883 matches
-
Țepeș a fost prevenit de capcană și a plănuit să pregătească una proprie. Hamza a adus cu el 1.000 de călăreți, iar pe când au trecut printr-un pas îngust la nord de Giurgiu, Vlad a lansat un atac surpriză. Valahii i-au încercuit pe turci și i-au nimicit cu focuri de armă. Istoricii îl acreditează pe Vlad ca fiind unul din primii cruciați europeni care au folosit praful de pușcă "într-un mod creativ - mortal". Într-o scrisoare adresată
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
și a susține campania lui Vlad, însă Corvin a cheltuit banii în alte scopuri, fără să mai adune armata. Mai târziu, va justifica nereușita de a ridica o armată cât și eșecul strategic al campaniei lui Vlad, prin faptul că valahul de fapt trădase (complotul scrisorii). Vlad a cerut să se facă o mobilizare generală în care au fost incluși "nu doar bărbați de vârstă militară, ci și femei și copii de la vârsta de doisprezece ani în sus, precum și contingente de
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
să nu mă urmeze". Turcii au încercat să debarce la Vidin, dar au fost respinși de săgeți. La 4 iunie, un contingent de ieniceri a debarcat în timpul nopții, la Turnu, unde aproximativ 300 din ei au fost uciși de atacurile valahilor. Ienicerul de origine sârbă "Constantin din Ostrovița" a scris despre întâlnirea cu Vlad Țepeș: Armata otomană a reușit să avanseze, dar Vlad le-a îngreunat considerabil avansul, pârjolind terenul și otrăvind fântânile. De asemenea valahii au deviat cursurile râurilor mai
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
au fost uciși de atacurile valahilor. Ienicerul de origine sârbă "Constantin din Ostrovița" a scris despre întâlnirea cu Vlad Țepeș: Armata otomană a reușit să avanseze, dar Vlad le-a îngreunat considerabil avansul, pârjolind terenul și otrăvind fântânile. De asemenea valahii au deviat cursurile râurilor mai mici, formând astfel terenuri mlăștinoase. Au fost pregătite capcane, săpând gropi care au fost după aceea acoperite cu crengi și frunze. Populația și animalele de ogradă au fost trimise în munți, iar timp de o
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
straie turcești, și a circulat nestingherit, încercând să afle care este cortul sultanului și organizarea taberei. Atacul a început "la trei ore după apusul soarelui și a durat până la patru dimineața" și a provocat o mare confuzie în tabăra otomană. Valahii au sunat goarnele și au dat foc corturilor turcești. Rezultatele exacte ale atacului diferă în documentele păstrate; unele surse spun că valahii au ucis un număr mare de turci, iar altele susțin că pierderile de vieți otomane au fost minime
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
după apusul soarelui și a durat până la patru dimineața" și a provocat o mare confuzie în tabăra otomană. Valahii au sunat goarnele și au dat foc corturilor turcești. Rezultatele exacte ale atacului diferă în documentele păstrate; unele surse spun că valahii au ucis un număr mare de turci, iar altele susțin că pierderile de vieți otomane au fost minime. Un număr mare de cai și cămile au fost ucise. Câteva cronici dau vina pe un boier valah numit "Galeș", care a
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
otomană. Vlad însuși a dorit să atace cortul sultanului, după ce a distrus cavaleria Anatoliană, dar l-a confundat cu cortul celor doi mari viziri, Ishak Pașa și Mahmud Pașa. Ienicerii sub comanda lui Mihaloğlu Ali Bey, i-au urmărit pe valahi, reușind să ucidă între 1.000 - 2.000 din ei. Pierderile totale s-au situat la circa 5.000 de partea valahilor și circa 15.000 de otomani. Cu toate că atât moralul său cât și al armatei sale era la pământ
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
mari viziri, Ishak Pașa și Mahmud Pașa. Ienicerii sub comanda lui Mihaloğlu Ali Bey, i-au urmărit pe valahi, reușind să ucidă între 1.000 - 2.000 din ei. Pierderile totale s-au situat la circa 5.000 de partea valahilor și circa 15.000 de otomani. Cu toate că atât moralul său cât și al armatei sale era la pământ, Mehmed a decis totuși să atace capitala, dar a găsit-o părăsită și cu porțile larg deschise. Unele surse spun că armata
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
iar cadavrele celor trași în țeapă se aflau în afara zidurilor orașului, pe o distanță de circa 60 km. Chalcondyles, descriind reacția sultanului, a scris: Mehmed a ordonat să se sape un șanț adânc în jurul taberei turcești pentru a preveni penetrarea valahilor, iar a doua zi (22 iunie) turcii s-au retras. În acest timp, vărul lui Vlad, Ștefan cel Mare, dorind să recupereze cetățile Akkerman și Chilia, a hotărât să lanseze un atac asupra ultimei, sincronizandu-se cu atacul naval al
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
a doua zi (22 iunie) turcii s-au retras. În acest timp, vărul lui Vlad, Ștefan cel Mare, dorind să recupereze cetățile Akkerman și Chilia, a hotărât să lanseze un atac asupra ultimei, sincronizandu-se cu atacul naval al turcilor. Valahii si ungurii au aparat cetatea, reușind să-i pună pe fugă pe moldoveni și reușind chiar să-l rănească pe Ștefan pe viață, la picior, cu o ghiulea de tun. La 29 iunie, sultanul a ajuns la Brăila și a
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
deși întreaga campanie se terminase dezastruos. Totuși turcii au reușit să ia mulți prizonieri din rândul locuitorilor zonelor traversate, pe care i-au dus spre sud împreună cu cirezile de vite și caii capturați. Radu a reușit să-i convingă pe valahi că a plăti tribut Înaltei Porți și a-l avea pe el ca lider ar fi în avantajul lor. Vlad a fost abandonat și a fugit în Transilvania, unde a fost întemnițat de regele Corvin timp de 12 ani, în
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
fost ucis într-o bătălie împotriva lui Basarab Laiotă cel Bătrân. Fratele său vitreg Radu murise de sifilis cu un an mai devreme (1475). Conflictul a pus capăt tuturor ambițiilor și încercărilor otomane de a anexa Valahia la imperiu. Victoria valahilor și-a lăsat amprenta asupra tradițiilor și literaturii românești, precum și asupra celor din țările din zonă, la vremea respectivă. Celebrul scriitor francez Victor Hugo a scris despre bătălie în poemul său "Legendele secolelor". Filmul american Bram Stoker's Dracula, distins
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
al familiei este atestat istoric în opera "Alexiada" a Anei Comnena în contextul unei vizite cu scop militar în defileurile Munților Balcani în anul 1094 a împăratului bizantin Alexios I. Aici, într-o noapte, este înștiințat de către un conducător al valahilor, numit Pudil, că armate cumane au trecut Dunărea cu scopul de a jefui teritoriile imperiului. Alexios I trimite un corp expediționar în frunte cu un Kantakouzenos care înfrânge pe invadatori și restabilește ordinea în zonă. Același ofițer este pomenit în
Familia Cantacuzino () [Corola-website/Science/299617_a_300946]
-
al papei a confirmat în același an existența lor, însă în copiile oficiale aflate la Vatican termenul "„Brodnicorum”" este înlocuit cu "„Blacorum”" (în latină: „a/al/ai/ale vlahilor”). Din această cauză, unii istorici au considerat că brodnici erau subînțeleși valahii (românii), în timp ce alții susțin că modificarea etnonimului a fost doar o greșeală de redactare comisă de Vatican. Totuși, sinonimia brodnici-valahi a mai apărut în alte documente, maghiare, ceea ce vine în sprijinul ipotezei că brodnicii erau valahi. În august 1227 papa
Brodnici () [Corola-website/Science/313612_a_314941]
-
sărbătoare, au fost aduse de la Constanța, de către înalt Prea Sfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, moaștele Sfinților Martiri de la Niculițel (Zotic, Atal, Camasie și Filip), care au rămas la catedrala din Slobozia. Biserica "Preasfânta Inimă a lui Isus" (patron secundar "Fericitul Ieremia Valahul") - construită în timp record (3 luni), a avut Liturghia de consacrare la 21 octombrie 2001, de către Arhiepiscopul și Mitropolit de București Ioan Robu. Prezența primilor credincioși romano-catolici în Slobozia este atestată în 1967, când în oraș au fost repartizați câțiva
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
octombrie 2001, comunitatea catolică din Slobozia primea un dar deosebit: biserica. Construită din pereți metalici și amenajată într-un timp record (3 luni), biserica a primit la Liturghia de consacrare, ca nou patron „Preasfânta Inimă a lui Iisus”, fericitul Ieremia Valahul, patronul acestei comunități catolice de la începuturile ei, rămânând ca patron secundar al bisericii. Liturghia de consacrare a noii biserici a fost prezidată de Arhiepiscop Mitropolit de București, doctor Ioan Robu, la eveniment participând reprezentanți ai administrației locale și ai Episcopiei
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
proprii care le-au permis practicarea religiei creștine catolice de care a fost condiționată acceptarea lor in regiunile controlate de regii unguri. Cumanii din Făgăraș au constituit doar un segment, o verigă relativ minoră într-o salbă de "Cumani" si "Valahi" ce se întindeau de la vest din Ungaria de azi până la est în sudul Basarabiei, teritoriu unde valahul domn al cumano-valahilor Basarab s-a războit cu ceilalti cumani. Unii istorici merg atât de departe încât să sugereze mai recent ca însuși
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
munte (ordinul "Falconiformes", familia "Accipitridae" = Aquilidae, numită științific "Aquila chrysaetos") este o pasăre cândva comună în sudul Țării Făgărașului (dar care supraviețuiește până azi în rezervația Arpășel din Făgăraș) și a cărei teritoriu era parte din zona montană locuită de valahii (românii) acelor vremuri. În această zonă cu crestele abrupte ale munților Făgăraș, unele din cele mai înalte din întregul lanț carpatin, își face cuibul acvila, de obicei la mari înălțimi . Pajura e mai mică ca dimensiuni decât vulturul, asemuindu-se
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
cumane de frunte, care mai apoi au dat casei întemeietoare a principatului român al Valahiei primii domnitori și nucleul viitoarei aristocrații denumită, "boierime". Florin Curta (Brătianu și alți istorici) resping această supoziție a lui Vásáry privind un presupus blazon heraldic valah de inspirație cumană Se spune că familiile Basarabilor și Văcăreștilor își trag prin tradiție rădăcinile din arealul Făgărașilor Numele dinastic Basarab (cu o probabilă origine tracă conform lui O. Densușianu și S. Paliga sau cumană conform lui Djuvara) a fost
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
este reluat la finele acestei perioade. În 1717, după ce austriecii au cucerit Banatul,a fost organizat un recensământ general al Banatului în care apare menționată și Folea, ca sat locuit cu 20 de case, cu numele "Folle". Satul era unul "valah", adică românesc. De altfel, caracterul românesc s-a menținut constant de-a lungul timpului, cu toate că aici s-au așezat și alte naționalități, mai ales germani și maghiari, dar care au fost tot timpul minoritari ca număr. Biserică ortodoxă română s-
Folea, Timiș () [Corola-website/Science/301360_a_302689]
-
teritoriul actuatului sat Sasca Română, pe malul râului Nera, unde condițiile de viață erau prielnice, iar minele și pădurile se găseau în apropiere. În conscripția făcută de venețianul Luigi Marsigli în 1690, sătul apare cu 28 de case locuite de valahi, aceasta fiind probabil prima așezare înființată de olteni în Banat. "Venirea acestora nu a fost sporadica și au venit în mase de 3-4000 de suflete" ne spune și istoricul oravițean Simeon Samson Moldovan. În perioada anilor 1717-1738 a avut loc
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
întregului secol al XVIII-lea”. În ședința sa din 28 februarie 1950 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea unor sfinți de neam român, între care: Calinic de la Cernica, mitropoliții Ilie Iorest și Sava Brancovici ai Transilvaniei, Ioan Valahul, Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara și Oprea Nicolae (Miclăuș) din Săliște. Ieromonahul Visarion Sarai a fost trecut în rândul sfinților mărturisitori, împreună cu călugărul Sofronie de la Cioara și țăranul Oprea Nicolae (Miclăuș), prăznuirea lor urmând să aibă loc în ziua de
Visarion Sarai () [Corola-website/Science/302601_a_303930]
-
era recunoscut de către Sfântul Scaun ca „Duce al Moldovei” printr-o scrisoare în care se adăuga că Moldova este parte a națiunii vlahe (române): "dux Moldavie partium seu nationis Wlachie". Cronicarul polonez Jan Długosz afirma în 1476 că moldovenii și valahii „au aceleași limbă și obiceiuri”. Trimiteri la o așa-numită „limbă moldovenească” pot fi găsite în lucrări timpurii precum cea a lui Grigore Ureche "Letopisețul Țării Moldovei", unde autorul notează că de fapt această limbă este vorbită de moldoveni, valahi
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
valahii „au aceleași limbă și obiceiuri”. Trimiteri la o așa-numită „limbă moldovenească” pot fi găsite în lucrări timpurii precum cea a lui Grigore Ureche "Letopisețul Țării Moldovei", unde autorul notează că de fapt această limbă este vorbită de moldoveni, valahi și vlahii transilvăneni. Miron Costin, în lucrarea sa "De neamul moldovenilor", afirmă că națiunea română trăiește în Moldova, Muntenia și ținuturile ungurești și mai notează că, deși oamenii din Moldova se autodenumesc „moldoveni”, ei își numesc limba „românească”, nu „moldovenească
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
în Moldova, Muntenia și ținuturile ungurești și mai notează că, deși oamenii din Moldova se autodenumesc „moldoveni”, ei își numesc limba „românească”, nu „moldovenească”. Marele cărturar Dimitrie Cantemir afirmă în "Descriptio Moldaviae" (Berlin 1714) că moldovenii vorbesc aceeași limbă cu valahii și transilvănenii. Cantemir este primul care introduce ideea că anumite cuvinte românești au rădăcini dacice. Karl Marx și Friedrich Engels spuneau la mijlocul secolului al XIX-lea că „valahii și dacoromânii constituiau masa principală a populației teritoriului între Dunărea de Jos
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]