330 matches
-
de tip cameră-tindă-cameră, cu plecătoare pe latura din spate și cu prispă de lut pe două laturi. Locuința este construită din cununi de bârne de brad îmbinate în „coadă de rândunică” (tehnică de construcție). Pereții sunt lutuiți pe șipci și văruiți. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. Oloinița este o construcție tradițională, folosită de țărani pentru obținerea „oloiului”, denumirea arhaică
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
data de 14 iunie 2006. Construcția avea rolul de locuință, cu două camere și plecătoare pe o latură. Locuința este construită din cununi de bârne de brad îmbinate în tehnica „amnari” (tehnică de construcție). Pereții sunt lutuiți pe șipci și văruiți. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. La capetele căpriorilor ce susțin acoperișul din draniță este reprezentat un motiv zoomorf
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
tehnică de construcție). Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și încheiate la colțuri și două lucarne pe tabla din față. Pereții sunt lutuiți pe pureci și văruiți. Acoperișul este înalt, având pante abrupte pentru scurgerea apei de ploaie și a zăpezii. Pardoseala este din lut stabilizat. Grajdul din Câmpulung Moldovenesc este o anexă frecvent întâlnită în zona montană, unde ocupația de bază a locuitorilor este creșterea animalelor
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
în anul 2004. Gospodăria este formată din casă de locuit, cu două camere și bucătărie de vară. Construcțiile sunt realizate din cununi orizontale de bârne de brad îmbinate la colțuri în sistem cheutoare (tehnică de construcție), lutuite pe pureci și văruite. Gospodăria din zona Fălticeni ilustrează una din ocupațiile de bază ale localnicilor, pomicultura. Casa de locuit are două camere („casa cea mare” și bucătăria) și o tindă în partea stângă, de unde se pătrunde în ambele camere. Temelia este din zidărie
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de locuit are o compartimentare de tip cameră-tindă-cameră. Tinda are o ușă prin care se realizează accesul în spatele casei. Pereții sunt realizați din bârne fasonate ce au lemnul aparent doar în jurul ferestrelor și al ușii, ancadramentele prezentând chenare lutuite și văruite. Pe trei laturi, construcția prezintă un gang de scândură, marcat de stâlpi ciopliți în volume geometrice. Gangul este susținut de prelungirile tălpilor casei. Grajd cu șură din Mănăstirea Humorului reprezintă o anexă de dimensiuni mari. El este împărțit în grajdul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
locuit și tindă. În partea frontală, construcția are un gang din scândură. Pereții au fost ridicați folosind tehnica „blockbau” (cununi orizontale), cu îmbinarea la colțuri în „cheutori” rotunde („stânește”). Ferestrele și ușa de intrare sunt încadrate de chenare lutuite și văruite, care contrastează cu culoarea bârnelor pereților. Casa de locuit din Humoreni (comuna Comănești) este o construcție specifică țăranilor agricultori din zona de podiș a județului Suceava. Pereții casei sunt construiți din cununi de bârne despicate și cioplite cu toporul, îmbinarea
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
zona de podiș a județului Suceava. Pereții casei sunt construiți din cununi de bârne despicate și cioplite cu toporul, îmbinarea la colțuri realizându-se prin tehnica „coadă de rândunică”. Atât pe exterior, cât și la interior, pereții sunt lutuiți și văruiți. Acoperișul din draniță este realizat în patru ape. Casa de locuit din satul Iacobeni (zona etnografică Dorna) ce a fost reconstituită în incinta Muzeului Satului Bucovinean datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Este alcătuită din cameră și tindă, cu
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
10 m, lățimea 4 m, înălțimea păreților până sub cerime 2m, iară a turnului 8 m. Acoperișul de șindili, biserica are 2 uși și 6 ferești, padimentată cu scânduri, închinata S Arhangheli Michail și Gavriil, numai binecuvântata. Boltitura de scânduri văruita din lontru. Interiorul bisericii: sanctuarul cu masa de lemn în estensiune 1,10/0,9 m tabernacul de lemn sculptat văpsit și aurit în mărime 70/50 cm. Ciboriul de metal aurit cu voal de matase. Feșnice pe altar 4
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]
-
La primirea solilor, la San Martino, Papa a fost neprietenos. Papa Pius al IX-a și-a permis chiar izbucniri violente. A aruncat scrisoarea regelui pe masă și a exclamat, "Loialitate Fină Ești! Toți un cuib de vipere, de morminte văruite, care doresc și credință." După care, devenind mai calm,a exclamat: "Eu nu sunt proroc, nici fiu al vreunui profet, dar eu vă spun, nu veți intra la Roma!" Armata italiană, comandată de generalul Raffaele Cadorna, a trecut frontiera papală
Unificarea Italiei () [Corola-website/Science/306179_a_307508]
-
Adormirea Maicii Domnului" din Baia este construită din piatră și cărămidă, în plan rectangular, fără turlă. Absidele naosului sunt înscrise în grosimea zidurilor, iar absida altarului, de formă semicirculară, este decroșată față de restul construcției. Ea are fațadele simple, tencuite și văruite și fără nici un fel de decorații și nici cornișă. Soclul este din piatră cioplita. Edificiul monument istoric este împărțit în pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are un etaj deschis prin patru arcade în arc frânt, acolo aflându-se clopotnița
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
în raport cu înălțimea turlei și de o simetrie impunătoare. Acoperișul, astăzi din tablă, este unitar pentru corpul de bază și ceva mai scund pentru altar, iar pereții exteriori au fost cu grijă placați cu șindrilă, în interior biserica fiind tencuită și văruită. Ancadramentul ușii de intrare din pridvor este bogat decorat, prin incizii cu motive geometrice, alternând cu altele florale, stilizate. Pe partea superioară a lui au fost încrustate în lemn datele edificării bisericii în Mănășturu Românesc, anul 1754, luna mai, cu
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
naos; iar peste altar, o boltă de aceeași formă, racordată cu conturul pereților prin trei fâșii curbe. Decorul pictat, distrus în pronaos, unde se mai observă mironosițele, în arcade, ca și în altar, se deslușește clar bolta naosului (pereții sunt văruiți), unde se regăsește iconografia obișnuită în zonă. În axul bolții, cercurile mari ce înscriu chipurile de bază canonice; urmează registrul cu reprezentarea patimilor lui Hs., în scene dreptunghiulare; friza mucenicilor. În același spirit, al tradiției bizantine, este și pictura tâmplei
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
vechea navă a unei tinzi, care devenea astfel pronaos, s-a ridicat și turnul-clopotniță, cu galerie deschisă și cele patru turnulețe specifice la baza coifului. Peste vechea tindă, ce avusese tavan, a fost atunci extinsă bolta semicirculară a naosului, acum văruită, spre deosebire de partea pictată din bolta vechiului naos. Pe latura sudică s-a adăugat și un pridvor parțial. Absida altarului este pentagonală, decroșată. Altarul are, de asemenea, o boltă semicilindrică în partea dinspre iconostas, sprijinită pe tâmplă și pe pereții paraleli
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
devenit boierul Costachi Miclescu, sătenii în frunte cu preotul Simion Simionescu au construit o biserică din cărămidă, cu temelia din piatră și au acoperit-o cu șindrilă. Bisericuța nu avea pod și nu era pictată în interior, pereții fiind doar văruiți. Costachi Miclescu, fiind rudă cu mitropolitul Calinic Miclescu al Moldovei, l-a adus pe vestitul pictor bisericesc Strejescu, care a pictat icoanele din catapeteasmă. Același boier a plătit pentru confecționarea celor cinci clopote și a cumpărat cărțile de cult. Moșia
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Stamate () [Corola-website/Science/313276_a_314605]
-
Turnul se ridică deasupra pronaosului. Are baza căptușită cu scânduri de brad, coiful piramidal și bulbul continuat cu săgeata fiind învelite cu tablă. Nemaiîntâlnite la alte construcții de genul acesta sunt „lavițele”, zidite în interior pe lângă pereții longitudinali. Aceste lavițe, văruite și acoperite apoi cu perne și ștergare cu alesături, serveau drept bănci de odihnă pentru bătrânii satului în anumite momente ale slujbei religioase.
Biserica de lemn din Belejeni () [Corola-website/Science/313324_a_314653]
-
cu o turlă octogonală deasupra naosului. O particularitate arhitectonică o constituie fațada de apus semicirculară, ca și absida altarului, ceea ce a fost probabil o influență venită din Armenia, prin Rusia. Ea este construită din piatră, cu ziduri masive, tencuite și văruite. Edificiul este înconjurat de un brâu simplu, aflat deasupra ferestrelor. Acoperișul bisericii este în două ape, în șarpantă, iar pe absidele laterale și pe capete în formă semicirculară. În interior, spațiul este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
pe pereți. Eu acum unde stau, e plin cu mucegai și cu gândaci. Au renovat doar o parte din cămin, jumătate de clădire, numai pentru imagine - ca să arate oamenilor că au condiții foarte bune. Unde sunt birourile lor este zugrăvit, văruit, iar dacă vine cineva de la televiziune să filmeze, îi duc acolo unde este curat. Să vadă ce frumos e făcut. Iar la etajul doi sunt două camere aranjate cu așternuturi noi, frumos, iar în rest saltelele vechi, pline cu gândaci
Noi acolo suntem ca într-o închisoare! () [Corola-website/Science/296093_a_297422]
-
prezența anumitor materiale de construcții (calcare, argile, lemn), de cultura statelor învecinate. În Epoca Antică, teritoriul Moldovei făcea parte din statele geto-dacice, iar arhitectura este reprezenată de cetățui defensive, case de locuit din carcasă din lemn, unsă cu lut și văruită, acoperite în patru sau două pante. În Evul Mediu, arhitectura se divesifică, apar lăcașuri de cult creștine, cetățui, castele și cetăți, curți domnesti, prăvălii și instalații tehnice populare. Casele locuitorilor erau simple, cu una sau două odăi, cu pereții construiți
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
întâlnit și în județul Galați) până la Dunăre, stabilind astfel legătura dintre Ialpug și Dunăre. În partea de nord a limanului se varsă râul Ialpug (odinioară „Răsuna”), în cea de nord-est râul Carasu (confluența având loc în apropiere de satul Cișmeaua Văruită), iar în cea de vest râul Bărtița (care se varsă în dreptul localității Barta). Temperatura apei atinge vara un maxim de 24-25°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
zugrăvite în secolul al XVIII-lea. „Stucaturile" cruciforme de pe peretele de vest, în exterior, ne amintesc larga răspîndire, acum și înainte, a acestui sistem de ornamentare a caselor vechi din Bihor, stucaturi ce nu de puține ori erau alt fel văruite decât peretele, de regulă în albastru de cicoare. Trei icoane pe lemn (din care una cu inscripția: , Această icoană s-au făcut de Crevila Todora"), databile în secolul al XVIII-lea, și altele pe sticlă, provenite de la Nicula, împreună cu ștergarele
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
cioplire în rame formate din stâlpi și grinzi. Interiorul a fost placat cu un strat de scânduri subțiri, iar tavanul este din scânduri groase din lemn de brad. În secolul al XX-lea, pereții de lemn au fost tencuiți și văruiți (inițial cu alb, iar apoi cu kaki). Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Construcția are formă dreptunghiulară, cu altar semicircular. De clădirea bisericii este adosată pe latura de sud o clopotniță, pe sub care se află pridvorul
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
, comuna Blăjeni , județul Hunedoara a fost ridicată în 1855. Are hramul „Buna Vestire”. Biserica este tencuită la interior și văruită. În ciuda vechimii sale și a măiestriei lucrului în lemn biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Comuna Blăjeni este păstrătoarea a două biserici de lemn, ambele ridicate în secolul al XIX-lea. Cea dintâi, purtând hramul “Buna
Biserica de lemn din Grosuri () [Corola-website/Science/321114_a_322443]
-
înscrise numele celor cinci episcopi titulari ai Episcopiei de Siret. Parohul Irinel Iosif Iosub (din 2009) a inițiat o nouă serie de lucrări de modernizare a parohiei. Biserică a fost restaurată în exterior; în anul 2010 fațadă bisericii a fost văruita în alb, iar învelitoarea de tablă de pe acoperiș și ușa de la intrare au fost vopsite în roșu. De asemenea, a fost finalizată construcția așezământului dominican, a fost construită o grota la Vicșani, a fost așezată o statuie a Sfintei Fecioare
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
înscrie în seria tipologică a bisericilor care sunt ctitorii boierești (Biserica Arbore, Biserica Șipote sau Biserica Văleni). Lăcașul de cult este o construcție de plan dreptunghiular, fără turlă, împărțită în pronaos, naos și altar. Ea are fațadele simple, tencuite și văruite și nu au nici un fel de decorații și nici cornișă. Biserica nu este pictată în interior, fiind doar văruită. În unele locuri, sub straturile de văruială, au fost găsite urme de zugrăveală care imită zidăria de cărămidă.
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
cult este o construcție de plan dreptunghiular, fără turlă, împărțită în pronaos, naos și altar. Ea are fațadele simple, tencuite și văruite și nu au nici un fel de decorații și nici cornișă. Biserica nu este pictată în interior, fiind doar văruită. În unele locuri, sub straturile de văruială, au fost găsite urme de zugrăveală care imită zidăria de cărămidă.
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]