1,700 matches
-
sociofamilial de proveniență al individului, ci și de percepțiile acestuia asupra valorii viitoare a diplomelor școlare. Analizând opțiunile școlare ale absolvenților de învățământ secundar din România de la mijlocul anilor ’70, se observă faptul că diplomele de învățământ superior erau înalt valorizate de către majoritatea liceenilor: doar 4,7% dintre ei considerau liceul ca fiind ultimul nivel de educație pe care intenționau să-l atingă. Cu cât nivelul de educație era mai înalt cu atât opțiunile tinerilor erau mai numeroase: 57,6% intenționau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Ion Codru-Drăgușanu, A. abordează cazul unui scriitor descoperit târziu. Deși nu a fost un anonim în epoca sa, ci un personaj cu o biografie interesantă (revoluționar, «aventurier», călător, funcționar disciplinat), abia în secolul al XX-lea autorul Peregrinului transilvan este valorizat ca scriitor, prin contribuția editorială și critică a lui N. Iorga și a lui Șerban Cioculescu. Autoarea reia toate datele cazului și, după un succint excurs biografic, procedează la o analiză sistematică a elocventului memorial al Drăgușanului, având în vedere
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
premisa că noi, oamenii, suntem ființe pozitive în esența noastră și că fericirea este starea normală, iar nefericirea excepția, tendința spre bine, adevăr și frumos este starea naturală; iar urâtul, răul și minciuna sunt doar fețele întunericului prin intermediul cărora putem valoriza și ne-am creat morala. Chiar dacă suntem, așa cum spuneam, ființe duale, iar sufletul ne este răvășit de întrebări, de lumini și de umbre, noi oamenii avem, atunci când vine vorba de manifestările noastre sociale, ca membri ai unei colectivități, o tendință
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
din valorizarea (aprecierea, selectarea, ierarhizarea) și valorificarea (utilizarea efectivă) capabilităților reale și virtuale ale salariaților de către manageri în cadrul unor relații sociale (de impunere sau negociere) între manageri și salariați (actuali sau potențiali). În unele cazuri (managementul de tip taylorist), managerii valorizează doar capabilitățile de execuție ale salariaților, în alte cazuri (managementul antropocentric) resursele umane se concep, creează și folosesc pe baza capabilităților intelectuale și sociale superioare (autonomie, responsabilitate, creativitate, cooperare, spirit critic etc.) printr-un proces de negociere între manager și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Civilization, Macmillan, New York, 1933; a se vedea și Hoffman, Oscar, Sociologia muncii, Editura Hyperion, București, 1996, pp. 19-22. footnote>; etapa managementului personalului - (cele două faze) pune în evidență viziunea managerială bazată pe funcțiunea de personal (Fayol); etapa managementului resurselor umane - valorizează și valorifică în special conceptul de „resursă umană”, ca element de primă importanță, alături de celelalte resurse. Vom trata mai pe larg distincția dintre managementul resurselor umane bazat pe conceptul de personal și cel bazat pe resursele umane<footnote Igalens, Jacques
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
elaborare de rapoarte, secretariat etc.). Ceea ce propunem noi reprezintă o metodă mai adecvată managemen tului resurselor umane în procesele de schimbare specifice țării noastre. Trecerea de la sistemul de posturi specifice managementului taylorist spre alte modele mai eficace, mai capabile a valoriza și valorifica abilitățile (reale sau virtuale) ale personalului se realizează prin două etape. Prin aceasta, managementul în raport cu posturile se dovedește a fi un important instrument al schimbării strategice. În prima etapă se stabilesc o serie de caracteristici de bază ale
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Realitatea sa este inseparabilă de această mișcare care Îl respinge, Îl aruncă În afară, oricare ar fi domeniul său, pentru a-l plasa În zona iluziilor, absurdului, minciunii (J.-P. Vernant, 1974b, p. 355). Astfel, mitul a acumulat trăsături semantice valorizate negativ și a ajuns să desemneze un mod de a concepe universul opus reflecției raționale, străin de jocul argumentelor și de proba faptelor, atașat reprezentărilor tradiționale și dominat de emoții, un mod care exprimă o etapă revolută a istoriei și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și superstițiile autohtonilor, perpetuate după creștinare. În plus, conviețuirea, strânsă sau nu, timp de o jumătate de secol a creștinilor latinofoni cu păgânii barbari a generat contacte și interferențe spirituale, dar și accentuarea diferențelor. În epoca în care romanus-barbarus era valorizat ca romanus christianus, iar barbarus paganus, romanitatea și creștinismul unei părți a populației nord-dunărene au constituit elemente de individualizare și personalizare în raport cu neamurile alogene, în secolele IV-V, de aici creștin era opus lui păgân (necreștin, necredincios). Destrămarea conglomeratului hunic
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Mateiu I. Caragiale, Mihai Codreanu și Al. O. Teodoreanu, autorul încearcă să exploateze expresivitatea unui lexic bogat în sonorități arhaice. Accentele discret pioase alternează cu atitudinile voit neutre și cu o undă de umor, evitând astfel monotonia. Aceleași însușiri sunt valorizate și în drama istorică în versuri Armașul lui Ștefan cel Mare, dar aici C. nu e în stare să creeze o intrigă convingător tensionată și nici să dea personajului principal un chip pe măsura tradiției. Cursive, cu numeroase observații ascuțite
CUZA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286633_a_287962]
-
relevante ale întăririi pozitive, acestea fiind de maximă importanță pentru eficiența oricărui sistem organizațional care este menit să influențeze performanța. (Prin aceasta înțelegând, bineînțeles, toate sistemele organizaționale!) Să recapitulăm. Cerințele întăririi pozitive presupun că toate consecințele trebuie să fie: 1) valorizate de persoana care le primește; 2) condiționate de performanță; 3) distribuite imediat; 4) distribuite frecvent. Odată ce ați înțeles că, pentru ca recunoașterea și recompensarea să aibă efect asupra comportamentului, trebuie să respecte criteriile de mai sus, veți începe să înțelegeți că
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
sprijini managementul de calitate tocmai a fost promovat”. Am refuzat să-i spun numele managerului în cauză deoarece este evident că el a făcut tot ceea ce conta cu adevărat. Organizația spunea că managementul calității este important, dar de fapt se valorizau mai mult alte comportamente. Până când managerii din această companie nu se vor hotărî care tipuri de comportamente sunt importante și care nu, vor continua să aibă doar un succes moderat în implementarea oricărei noi tehnologii. După determinarea rezultatelor organizaționale, sarcina
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
ca în colinde : Munții înalți se clătinară, Văi adânci se tulburară, Și devale c-apucară, Rupse maluri, rupse dealuri Rupse brazi și păltinași (54, p. 86). 6. Paltinul psihopomp Rândurile care urmează se referă la felul în care a fost valorizat paltinul în legenda Sfântului Sisinie (Sisoe). Un sfânt care, în mentalitatea populară, apără lehuzele și pruncii de demonul feminin Avestița (Samca, Aripa Satanei etc.). Cercetătoarea Mihaela Timuș, colega mea de la Institutul de Istorie a Religiilor, a publicat recent un studiu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
relație magico-erotică în măsură să îmblânzească („lege”) fiara. De data aceasta, fecioara uzează de „legături” mai subtile și mai imateriale chiar decât cele folosite de zeii aseni în vederea legării monstrului licomorf Fenrir. Relația dintre fecioară și inorog a fost diferit valorizată în Evul Mediu, în funcție de perspectiva din care a fost abordată legenda. Pentru alchimiști, de exemplu, fecioara întruchipa aspectul feminin și pasiv al mercurului, în timp ce licornul simboliza forța sălbatică, neîmblânzită, masculină a spiritus mercurialis (vezi și aspectul falic al cornului). Întâlnirea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
timpul, informația se devalorizează, iar evenimentul capătă valoare. În lumea informației, ceea ce este durabil nu este valorizant: vindeți-i deci canalului TF1 teorema lui Pitagora sau Vocalele lui Rimbaud! În schimb, tot ceea ce este momentan, în lumea aducerilor-aminte, nu este valorizat. O informație confidențială la Bursă, o știre în exclusivitate, o directivă internă angajează, încă din naștere, o cursă contra-cronometru și împotriva morții, iar ziarul pe care l-am cumpărat azi-dimineață nu va mai valora nici un sfanț mîine. Actualitatea bursieră poate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de fapt construirea de enclave, separarea. (n c(utarea securit(ții, oamenii se (ndreaptă c(tre comunit(ți, caută baze pentru constituirea lor. 2.3. Comunitatea "instrucțiuni" de "asamblare" și "depanare" Există oare, un tip de comunitate care să fie valorizat pozitiv în mod deosebit la nivelul statului? Dacă răspundem cumva afirmativ acestei interogații, ce ar putea statul să facă, în mod legitim, pentru a promova acel tip de comunitate? Dar nu ar coincide aceasta cu o restrângere a practicilor comunităților
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
învățământul românesc este mai bun decât cel din Occident (54,1%) și de asemenea, că învățământul din perioada socialistă era mai bun decât cel de acum (51%). Sunt răspunsuri surprinzătoare pentru subiecții din rural, de la care ne-am aștepta să valorizeze mai degrabă munca decât educația. Totuși, analizând nivelul relativ scăzut al educației în rural se poate spune că ele reflectă mai degrabă atitudini declarative. În graficul de mai jos (3.1) se poate remarca faptul că cei mai mulți subiecți au un
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a postmodernismului (deși indirectă) este dată de itemii legați de importanța muncii și a timpului liber. Astfel, în legătură cu toți itemii legați de muncă din tabelul de mai jos, opinia majoritară conduce la ideea că aceasta este importantă și că este valorizată într-un mod consistent, mai ales de către subiecții din rural. Desigur că există și nuanțări ale acestei opinii, caracteristice anumitor categorii sociodemografice (vezi tabelul de mai jos; în tabel au fost trecute doar categoriile sociodemografice ce au avut valori reziduale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
au fost trecute doar categoriile sociodemografice ce au avut valori reziduale ajustate semnificative). Concluzionând, România este puțin înclinată să îmbrățișeze valori de tip hedonist. În ce privește dezvoltarea personală, una din nevoile superioare amintite de obicei în discuția despre postmodernitate, aceasta este valorizată chiar și în rural: 67,7 % consideră că e bine " Să se pună mai mult accent pe dezvoltarea fiecăruia". Semnificativ mai înclinați să opteze pentru această afirmație sunt persoanele de sex masculin, cei din urban, cei din București, tinerii (18-25
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
legat de cea mai mare parte a atitudinilor și comportamentelor, opinia în cele două sate este similară, neexistând diferențe majore. Locuitorii celor două sate sunt tradiționaliști prin faptul că au o atitudine fatalistă față de viață (vezi Anexa 3, punctul 3), valorizează economisirea în detrimentul consumului, nu își planifică acțiunile, preferă o atitudine minimalistă în ce privește autorealizarea și apreciază cinstea. În același timp, sunt înclinați spre modernitate prin faptul că acceptă și doresc schimbarea, acționează mai degrabă după voința proprie (și nu imitând comportamentul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aibă acces la cunoștințe În timp real. Resursele umane joacă un rol determinant În gestionarea cunoașterii, iar tehnologiile informației optimizează acest proces. Ele permit să nu se reinventeze ceea ce a fost descoperit și validat altundeva. Libera dispunere a literaturii tehnice valorizează existentul, de aici rezultă o schimbare de atitudine, căci gestionarea cunoașterii se integrează În practicile curente și modifică În profunzime stilurile de lucru. Spiralele virtuoase de creare și schimb de cunoștințe ce se stabilesc În interiorul grupului se traduc prin Împărtășirea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
dreptate Și adevăr, nu ne îndoim de moralitatea noastră, pe care o vedem dreaptă Și adevărată. Suntem ființe raționale Și asta ne dă dreptul să plusăm la capitolul dreptate Și adevăr prin cunoaștere intrinsecă, dar Și extrinsecă. Ajungem să ne valorizăm, de fapt să ne descoperim mai bine prin latura extrinsecă, prin raportarea la mediu, la contacte, la preocupări. Din acest carusel al nesfârșitelor Și cu rost probleme existențiale, din lupta ideilor minții cu tenebrele întunericului stării de automulțumire lucește raza
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
obiceiuri de muncă responsabile, imperativul respectării superiorilor etc. Profesorii ajung să implementeze inconștient acest obiectiv al școlii prin plasarea problematicii ordinii în prim-planul activității lor didactice, ajungând adeseori să considere obediența un scop în sine. Clasa centrată pe obediență valorizează conformitatea, flatarea profesorului și liniștea/ordinea. Michel Foucault (1926-1984) a dezvoltat o idee apropiată (1997), referindu-se la gestiunea fizică a școlii și arătând că organizarea modernă a clasei aplică aceleași tehnici disciplinare ca și celelalte instituții emblematice ale societății
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în educația fetelor și a băieților, și anume tendința egalitaristă a părinților, care tind să compenseze diferitele deficiențe ale copiilor lor. Un factor adițional, menționat de Bray și Kwok (2003), care stimulează cererea pentru meditații este apartenența la culturi ce valorizează efortul. Astfel, culturile asiatice, influențate de gândirea confucianistă, pun un accent deosebit pe efort. Se poate explica astfel răspândirea timpurie și vastă a educației paralele în țări asiatice, dar mai puțin frecvența mare a apelului la meditații în țările aparținând
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cetății: „în natura sa, cetatea este plurală, iar dacă devine una, ea va fi mai degrabă o familie decât o cetate sau mai degrabă un om decât o familie”. Pluralitatea păstrează ființa cetății, fiindcă în felul acesta omul poate fi valorizat în individualitatea lui. Celălalt contraargument care ni se pare demn de a fi amintit vizează problema proprietății private: fixând în om drept cea mai intimă plăcere faptul de a considera ceva ca fiind propriu, Aristotel crede că punerea în comun
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
au un ritm de conceptualizare rapid, cu tendința de „a ieși la rampă” cu primul răspuns care le vine în minte și sunt preocupați să găsească repede răspunsuri. Copiii reflexivi au nevoie de timp înainte de a răspunde; ei par a valoriza posibilitatea de analiză a variantelor de răspuns, fiind preocupați mai ales de calitatea răspunsului și nu de rapiditatea cu care este oferit acesta. În ceea ce privește copiii cu stil cognitiv analitic, ei pleacă în conceptualizare de la detalii, față de cei cu stil tematic
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]