mănăstirea Văratec" data =”22 august 1981”> Dragă domnule Călin, încep cu mulțumiri pentru ilustrata din Oltenia . De două săptămîni, sînt - ca în fiecare an - la Văratec , unde am și scris, zilele acestea, comentariul despre G. Bacovia . Posibilitatea dactilografierii este, aici, exclusă, de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
salutări prietenești și urări de bine. Constantin Ciopraga </citation> (12) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Mănăstirea Văratec" data =”22 august 1981”> Dragă domnule Călin, încep cu mulțumiri pentru ilustrata din Oltenia . De două săptămîni, sînt - ca în fiecare an - la Văratec , unde am și scris, zilele acestea, comentariul despre G. Bacovia . Posibilitatea dactilografierii este, aici, exclusă, de aceea trimit manuscrisul - cu rugămintea ca pregătirea pentru tipar să fie [făcută]cu toată acuratețea. în ce privește invitația de a veni la Bacău , o accept
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Această relație de tinerețe a lor este confirmată de schița „La aniversară” publicată de M. Eminescu în 1876, în Curierul de Iași (unde eroii au această vârstă) și de jurnalul Veronicăi Micle din ultimele ei luni de viață, de la mănăstirea Văratec, unde pune poezii de tinerețe ale lui Eminescu specificând că-i sunt dedicate (poezii inexistente între manuscrisele actuale ale poetului, în stilul poeziilor sale de tinerețe, însă). Celălalt fragment face parte din seria lungă ( pe care iarăși n-am urmărit
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
august 1889, în preajma Veronicăi Micle la Târgun Neamț când ea se va stinge din viață. Povestește Maica Fevronia, călugărița care a stat cu ea până în ceasul morții: „într-o seară, după ce umblase toată ziua hai-hui prin pădurile de brad ale Văratecului, fără să prânzească, o văd în amurg că sosește obosită, palidă, cu ochii împăienjeniți, deabia putând să mai urce cele câteva scări, și cade zdrobită pe o canapea care era în cerdac.” Ea își revine și-și continuă plimbările. În
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să mai urce cele câteva scări, și cade zdrobită pe o canapea care era în cerdac.” Ea își revine și-și continuă plimbările. În ultima zi din viață, pe 3 august 1889: „A invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratec. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de-ale ei și de-ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ziua de 4 august 1889, adică în aceeași lună în care murise Ștefan Micle (5 august 1879, n.n.), și după cincizeci de zile de la moartea lui Eminescu” (Idem, Ibidem, p. 97 informație curentă în epocă, oarecum de ghid turistic la Văratec). Amintiri din Casa poeziei, sau cum se stâlcește și poezia, nu numai viața lui Eminescu Am fost anul acesta (2012) pentru prima oară la Văratic, într-o necesară excursie de studii pe urmele acestei cărți urzite în biblioteci bucureștene, și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se mai zicea. Această Maică Fevronia povestește, ea însăși: „în fiecare vară, pe la începutul lui iulie, știam că voi găzdui o lună pe Veronica, soția profesorului universitar Ștefan Micle.” în zilele acestea din iulie 1889, când s-a retras la Văratec, poeta se plimba, își completa albumul cu poezii adnotate, primea oaspeți, cânta, recita. Povestește aceeași Maica Fevronia: „Intr-o seară, după ce umblase toată ziua hai-hui prin pădurile de brad ale Văratecului, fără să prânzească, o văd în amurg că sosește
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
acestea din iulie 1889, când s-a retras la Văratec, poeta se plimba, își completa albumul cu poezii adnotate, primea oaspeți, cânta, recita. Povestește aceeași Maica Fevronia: „Intr-o seară, după ce umblase toată ziua hai-hui prin pădurile de brad ale Văratecului, fără să prânzească, o văd în amurg că sosește obosită, palidă, cu ochii împăienjeniți, deabia putând să mai urce cele câteva scări, și cade zdrobită pe o canapea care era în cerdac.” Ea își revine și-și continuă plimbările. În
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să mai urce cele câteva scări, și cade zdrobită pe o canapea care era în cerdac.” Ea își revine și-și continuă plimbările. În ultima zi din viață, pe 3 august 1889: ,,A invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratec. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de-ale ei și de-ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că vrea să se odihnească...” Aici pare a se fi aflat cerdacul unde Eminescu contempla lumina lunii - iar Veronica își căuta liniștea. Pe de altă parte, cercetări oarecum recente atestă că Eminescu însuși a avut o casă închiriată la Mănăstirea Văratec, între 1874 1889, pentru renovarea căreia a încercat Maica Benedicta (Zoe Dumitrescu-Bușulenga) să sensibilizeze autoritățile - pare-se, fără succes de vreme ce și astăzi (2012) circulă pe internet apeluri în același sens; și această casă are cerdac - dar... să reinterogăm textul literar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
-se, fără succes de vreme ce și astăzi (2012) circulă pe internet apeluri în același sens; și această casă are cerdac - dar... să reinterogăm textul literar: „Stau în cerdacul tău” spune poetul - deci se află în vizită la Ea... Rezultă că, la Văratec, el avea casa lui - ea o avea pe a ei. ... Dacă acest sonet nu ne dă vreo adresă precisă, în schimb poate să ne lămurească în privința luminii din interiorul odăii. Manuscrisul și prima publicare (Nerva Hodoș, 1902) ne vorbesc despre
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]