557 matches
-
Conachi. Cam așa se făceau moșiile în Moldova în vremea respectivă. În una din condici, folosită și de tatăl lui Gavril, vornicul Constantin Conachi, întâlnim următoarea însemnare: „Bani ce mi-au trimis Darie, vătaful de la Umbrărești, 1778 febr/uarie/ 7”. Vătaful Darie slujise și pe vechiul stăpân, logofătul Manolache Costache și-l aflăm acum în serviciul noului stăpân. Pentru a ne putea face măcar o idee aproximativă despre fonemenele economice de la Umbrărești, preluăm crâmpeie din așa-numitele sămi ale vătafilor sau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
7”. Vătaful Darie slujise și pe vechiul stăpân, logofătul Manolache Costache și-l aflăm acum în serviciul noului stăpân. Pentru a ne putea face măcar o idee aproximativă despre fonemenele economice de la Umbrărești, preluăm crâmpeie din așa-numitele sămi ale vătafilor sau din răvașe ale oamenilor aflați în serviciul lui Conachi, dând precădere celor ce se referă la probleme gospodărești. Prezentăm datele așa cum sunt ele trecute în documentul original și vom veni cu unele explicații, poate chiar echivalări în ce privește cantitățile și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
882 kg păpușoi și 2.550 kg mălai de la Boziești, dar numai pe măcinișul de aproximativ 5 luni. Cantitățile nu sunt mari, dar trebuie să avem în vedere că ele se referă numai la cerealele aflate în sama unui singur vătaf. Or, la Umbrărești, în acest timp mai erau vătafii Darie, Gheorghiță Bute, Vasile Tonul, Ioniță Trușan care aveau sămile proprii. Nu avem cum ști dacă toate condicile, cuprinzând situația moșiilor Conăchești, s-au păstrat, mai degrabă credem că unele s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Boziești, dar numai pe măcinișul de aproximativ 5 luni. Cantitățile nu sunt mari, dar trebuie să avem în vedere că ele se referă numai la cerealele aflate în sama unui singur vătaf. Or, la Umbrărești, în acest timp mai erau vătafii Darie, Gheorghiță Bute, Vasile Tonul, Ioniță Trușan care aveau sămile proprii. Nu avem cum ști dacă toate condicile, cuprinzând situația moșiilor Conăchești, s-au păstrat, mai degrabă credem că unele s-au pierdut. Așa se și explică de ce în actele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-au păstrat, mai degrabă credem că unele s-au pierdut. Așa se și explică de ce în actele păstrate datele apar sporadice, fără o anume legătură între ele. Mai redau date dintr-o altă samă privind cereale în contul aceluiași vătaf, Lupu Manole, dar provenite din dijmă, calculate în unități de măsură moderne: 14.960 kg grâu de pe moșia Umbrărești pe anul 1783; 4.080 kg orz pe 1784 și 10.200 kg pe 1785 dijmă tot de pe Umbrărești. Cum știm
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu așezări stabile pe vatra satului sau în jurul curților boierești unde practicau meseriile de vizitii, fierari, bucătari, cojocari, lăutari etc. Ei se deosebeau de categoria țiganilor numiți șetrari, adică acei care umblau din loc în loc, cu șatra, sub conducerea unui vătaf de țigani, om de încredere al boierului stăpân, deci care nu erau obligați să stea pe moșie, ci umblau prin țară, practicând diferite activități meșteșugărești aducătoare de venituri (ursari, lingurari, muzicanți ambulanți etc.), o parte din aceste venituri revenind stăpânului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
marii proprietari nu au introdus mijloacele moderne de lucru și exploatare a moșiilor ce le dețineau; unii, cum erau frații Suțu, nici măcar nu știau unde se află proprietatea lor în mod practic, căci aveau informații doar din actele și prin vătafii ori arendașii de pe moșie. Ei s-au mulțumit să folosească aceeași mână de lucru ieftină a țăranului, cu uneltele și mijloacele lui de lucru rudimentare, tot pe bază de dijmă. Iar plaga mai veche, care era arendășia, a luat o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de 1.522 lei și 24 parale (1 leu = 40 parale), sumă exclusivă din sama lui Grigoraș Bute, în care nu sunt incluse toate materialele cumpărate și nici toate lucrările efectuate, căci altele au fost în seama vreunui antreprenor sau vătaf nemenționat în sămile din condicile existente, respectiv păstrate. Dar, și din cifrele, și materialele specificate mai sus rezultă lămurit că este vorba de construirea din nou a unei biserici din cărămidă, făcută din banii lui Gavril Conachi la Umbrărești, și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Știutori de carte trebuie să fi avut la Umbrărești marele logofăt Manolache Costache și urmașul său la moșie, marele vornic Gavril Conachi. Avem în vedere pe acel vătav Darie, pe care îl folosește ca slujbaș și „logofeteasa Manolăcheoaie”, sau pe vătafii Lupu sin Manole (descendenți Corpăcești), Gheorghiță Bute, Ioniță Trușan, Vasile Tonul, Grigoraș Butunoi, nume pe care le întâlnim în sămile Conăchești din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Este adevărat că nu ei scriau în „condicile de trecut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sin Manole (descendenți Corpăcești), Gheorghiță Bute, Ioniță Trușan, Vasile Tonul, Grigoraș Butunoi, nume pe care le întâlnim în sămile Conăchești din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Este adevărat că nu ei scriau în „condicile de trecut sămile vătafilor”, ci era un anume slujitor însărcinat cu această treabă, dar vătafii erau obligați să aibă o evidență pentru sumele și veniturile de care răspundeau pe timp de un an, cel puțin. Și nu erau sume mici ori cantități de produse
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Butunoi, nume pe care le întâlnim în sămile Conăchești din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Este adevărat că nu ei scriau în „condicile de trecut sămile vătafilor”, ci era un anume slujitor însărcinat cu această treabă, dar vătafii erau obligați să aibă o evidență pentru sumele și veniturile de care răspundeau pe timp de un an, cel puțin. Și nu erau sume mici ori cantități de produse neînsemnate. Vătafii de prin satele boierești erau considerați slujitori și asimilați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
era un anume slujitor însărcinat cu această treabă, dar vătafii erau obligați să aibă o evidență pentru sumele și veniturile de care răspundeau pe timp de un an, cel puțin. Și nu erau sume mici ori cantități de produse neînsemnate. Vătafii de prin satele boierești erau considerați slujitori și asimilați cu ceea ce se va numi mai apoi funcționari la diferite instituții de stat sau particulare. În vremea când erau angajați la boieri, nu erau incluși în rândul birnicilor, ci al privilegiaților
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu patru boi, Gheorghe Bute cu patru boi, Ion Bobocea cu patru boi și Ioniță Morariu cu doi boi, ficiori din Umbrărești”. Nu era nevoie ca astfel de oameni să fie știutori de carte, cum e cazul slujitorilor, respectiv al vătafilor. Mulți din categoria acestora, în alte părți vor ajunge în rândul boierilor, cazul cel mai apropiat de noi fiind cel al lui Tudoran Cincu, „posesor și vechil al lui Conachi în 1847-1848”, ajuns, după moartea logofătului, mare proprietar de moșii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
evlavie. Se practică în fiecare sat. Adevăratul colindat se desfășoară însă în seara și noaptea de Crăciun. În satele amintite, colindătorii, tineri și oameni în toată firea, se adunau în cete bine rânduite. Fiecare grup își alege un conducător numit vătaf sau jude. Colindătorilor li se alăturau câțiva flăcăi cu saci și traiste pentru darurile primite. Până prin anii 1948, cetele se împărțeau și colindau numai câte o parte a satului, în special pe la casele unde se aflau fete. Aceste cete
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
povești, cu haiduci și nu numai, aceștia sunt puși în butuci, ținuți cu fața în fum de ardei, bătuți cu harapnicul etc. În secolul XIX chiar, un personaj al lui Radu Rosetti judecă fără apel o roabă țigancă și pune vătaful s-o biciuiască. Dificultatea executării sentinței apare nu pentru că individa e gravidă chiar cu boierul, ci pentru că nu poate fi culcată pe pământ cu fața în jos. Ingenios, boierul pune să fie săpată o groapă de dimensiunea pântecului astfel ca
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
bacșiș. Îl apucau hachițele dacă nu era măcar măgulit. Brusc, străinul era înconjurat de o liotă de lefegii mărunți, dar plini de sine. Până și conțopiștii izvodeau pe seama lui o grămadă de matrapazlâcuri și chiar fărădelegi, mai dihai decât însuși vătaful agiei. Erau cu toții în așteptarea unui ciubuc din partea călătorului care să le spulbere imaginația vinovăției asupra lui. La sfârșit voiau, fără a glumi, să fie acoperiți cu aferim, pentru că nu l-au pedepsit (deși acesta nu făcuse nimic). Calici zdrențuroși
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nici în alegerea slujbei și nici la căsătorie. Putea fi într-adevăr descedent din Iurașco pîrcălab de Hotin? O cercetare documentară, asupra tuturor descendenților din Iurașco pîrcălab, ne va lămuri. Onciu Iurașcovici, fiul pîrcălabului, a fost staroste de Cernăuți (1603-1610), vătaf de Suceava (1619-1620), pîrcălab (cîteva luni din anul 1621), avînd și două misiuni diplomatice, la Țarigrad, în 1616 și 1620. Prima soție, Anghelina, fata marelui vornic Vasile Orăș, i-a murit de tînără, în 1624, fără să-i lase vreun
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de neam vechi, mai ales cînd ei s-au văzut puși în umbră de boierii noi, răsăriți nu se știe de unde, cu miros de scrumbie, de măsline ori de opinci. Mai mult, marii boieri au avut pretenția ca și administratorii, vătafii și vechilii ori posesorii (=arendașii) de pe moșiile lor să aibă titluri boierești; chiar proprietarii singuri interveneau pe la Domnie pentru obținerea acestor titluri. Pe de altă parte, și unii meseriași se îngrămădeau, cu bani, la cumpărarea titlurilor de boierie. Rămîne să
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
puțin din acea apă și aruncă, în fântână, un ban de argint, un colac gătit în casă, o lumânare, flori și fire de bumbac.392 În cadrul unei ceremonii de inițiere, desfășurată de Înălțare, "legatul călușului", apa are rol de consacrare; vătaful, alegându-și noii călușeri, pleacă, în ziua de Ispas, la nouă hotare și iau apă din nouă izvoare; apoi, la o răscruce (unde se îmbină trei hotare), vătaful îi leagă pe noii intrați în grup, peste fluierul piciorului, mai jos
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de inițiere, desfășurată de Înălțare, "legatul călușului", apa are rol de consacrare; vătaful, alegându-și noii călușeri, pleacă, în ziua de Ispas, la nouă hotare și iau apă din nouă izvoare; apoi, la o răscruce (unde se îmbină trei hotare), vătaful îi leagă pe noii intrați în grup, peste fluierul piciorului, mai jos de genunchi, cu câte două curele pe care sunt înșirați zurgălăi, iar, peste braț, mai sus de cot, îi leagă cu două rânduri de panglici. După ceremonia legatului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe care sunt înșirați zurgălăi, iar, peste braț, mai sus de cot, îi leagă cu două rânduri de panglici. După ceremonia legatului, feciorii formează un cerc, sunt stropiți, cu apa din cele nouă izvoare, de Irodeasă (patroana călușerilor) și de vătafi, ridică bâtele cu capătul cel subțire în sus, le ciocnesc de trei ori, privind mai întâi spre apus, apoi spre răsărit.393 În Banat, de Rusitori sau Rusitoare, în a cincea zi după Rusalii, se realizează "slobozirea apelor"; o fată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-lea, amintesc de anumite sate de pe Valea Motrului ca: Lupoaia, Valea MÎnăstirii, Cătunele, Glogova, Negoiești, Baia, Sohodol, Bistrița, Crainici, Brativoiești, Peșteana. Astfel În 6 mai 1577 Alexandru Mircea voievod (voievod al țării Românești Între 1568-1574;1574- 1577) Întărește lui Necula vătaf, ocine și vii În mai multe sate de pe Valea Motrului. Redau mai jos documentul: - Din mila lui dumnezeu, İo Alexandru voevod și domn a toată țara Ungro-vlahiei, fiul marelui și preabunului Mircea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
multe sate de pe Valea Motrului. Redau mai jos documentul: - Din mila lui dumnezeu, İo Alexandru voevod și domn a toată țara Ungro-vlahiei, fiul marelui și preabunului Mircea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Necula vătaf și cu fiii săi, câți Îi va da dumnezeu, ca să-i fie ocină la Ciucelul două seliști de casă, pentru că a cumpărat Necula vătaf de la Miloșoae și de la Cârstea, cu 2750 aspri gata. Și iar a cumpărat Necula vătaf
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
preabunului Mircea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele Necula vătaf și cu fiii săi, câți Îi va da dumnezeu, ca să-i fie ocină la Ciucelul două seliști de casă, pentru că a cumpărat Necula vătaf de la Miloșoae și de la Cârstea, cu 2750 aspri gata. Și iar a cumpărat Necula vătaf ocină la Ciucelul o seliște de casă de la Crăciun și de la Lupul, cu 350 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf o seliște de casă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
vătaf și cu fiii săi, câți Îi va da dumnezeu, ca să-i fie ocină la Ciucelul două seliști de casă, pentru că a cumpărat Necula vătaf de la Miloșoae și de la Cârstea, cu 2750 aspri gata. Și iar a cumpărat Necula vătaf ocină la Ciucelul o seliște de casă de la Crăciun și de la Lupul, cu 350 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf o seliște de casă de la Stan și de la Lăudat, cu 350 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]