469 matches
-
în Moldova în două mari centre, care au devenit în secolul al XIX-lea importante ospicii, Golia și Neamțu, și în câteva mănăstiri mai mici, specializate însă și ele în asistența alienaților, care au fost Schitul Adam și Mănăstirile Rașca, Văratec și Agapia. Primele două ospicii sunt cunoscute; despre celelalte avem informații foarte puține, în consecință, schițând istoricul celor dintâi, vom sublinia mai ales datele puțin cunoscute din evoluția ospiciilor de la Neamț și Golia; vom insista însă asupra ospiciului de la Adam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ulițele din Târgul Piatra nemernicind o femeie lipsită de minte și cu necuviincioase purtări, anume Safta au trimis-o la mănăstirea Agapia de unde s-au înapoiat cu întâmpinare că din pricina patimei nu poate să o primească acolo îndrumând-o la Văratec". Rezultă, în afara caracterului de penitență a unor internări, că femeile care sufereau de patimă (epilepsie, n.n.) nu erau primite la Agapia, ci la Văratec. În adevăr, la Văratec se diferenția, pe atunci, un mic centru pentru femei epileptice. Pentru bărbați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
au înapoiat cu întâmpinare că din pricina patimei nu poate să o primească acolo îndrumând-o la Văratec". Rezultă, în afara caracterului de penitență a unor internări, că femeile care sufereau de patimă (epilepsie, n.n.) nu erau primite la Agapia, ci la Văratec. În adevăr, la Văratec se diferenția, pe atunci, un mic centru pentru femei epileptice. Pentru bărbați, un rol asemănător l-a avut mănăstirea Secu, unde se adăposteau mai mulți epileptici. De prin a doua jumătate a secolului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
că din pricina patimei nu poate să o primească acolo îndrumând-o la Văratec". Rezultă, în afara caracterului de penitență a unor internări, că femeile care sufereau de patimă (epilepsie, n.n.) nu erau primite la Agapia, ci la Văratec. În adevăr, la Văratec se diferenția, pe atunci, un mic centru pentru femei epileptice. Pentru bărbați, un rol asemănător l-a avut mănăstirea Secu, unde se adăposteau mai mulți epileptici. De prin a doua jumătate a secolului al XIX-lea, deosebirea între internările în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a revenit asupra acestei decizii, până la urmă Comitetul Sănătății le-a întărit poziția, lăsându-i subordonați direct capitalei (Iași). Raza de acțiune a acestor medici cuprindea, în afară de spitalul Târgul Neamț și Ospiciul Mănăstirii, ocoalele de sus ale ținutului și mănăstirii Văratec și Agapia. În aceste condiții, asistența alienaților și a bolnavilor de alte boli nu putea fi satisfăcătoare. Au apărut unele fricțiuni între dr. Fleișer și conducerea mănăstirii. Dr. Fleișer se plânge, în 1856, că economul mănăstirii inițiază măsuri și efectuează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
1861 dr. Fleișer demisionând, Ministerul Cultelor solicită Comitetului Sănătății "un medic român cu calități pentru mănăstirea Neamțului" în locul dr. Fleișer care a demisionat. Instituindu-se concurs pentru ocuparea postului de medic primar la Spitalul Târgu Neamț și la mănăstirea Agapia, Văratec și Neamț, în 20 zile de la publicarea anunțului s-au înscris doctorii Matei Trisonimi, Frederich Muller, Emil Maks, Emanuel Lozinschi și Vicenția Udrițchi. În referatul întocmit către Ministerul Cultelor și instrucțiunii publice, dr. Cidac își exprimă opinia în favoarea doctorilor Emil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a familiei. Tatăl a murit în 1918, când Mihai avea doar 14 ani, iar frații, Petru și Vasile, s-au pierdut și ei, primul în 1924, al doilea în 1945. Sora sa, Ecaterina Cămăruț, a trăit multă vreme la mănăstirea Văratec, îndeplinind funcția de maistră în vestitele ateliere de țesut covoare ale acestui așezământ monahal. Mihai a urmat învățamântul primar în satul natal, apoi înființandu-se aici și un gimnaziu, s-a înscris printre elevii acestuia. După un an, mama îl trimite
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
la Moldavie dans les relations franco-roumaines. Une histoire chronologique du XIVe au XXIe siècle. Iași: Institutul European, 2006. SOROHAN, Elvira. Întoarcerea la modele. În: Convorbiri literare, 142, apr. 2008, nr. 4, p. 13-15. Maica Benedicta (Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga). Caietul de la Văratec. Convorbiri și cuvinte de folos. București: Lumea credinței, 2007. SOROHAN, Elvira. Nevoia de logică. În: Cultura (București), 3, 28 febr. 2008, nr. 8, p. 15. SOROHAN, Elvira. Noima jocului parodic. În: Convorbiri literare, 142, nov. 2008, nr. 11, p. 15-17
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
evaluare de pe lângă Muzeu, însoțită de fotografie, dar nu a fost suficient. Comisia cere neapărat opera de artă, pentru a o vedea. A făcut unele obiecțiuni și în ce privește prețul, dar lucrurile s-ar putea rezolva. Mă gândesc că dacă plecați la Văratec, n-ar fi bine să luați și lucrarea cu Dv.? Cu vreun mijloc, ați putea ajunge până la Fălticeni și lăsa pictura la „Galerie”. Ați avea ocazia să-l revedeți pe Dl. Prof. Vasile 229 Tabloul Figură de ascet, menționat în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
vă adresez respectuoase mulțumiri. Astăzi după masă, prinzând un pic de timp liber, m-am și hotărât să pun mâna pe condei, pentru ca răspunsul meu să vă găsească încă în București. Așadar, ați hotărât să luați tabloul lui Șoldănescu la Văratec. Aștept doar scrisoarea Dv., pentru a mă repezi până la această frumoasă mănăstire. Va fi și un plăcut prilej de a vă revedea. Azi dimineață am trecut pe la Comitetul Județean de Cultură și Educație Socialistă. S au declarat de acord cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
am vizitat nu demult la Botești. E foarte bătrân, dar nădăjduia s o mai ducă. Dacă din întâmplare aflați adresa vreunei rude a lui George Sofronie, mi-ar părea bine să mi-o comunicați. În așteptarea unei agreabile revederi la Văratec, vă rog să transmiteți familiei omagii din partea soției mele (Todicescu de acasă - fata lui Jănică Todicescu, frate cu moș Jorjîcă). Respectuoase sărutări de 233 Gh. Todicescu, învățător la Botești, jud. Suceava. Nepot de soră al lui Ștefan Șoldănescu, a trăit
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
28 iunie. Copleșit de treburi, dar și în așteptarea unor asigurări din partea Comitetului Orășenesc de Cultură și Educație Socialistă Fălticeni, că-mi va facilita deplasarea spre plaiurile nemțene. Sunt nespus de bucuros că voi avea ocazia să vă revăd la Văratec. Nu-i exclus să fie acolo și doamna Profirița Sadoveanu, pe care țin de asemeni s-o întâlnesc. Ea a promis „o fugă” până la Fălticeni, să revadă locurile copilăriei și frumoasa noastră realizare, „Galeria oamenilor de seamă”. Mă bucur că
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Galeriei” pentru gândul de a lăsa orașului creația Dv. de o viață. Ca fiu al acestor locuri, ne onorați în mod deosebit cu această nobilă intenție a Dv. Prefer să-mi scrieți pe adresa de la Suceava. În așteptarea întâlnirii noastre la Văratec, vă transmit omagiile soției mele. Respectuoase sărutări de mâini Doamnei. Multă sănătate la amândoi! Cu sinceră și respectuoasă afecțiune Eugen Dimitriu 5 Suceava, 22 iulie 1973 Mult Stimate Domnule Pienescu, Profit de răgazul zilei - duminică - spre a vă adresa câteva
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
sinceră și respectuoasă afecțiune Eugen Dimitriu 5 Suceava, 22 iulie 1973 Mult Stimate Domnule Pienescu, Profit de răgazul zilei - duminică - spre a vă adresa câteva rânduri, pe lângă cartea pe care v-o trimit. Am găsit-o la Fălticeni. Vizita la Văratec a fost o adevărată destindere, iar întâlnirea cu Dv., mi-a oferit clipe de desfătare. Folosesc prilejul, rugându vă să 234 Petru Gheorgheasa (n. 1878, la Cotârgași, jud. Suceava - m. 1946(?). învățător, folclorist. Unul din întemeietorii foaiei „Vestitorul satelor”(1912
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
am predat Muzeului Județean, spre a fi prezentat Comisiei de evaluare. Așadar, ne rămâne să așteptăm rezolvarea problemei, deci și expedierea banilor la București, în contul tabloului. Mâine voi trece pe la Dl. Ciurea și-i voi da adresa Dv. de la Văratec, ca să prindeți și acolo câteva rânduri de la venerabilul profesor. Soția vă adresează cuvenitele omagii. Din parte-mi, respectuoase sărutări de mâini Doamnei. Vă dorim o vacanță plăcută și multă sănătate. Cu respectuoasă afecțiune, Eugen Dimitriu 6 Suceava, 3 septembrie 1973
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
revistelor „Șezătoarea” și „Ion Creangă”. Colaborează la „Contemporanul”, „Gazeta săteanului”, „Lumina pentru toți”, „Românul” (Arad) etc. A fost director al Orfelinatului agricol din Zorleni, jud. Vaslui, între 1898 1920. 171 Răspund abia acum la scrisoarea din 25 august, expediată din Văratec. Motivul? Voiam să vă dau știri precise în ce privește lucrarea lui Ștefan Șoldănescu. Am umblat mereu pe la Muzeul județean, interesândumă de prețurile date de comisie. În final, au acceptat suma de 3.500 lei, minima cu care sunteți de acord. După
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
facă formele pentru a vi se trimite banii (3.500 lei, sumă neimpozabilă). Iată de ce vă rog să mai îngăduiți puțin, pentru ca totul să se termine cu bine. Îmi pare nespus de rău că ați avut necazuri cu sănătatea la Văratec, ba a trebuit să apelați și la medic. Sper că vă simțiți mai bine acum. Din scrisoare reiese că la 1 septembrie plecați la București. Mandatul poștal va fi trimis pe adresa Dv. din Capitală. Și acum, câteva cuvinte despre
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
aparențe ale pietății (cum ar fi numărarea crucilor, a mătăniilor sau a baticurilor regulamentare din biserică) reprezintă semnul sigur al acestei derive. O religiozitate adogmatică, emoțională și sentimentalistă (cu hramul Veronica Micle și loc de pelerinaj la mormântul acesteia de la Văratec) pune în paranteză spiritualitatea liturgică și sobrietatea teologică a Părinților neptici. Numai lectura străvechii Scrisori către Diognet despre condiția creștinului în lume ne-ar putea elibera de puternica senzație de claustrofobie indusă într-un asemenea context. Cu tot respectul și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o adresează lui Nicolae Iorga, care se afla la Leipzig pentru a-și susține teza de doctorat. Într-o a doua scrisoare, din 9 august, menționează, ca și în prima scrisoare din aceeași zi, că se află în concediu la Văratec și i s-a promis suplinirea catedrei lui Găvănescu la Iași (ibidem, pp. 232-233). În scrisoare găsim și un text în care mărturisește disconfortul său din timpul doctoratului în Germania: "Te felicităm amândoi din inimă pentru reușita doctoratului; nici nu
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
nebun, scepticul său sceptic și fiecare om e muruit din gros cu coloarea caracterului său, căci poporul concepe cum vede, și Shakespeare a fost al poporului său prin escelință" ([Shakespeare și arta națională] Eminescu: 2011, X, 198). Cercetătoarea retrasă la Văratec descrie "foarte puternica și durabila influență a lui Shakespeare asupra lui Eminescu" în termenii unei înrâuriri mai clare decât a oricărui alt autor, poate și decât cea kantiană, deși adeziunea poetului român este destul de explicită și entuziastă și în această
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ascunde miezul paradisiac, un tablou în tonuri de naturalețe, inocență și mit fie și personal ; e drept, tot neacreditat din punctul de vedere al criticii genetice, ca și "o amintire din copilărie" (Cărtărescu: 2011, pp. 61, 143): (h2d) Siretiul, în vărateca lui lene, e oprit adesea în drumul său de iazuri mari, încungiurate cu papură ce-și înalță ciucalăii copți în soare, cu stuf, cu măturile mohorâte ca blana de urs și răgoz verde. Pe malurile iazurilor jur împrejur mătreața de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cât și în interiorul fructificațiilor, căptușindu-le și împiedicând formarea sporilor. Ciuperca mai atacă pe lângă prun, porumbarul, corcodușul și prunul chinezesc. Dintre soiurile de prun cele mai atacate sunt: Vânăt românesc, Vânăt de Italia, Tuleu gras, Anna Späth, d'Agen, Roșior văratec, Gras românesc, Renclode d'orăe, Galbene etc. Mijlociu atacate sunt soiurile: Stanley, Renclod verde, Bărdace de Cotnari, Washington. Mai puțin atacate sunt soiurile: Nectarina roșie, Centenar, Silvia, Renclod violet, Gălbioare și Rivers. Soiurile de prun se comportă diferit față de această
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dedicat situației atelierelor meșteșugărești din mănăstirile ortodoxe în primele decenii ale comunismului, istoricul Adrian- Nicolae Petcu arată cum această activitate are la bază o îndelungată tradiție, de-a lungul timpului existând numeroase centre „specializate” într-un produs anume : Țigănești, Agapia, Văratec, Samurcășești etc. Majoritatea atelierelor confecționau covoare, țesături, tricotaje, ceramică, cusături naționale, broderie artistică, dar și coșuri, mături, diverse împletituri, rogojini, lemnărie, diverse perii etc. Este remarcată importanța economică a acestor ateliere în anii 1950-1960, faptul că ele erau controlate (disputate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ulterior, aș fi plecat pe două roți din Iași. Neașteptat de ușor m-am despărțit de bicicleta Ucraina, cumpărată în 1980. Mă purtase, în cei 9 ani cât am avut-o, vreo 20.000 de kilometri: pe Transfăgărășan, la Putna, Văratec, Mănăstirea Neamțului, Secu, Sihăstria, Humor, Votroneț, Piatra Neamț, Târgu Neamț, Bicaz, Iași, Bacău, Buhuși, Comănești, Moinești, Fălticeni, Gura Humorului, Solca, Arbore, Câmpulung Moldovenesc, Onești, Sovata, Târgu Secuiesc, Brașov, Sfântu Gheorghe, Pitești, Curtea de Argeș, Câmpulung Muscel și Roman, nu mai spun! Trecusem munții
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
de pe drum, că nu le- am notat la timpul potrivit, de aceea voi relata totul pe scurt. Trecusem pe lângă Secu, prin dreptul mănăstirii Neamț, prin Vânători și Târgu Neamț. Nu mai știam cât trebuia să pedalez pentru a ajunge la Văratec, noroc de localnicii numeroși în zonă. Urcai un "deal”, cu cetatea mereu în spate. La intrarea în Văratec ghinion, începu o ploaie de vară și, poate din această cauză, am găsit greu casa măicuței pentru care aveam o altă scrisoare
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]