838 matches
-
o lume care și-a pierdut complet reperele, să se reîntoarcă la viața creștinismului de odinioară, simplă și eficace pentru mântuirea sufletească. Și atât cât nu e prea târziu, se mai poate naște o speranță că mântuirea e posibilă, în mijlocul vacarmului și a vieții trepidante care l-a transformat pe om în robul propriilor porniri și vicii, în robul banului, al plăcerilor și al vanității deșarte care nu fac altceva decât să-i piardă sufletul. Iată de ce, un demers precum cel
TRADUCERE: PREOT PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI, O.F.M.CONV. (RECENZIE DE C de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345206_a_346535]
-
capabilă să ofere imediat roade concrete numai în măsura nașterii unei conexiuni strânse la nivelul Ființei umane între conștiința individuală și Sinele divin. Până acolo calea pare, cel puțin deocamdată, destul de anevoioasă la suit, iar omenirea profund slăbită interioricește de vacarmul exterior. Libertatea Omului ne apare, din nefericire, azi aidoma unui zid zdrobit cu năvălnicie între capetele de interval ale propriei lui existențe. Se vede că amurgul zeului împăiat n-a sosit încă ... Magdalena ALBU 16 august 2014 Sfinții Martiri Brâncoveni
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
sunt convinsă că mă va sprijini și îmi va fi alături. În mașină s-a instalat liniștea. Restul drumului, până acasă la Emanuela, l-au parcurs fără să mai spună nimeni nimic. Fiecare rămăsese cu gândurile și privirile rătăcite în vacarmul străzii, obosiți de evenimentul care, inițial, părea o formalitate, dar care, așa cum s-a petrecut într-un spital, s-a dovedit a avea un consum energetic copleșitor, cauzat de o încărcătură emoțională extraordinară. Singurele care nu-și permiteau relaxarea totală
ÎN MÂNA DESTINULUI...(4) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340379_a_341708]
-
lor să nu fie stânjeniți și umiliți de astfel de situații. Acum se înghesuiau pe hol sau se sprijineau de alte scaune. Îți recomandăm De ce coboara francezii la mijlocul drumului din trenul care merge de la Paris pe Coasta de Azur În vacarmul ăla simțeam că mai au un pic și se iau de păr și își dau picioare unii altora, atunci mi-am dat seama și de aerul închis, de căldura sufocantă, de mirosurile amestecate, de foamea care mă apucase, de cele
Revelații dintr-un vagon fantomă () [Corola-blog/BlogPost/338973_a_340302]
-
o virgulă disonantă, o intenție care nici n-a apucat să fie formulată în gând, o ocheadă plină de invidie care n-a durat decât o fracțiune de secundă, sau un cuget greșit despre Dumnezeu. E de mirare că în vacarmul unui holocaust și a unei revolte ivite după 25 de ani de agonie sub cizma neocomunistă, mai au unii timp să ridice în slăvi ideologi travestiți în revoluționari sau în clerici, tocmai când presa traversează o criză neo-bolșevică și dă
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker () [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
găsesc aliați pe măsură: Bucătarul cel rău, Gaston, Motanul și Vulpoiul. În ajutorul copiilor cuminți vin personajele pozitive din povești: Prințesa Aurora, Albă ca zăpada și piticii, Zâna Dovlecică, Scufița Roșie, Degețica, Alice și Iepurele si Gerda. În tot acest vacarm, Moșul nu este de găsit. Unde este Moș Crăciun? Interpreteaza: Iuliana Marciuc, Mihai Constantin, Alexandrina Halic, Andreas Petrescu, Marian Stere, Camelia Andrita, Eveline Pauna, Liliana Cazacu, Bogdan Ghițulescu, Andras Demeter și copiii: Bianca Lixandru, Maria Georgescu, Ilinca Dinu, Natalia Moise
Crăciun Fericit la TVR2! () [Corola-blog/BlogPost/339249_a_340578]
-
02 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Opresc uneori, între două trenuri, în restaurantul nou din centrul orașului. În marea majoritate a timpului sunt aici puțini consumatori și e liniște. Iar de când nu se mai fumează, e de-a dreptul plăcut. Vacarmul de azi, însă, e obositor și indigest. Stau nemișcată pe un scaun, captivă spectacolului care-mi pune răbdarea la încercare. Nu cred că voi putea mânca ceva, cer chelnerului o limonadă și îl întreb din gesturi, ridicând sprâncenele și rotindu
TABLOURI: FEMEIA CU BATIC de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/341035_a_342364]
-
grija taxelor către stat, a ratelor la bănci, de sănătate - dat fiind imposibilitatea obțiunerii medicamentelor și a consultațiilor în lipsa cardului de sănătate, care nu a fost emis, încă, de Casele de sănătate, probleme în dragoste s.a.m.d. În acest vacarm al străzii, zi de zi, există unii oameni de care ne lovim mereu, care sunt acolo pentru a ne conferi sentimentul de siguranță, pentru a veghea la liniștea noastră, a tuturor, tampon între lege și încălcarea ei - a legii. Uniformele
ÎNTRE DOUĂ PRAGURI, SECUNDA. DINCOLO… RESPECT! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341327_a_342656]
-
mai scriu cu creta pe spatele colegilor mei. Și ca să-mi fac pedeapsa mai ușoară, scriam o dată textul punitiv, după care puneam ghilimele până în josul paginii. În recreații eram gălăgioși, când se suna de ieșire, se declanșa aproape instantaneu un vacarm ca la năvălirea popoarelor migratoare și care nu se domolea până când ultimii mohicani nu ajungeau în curtea școlii. Într-una din zile la nu știu ce ciondăneală, unul din copii, al lui Petre Ciocea a luat o piatră și mi-a dat
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
rostul și mă opresc...nu cumva am început să trăiesc pe cont propriu? să-mi iau viața în mâini, cum se spune... nu-i de mirare, atunci, că s-au epuizat resursele, fapt urmat, inevitabil, de agitație, îngrijorare, faliment. În mijlocul vacarmului, care înseamnă ,,viață ”, am uitat să fac liniște înlăuntrul meu, ca să pot auzi Vocea, care-mi dă pacea, îmi arată calea, mă sfătuiește, mă umple de siguranță..., am uitat să port podoaba sfântă, aceea a unui ,, duh blând și liniștit
PODOABA DE MARE PRET... de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 655 din 16 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342431_a_343760]
-
întindă spre rău, bucuria se poartă ca și cum niciodată nu te-ar fi cunoscut, încercarea îți provoacă durere, mai ales că sensul tuturor rămâne neelucidat. Ai vrea să vorbești cu cineva despre noile tale descoperiri. Dar în jur este prea mult vacarm. Fiecare cu ale lui...doar strigătul ți-este auzit... sus! Așa ai învățat să te construiești; îți întorci privirea, de fiecare dată, înspre propriul edificiu, știi istoria fiecărei cărămizi, știi din ce-i făcută (evident dintr-un material care să
SUPRAVIEŢUIND CREŞTERII de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/342430_a_343759]
-
vorbă năroadă, Ca sufletul tău alb să ți-l roadă Și să te trezești pierdut în gândire, Când învinge, în tine, a ta fire... E destul doar să privești bâlciul Și să-ți dai seama de înstrăinare; Fie locul un vacarm din stadion Sau în tăcerea la-nmormântare! E destul doar o clipă-n gândire, Ca să revii la pace și liniștire!... Și cât am nevoie și eu acuma de ea, Ca să am elixirul fericirii-n viața mea! Dumitru Buhai Când am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342505_a_343834]
-
doar o vorbă năroadă,Ca sufletul tău alb să ți-l roadăși să te trezești pierdut în gândire,Când învinge, în tine, a ta fire...E destul doar să privești bâlciulși să-ți dai seama de înstrăinare; Fie locul un vacarm din stadionSau în tăcerea la-nmormântare!E destul doar o clipă-n gândire,Ca să revii la pace și liniștire!...Și cât am nevoie și eu acuma de ea,Ca să am elixirul fericirii-n viața mea!Dumitru BuhaiCând am urcat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342505_a_343834]
-
vorbă năroadă, Ca sufletul tău alb să ți-l roadă Și să te trezești pierdut în gândire, Când învinge, în tine, a ta fire... E destul doar să privești bâlciul Și să-ți dai seama de înstrăinare; Fie locul un vacarm din stadion Sau în tăcerea la-nmormântare! E destul doar o clipă-n gândire, Ca să revii la pace și liniștire!... Și cât am nevoie și eu acuma de ea, Ca să am elixirul fericirii-n viața mea! Dumitru Buhai Când am
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
locuiește. Îl mai întâlnisem de câteva ori prin împrejurimi, sau prin parcul din vecinătate. Se purta că un om normal, fără excentricități. Însoțit mereu de Yoko Ono, îl recunoșteai ușor după ochelarii rotunzi care erau hallmark-ul sau. Deci, sirene, girofaruri, vacarm și jale... Când am ajuns la aceea poartă a crimei am aflat ca pe John îl transportaseră deja spre spital cu o mașină de poliție iar pe Yoko cu alta. Unii ziceau că ar fi fost răniți amândoi. N-am
ŢARA CONTROVERSELOR de GEORGE ROCA în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342527_a_343856]
-
reușit să-mi bage un deget în creier prin urechea ce-mi mai rămăsese; l-a scos apoi repede, mâncându-și de sub unghie câțiva neuroni. Dar din gâtlej i-a vuit brusc un urlet canibălesc ce s-a ridicat peste vacarmul general, a dat ochii peste cap și a căzut mort. Dintr-odată toți ceilalți canibali au început să se uite speriați, urlând, unii la alții; Au luat-o la fugă, si au dispărut într-un val de praf, pe toate
POEME BILINGVE (4) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340539_a_341868]
-
câteva momente să se afle în cuștile de tablă prin ale căror găuri nu pot trece pietrele. Pietrele zboară, răpăie pe tabla dubei, iar când nu răpăie se aud icneli, vaiete și înjurături. În urma mașinii rămâne praful stârnit și un vacarm de nedescris. * * * Arina, constatând că momentele de adâncă tăcere s-au prelungit prea mult, socoti că acest fapt este în dezavantajul ei și întrebă la întâmplare: - În fond, ce are Duruma cu tine? De această dată Albert nu o mai
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
a atins deja un punct critic, înainte ca primele voturi să cadă în urne. În faza dinainte de introducerea preliminariilor, toate convențiile politice erau negociate și lumea era la curent cu atmosfera de intensă agitație din sălile convenției, pline de fum, vacarm și discursuri înfierbântate. De la introducerea alegerilor preliminare de delegați, majoritatea convențiilor au decurs liniștit, fără surprize, au avut un câștigător cunoscut dinaintea desfășurării convenției, care a devenit mai mult un prilej festiv de confirmare a celui victorios și de publicitate
Gafe şi schimbări politice. Ciocnirea giganților în culisele partidului () [Corola-blog/BlogPost/338002_a_339331]
-
fusese până sus, ca să memoreze traseul. Când s-a dat startul, n-a mai avut în minte nimic, decât drumul. Ajuns în fața Gării din Sinaia, i-a văzut pe muncitori agitându-se, dând din mâine, bătând din palme, într-un vacarm de nedescris. „Am zis în gândul meu: Ce am făcut? Am lovit pe cineva, am omorât pe cineva? Și a venit Petre Cristea și mi-a zis: Pe mine m-ai bătut cu 3 secunde, pe Jean cu 7, ai
La 97 de ani, pilotul Marin Dumitrescu se mișcă la fel ca în prima tinerețe () [Corola-blog/BlogPost/338184_a_339513]
-
bage spaima și în Yeti. Dar când ești în pantaloni scurți, la 37 de grade, oricât ți s-ar părea logic și uman, ți-e greu să empatizezi. Oare asta ne face mai puțini umani? Suntem atât de prinși în vacarmul zilnic și în pleiada de lucruri cotidiene pe care trebuie să le bifam, încât uneori prioritățile ne sunt date peste cap. Dar cine stabilește până la urmă prioritățile? Dacă un atac terorist sau un incendiu stupid poate fura atâtea vieți, poate
Atentatele de la Paris, prin ochii unei românce stabilite la Londra () [Corola-blog/BlogPost/337722_a_339051]
-
țineau două pături în V, pentru ca ele să aibă un pic de intimitate). Femeia începuse să umble dezorietată pe acolo, nu știam ce să fac cu copilul ei care plângea necontenit. Și am început să-i cânt. Veniseră salvările, era vacarm. M-am trezit că îi cânt Happy Birthday. Copilul a început să închidă ochii și să-i cadă capul într-o parte, moment când eu am crezut că moare. Îi făceam mamei semne disperate să vină înapoi și ea se
„Bebelușul plângea, așa că am început să-i cânt...Happy Birthday. Apoi i-a căzut capul într-o parte...” () [Corola-blog/BlogPost/337789_a_339118]
-
și ea se uita la mine neînțelegând ce vreau. A trecut o voluntară și am întrebat-o ce poate să aibă copilul. Mi-a spus că adormise, moment când m-am simțit ușurată, ba chiar aproape indignată că doarme în vacarmul acela! Stăteam pe jos în tot acest timp, a venit și mama lui cu ceilalți doi copii și apoi s-a dus și ea să se schimbe. A venit o dată Tsipras, a făcut niște poze în Mitilini, niște selfies și
„Bebelușul plângea, așa că am început să-i cânt...Happy Birthday. Apoi i-a căzut capul într-o parte...” () [Corola-blog/BlogPost/337789_a_339118]
-
19 iar noi terminăm la ora 20, așa că o oră după ce ei dădeau o tură stăteam de vorbă. Muncitorii din șantier plecau la ora 18, măi rămâneau puțini, iar camioane la aceste ore aproape că nu mai veneau, după tot vacarmul de voci, de zgomote produse de macarale, de camioane și muncitori, în sfârșit se așeza liniștea peste șantier. Acele seri de vară după ce greul zilei trecea de asemenea zăpușeala din timpul zilei, simțeam o bucurie pentruca a mai trecut o
JURNALUL UNUI CALATOR (7) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 633 din 24 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343846_a_345175]
-
coleg care tot trebuia să-i repete ce spusese înainte, fiind că interlocutorul lui era cu gândul în cu totul altă parte. Nici ce-i șoptea noua sa fană cu fusta scurtă nu auzea. Doar intrarea echipelor pe teren și vacarmul care l-au produs printre spectatori a făcut ca grupul de prieteni să fie cu toată atenția ațintită asupra spectacolului din teren. Echipa locală a reușit în final să câștige spre satisfacția spectatorilor care au trecut de la agonie, când oltenii
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343494_a_344823]
-
repede așa cum îi fusese Voia. Dar în loc să vorbească, ei urlau mai tare decât viețuitoarele mari și fioroase. Cu cât trecea timpul mai repede, cu atât oamenii se înmulțeau din ce în ce mai mult și gălăgia pe care o făceau, transformase Pământul într-un vacarm de nedescris, care se auzea tot mai des și mai tare până sus la Domnul și în Casa Celestă. Dându-și seama că crease omul, dar uitase să-i dea și cuvântul pentru a vorbi, se ridică iar din jilțul
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]