3,016 matches
-
demnului logofăt spiritual al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri ale Transilvaniei străbune și Ardealului strămoșesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 - 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Feleacului și Clujului iar din anul 2006 (și) ca Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte acum, pentru câteva momente, de Înaltpreasfințitul Părintele nostru Arhiepiscop și Mitropolit Bartolomeu
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384085_a_385414]
-
de Reflecție pentru Înnoirea Bisericii, alături de clericii: Dumitru Stăniloae, Constantin Galeriu, Daniel Ciobotea, Constantin Voicescu, Iustin Marchiș, Toader Crâșmariu și de mirenii: Horia Bernea, Octavian Ghibu, Teodor Baconsky, Sorin Dumitrescu. La 21 ianuarie anul 1993 este ales ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, fiind hirotonit și înscăunat în Catedra Arhiepiscopală din municipiul Culuj - Napoca, ca successor al Arhiepiscopului Teofil Herineanu, la 7 februierie anul 1993. În toamna anului 2005 inițiază, demarează și coordonează acțiunea de înființare a noii mitropolii: a
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384085_a_385414]
-
În toamna anului 2005 inițiază, demarează și coordonează acțiunea de înființare a noii mitropolii: a Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului. La 2 martie anul 2006, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ridicat pe Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Bartolomeu al Vadului, Feleacului și Clujului la rangul de Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului - mitropolie înființată în mod canonic de către Sfântul Sinod la 4 noiembrie 2005. slujba festivă de conferire și înființare având loc de Prasnicul Buneivestiri la 25 martie anul
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384085_a_385414]
-
1977, cât mai ales neglijența condamnabilă a edililor din majoritatea orașelor. Pe la amiază, după ce m-am refăcut printr-un somn odihnitor și am servit un prânz regal, oferit de amabila și frumoasa mea gazdă, amândoi aveam aceeași dorință: eu să vad orașul seara în toată splendoarea lui, gazda să-mi fie ghid, așa că am hotărât să mergem să vizităm pentru început parcul Copou pe care nu l-am putut vedea în prima mea vizită la Iași, de prin anul 1979 - 1980
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
2017. Ia-mă de mână! Mi-e frică de nori Și de noapte, Mi-e frică de gânduri Pustii! Mi-e frică de ierni, Mi-e frică de moarte! Ia-mă de mână, Spre lumini! Să pășim împreună Spre-un vad înflorit; Să-mpletim amândoi Din iubire, cunună! Ia-mi palma, În palma-ți de foc! Să nu mă lași rătăcită Pe drumuri! Să-mi fii far și-adăpost! Să-mi fii cărare și lună! Citește mai mult Ia-mă de
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
lună! Citește mai mult Ia-mă de mână! Mi-e frică de noriși de noapte,Mi-e frică de gânduriPustii! Mi-e frică de ierni, Mi-e frică de moarte!Ia-mă de mână,Spre lumini! Să pășim împreunăSpre-un vad înflorit;Să-mpletim amândoiDin iubire, cunună! Ia-mi palma,În palma-ți de foc!Să nu mă lași rătăcităPe drumuri!Să-mi fii far și-adăpost!Să-mi fii cărare și lună!... XXX. POATE, de Florina Emilia Pincotan , publicat în
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
l-aș auzi supus... SE DUC BĂTRÂNII In Memoriam - bătrânilor mei duși Trist epigon, privesc cu ochi de fum Cum stins în fața mea într-un sicriu, Se odihnește moșul meu acum, Ajuns la cap de drum, într-un târziu. Îl vad ca într-o altă primavară... Prin Bucov, sau prin Bazna, undeva, Cum povestea-ntr-o sâmbătă seara, De-o țintă, de-o speranță, și de-o stea. Purta cu el ce-i bine, și ce-i demn, Ce-i poruncea
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
în eternitate, pe neașteptate, și ne rugăm pentru ei. Ne doare sufletul pentru părinții lor, care suferă, dar și pentru cei care sunt în spital și pentru care ne rugăm la Dumnezeu să-i facă sănătoși. În situația aceasta, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului a colectat de la credincioși 255.000 de lei, care sperăm să ajungă la cei mai necăjiți dintre ei. Pe lângă aceste lucruri, se adună și alimente, avem și cantine și centre sociale unde este nevoie de pâinea cea
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
sărbători minunate, chiar și cu toate încercările existente în lume. Credem că Dumnezeu nu a părăsit lumea și că Mântuitorul Iisus Hristos este cu noi. Sărbători fericite, binecuvântate, pline de har pentru toți! Din anul 2011, Înaltpreasfințitul Andrei este Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului. Misiunea de conducător al Mitropoliei Clujului a urmat celei de Arhiepiscop al Alba Iuliei, în perioada 1998-2011, după ce între anii 1990 și 1998 a fost Episcop al aceleiași eparhii. Munca sa
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
inimă.... Motoarele au început deja să se tureze. Trei sunete scurte dar grave, anunță că mastodontul intenționează să se urnească ... O zvâcnitură și marea li se deschide în sfârșit, din întuneric. „ Și cam atât cu România .... Oare o să îi mai vad ?” O lacrimă sărată se sparge cu zgomot de podeaua întunecată a breakului național..... (va urma ) Referință Bibliografică: VIATA LA PLUS INFINIT (5) / Dan Gheorghilaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1797, Anul V, 02 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
VIATA LA PLUS INFINIT (5) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383205_a_384534]
-
credința, exemplu al minuni lui Dumnezeu fiind însuși Preacuvioșia să prin modul cum Dumnezeu l-a vindecat și la ținut mărturie timp de 30 de ani de cumplită boală de care a suferit. A publicat următoarele cărți: Mănăstirea Rohia, Editura Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, Cluj - Napoca, 1989; Livadă duhovniceasca, Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului, Cluj-Napoca, 1990; ediția a doua, 2010; Adevăruri trăite, Învățături folositoare, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 1993; Un buchet de
ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2236 din 13 [Corola-blog/BlogPost/383268_a_384597]
-
a vindecat și la ținut mărturie timp de 30 de ani de cumplită boală de care a suferit. A publicat următoarele cărți: Mănăstirea Rohia, Editura Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, Cluj - Napoca, 1989; Livadă duhovniceasca, Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului, Cluj-Napoca, 1990; ediția a doua, 2010; Adevăruri trăite, Învățături folositoare, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 1993; Un buchet de pilde și învățături creștine pentru tineri, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului
ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2236 din 13 [Corola-blog/BlogPost/383268_a_384597]
-
sărăcii, se petrecură întâmplări nemaiauzite care înfiorau oamenii. Nici nu dăduse prima brumă a acelei toamne când, într-o dimineață, căpitanul Bașotă și oștenii lui, care păzeau o bucată de hotar, văzură mii de iepuri lihniți trecând Nistrul printr-un vad, spre stepele răsăritene. Un val de lăcuste ce se abătu dinspre Nord asupra Ținutului Sucevei făcu rapid cale-ntoarsă, căci n-avu ce să mai pustiască, fiind precedat de un val de tătari. Pe cer - semn totdeauna rău, vestind timpuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
odaie se așterne liniștea. Doar pixul domnului D. se mișcă ordonat pe foaia cu pătrățele. Doamna E. Își vede de treabă la bucătărie. Se apropie și Niki de cincizeci și face pe tinerelul Îi dă mîna, mașină atelier la Șosea vad bun clientelă selectă cine nu-l cunoaște e un artist orice s-ar spune și se ține bine se bat pipițele pe el de cînd Îl știu a fost galanton doamne ce chefuri trăgeam noi la Zissu și la Mon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
iazurile pe Dunavăț și locurile de moară; au dispărut nevoile de apă și au dispărut și toponimele legate de această activitate. Nici în Lunca nu se mai știe unde a fost Iazul Morii, distrus de o viitură în 1888. Un vad de iaz de la Fruntești care era lângă „Chilia” (azi pădure) pe dealul din dreapta la ieșirea din Fruntești spre Lozinca. „Vad chilii” - din documentul din 14 ianuarie 1817 - poate fi localizat. La fel, poate fi localizat „vad din vale de biserică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
activitate. Nici în Lunca nu se mai știe unde a fost Iazul Morii, distrus de o viitură în 1888. Un vad de iaz de la Fruntești care era lângă „Chilia” (azi pădure) pe dealul din dreapta la ieșirea din Fruntești spre Lozinca. „Vad chilii” - din documentul din 14 ianuarie 1817 - poate fi localizat. La fel, poate fi localizat „vad din vale de biserică” știind că acea biserică veche a fost peste drum de cea construită în 1854 și refăcută de preotul Antohi, o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
viitură în 1888. Un vad de iaz de la Fruntești care era lângă „Chilia” (azi pădure) pe dealul din dreapta la ieșirea din Fruntești spre Lozinca. „Vad chilii” - din documentul din 14 ianuarie 1817 - poate fi localizat. La fel, poate fi localizat „vad din vale de biserică” știind că acea biserică veche a fost peste drum de cea construită în 1854 și refăcută de preotul Antohi, o sută de ani mai târziu. Schimbarea condițiilor politice și economice se constituie drept cauză în uitarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tot din Filipeni, se arată că „mi-am vândut a mea ocină ce s-a alege de partea mea din Hilipeani dintr-un bătrân din partea din gios, din țarină [locul de arătură pentru cereale - n.a.] și din fâneață și din vad de moară și cu vatră de sat și săpături și cu poamele și cu tot venitul ce se va alege partea mea din sat din Hilipeani ce mai sus scrie, din partea de gios.” La aceste acte de vânzare-cumpărare sunt înscriși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
arată cum cei mai sus menționați au vândut jupânului Machidon din Lărgășeni „o bucată de moșie de la Bucovina din hotarul Runcului, de la Dorog Ungureanul, de la Șipotul Boțului în gios spre Dunavățî(text imprecis)ÎFruntești, unde se numește Sălașele, cu un vad de moară...” Documentul nu spune nimic despre locul numit Sălașele (probabil acolo erau bordeiele țiganilor robi, adăposturi pentru animale și pentru argații văcari), dar precizează că, după ce au primit plata, 37 taleri, „au dat și ispisocul cel domnesc pe această
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o dată. Dacă nu apare ca sat, apare, în scris, ca toponim sub forma „Dealul Boțului”, „Piscul Boțului”, „Șipotul Boțului” în cele dintâi acte care „vorbesc” de moșia Filipeni. Pe un Gheorghe Boțul, diac, îl întâlnim în legătură cu o moară a cărui vad producea inundarea morii lui Donici. Locuitorii, țigani (etnie romă este apărut după evenimentele din 1989 și folosirea termenului crează confuzie) trebuie să fi fost robi pe moșia Filipeni a Rosetteștilor sau în altă parte, pe altă moșie boiereasc sau mănăstirească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vârlan, Oprișan, Ciută, Huțu, Perju au o vechime de câteva sute de ani, au dat naștere la spițe de neam „s-au lățit” prin căsătorii și încuscriri, urmașii lor păstrând conștiința că se trag din neam nare, boieresc. în lista vadurilor de iaz din 4 ianuarie 1817, distribuite grupurilor (cete) de răzeși pe de apa Dunavățului, după analogia stânjenilor ce posedă în moșie, îi nominalizează pe „capii” cetelor de răzeși (o comunitate de rude), familii întâlnite și în alte documente și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vodă Lupu îl arată pe popa Andronic din Fruntești și pe preoteasa Maria care cumpără de la mai mulți răzeși din Filipeni,pe 20 taleri de argint, părțile de moșie alese „din câmp, din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arături și cu loc de fânaț și cu tot venitul.” Nu avem nicio mărturie documentară prin care să se ateste că în satul Fruntești s-ar fi așezat oameni străini de sat care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de case Moara lui Conachi (Pădureni) și în partea de nord-vest, pe Dunavicior, cătunul Rusești. Moara lui Conachi își trage numele de la aga Costache Conachi care și-a extins proprietățile în satele de răzeși de pe Valea Berheciului, având și un vad de moară pe Dunavăț, nu departe de vărsare. Rusești nu-și trage numele, așa cum s-ar crede, de la prima vedere, de la „ruși”, așa cum sunt multe sate în Moldova, ci păstrează numele boierilor Rosetti cu care răzeșii din Fruntești s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ocină și moșie, partea Moldei, un bătrân din satul Hilipeni, pe pârâul Dunavăț. Pe acela l-a vândut popii Andronică și preotesei sale Maria, drept douăzeci taleri de argint, din câmp și din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arături și cu locă de fânaț și cu tot venitul. și de asemenea, a venit înaintea lui Alexa Răspop și a vândut toată partea lui, câtă se va alege din acest bătrân al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bucat[ă] di moșii din Bucovina, din hotarul Runcului, di la Dorog Ungurianul, di la Șipotul Boțului în jos spre Dunaviciu, a patra [parte] Dunavicilor, pînă cînd s-a cumpărat cu hotar[ul] Fruntiștii, undi să numiști Sălașăli, cu un vad de moa[ă] căți doa hotară supt [lipsă] Du[na]vicilor, au cumpărat pămînt di la du[na]vicini a cine și i-au vîndut- Pitrii și muierii lui Mălinii, drept 48 taleri bătuți. Ce încă noi văzînd acest zapis
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]