373 matches
-
unui mod de a se îmbrăca și de a se mișca în spațiul social. Ethosul implică într-adevăr o disciplină a corpului, perceput prin prisma unui comportament global. Caracterul și corporalitatea garantului provin dintr-un ansamblu difuz de reprezentări sociale valorizate sau devalorizate pe care se sprijină enunțarea și pe care le confirmă sau le transformă. Aceste stereotipuri culturale circulă în domeniile cele mai diverse: literatură, fotografii, cinematograf, publicitate etc. Universul de sens pe care îl furnizează discursul se impune prin
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
dintre proverb și ironie. Atît unul, cît și celălalt implică un enunțiator care, prin propria voce, lasă să se audă, folosind un ton specific, vocea altcuiva care este statuat ca responsabil al enunțului. În cazul proverbului, "celălalt" este o instanță valorizată, cu care se mîndrește indirect enunțiatorul, în timp ce în cazul ironiei, celălalt este discreditat. În plus, proverbul aparține unui stoc stabilit, unui patrimoniu cultural, în timp ce, prin definiție, orice enunțare poate fi ironică, chiar și cea a unui proverb. În sfîrșit, proverbul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cu un computer bine programat, un adevărat educator nu va fi niciodată înlocuit cu o mașină, pentru că aceasta din urmă nu poate servi drept model. Instructorul informează, dar educatorul formează. Funcția de educator a profesorului pare a fi cea mai valorizată de către studenții viitori profesori, cel puțin așa arată rezultatele unei cercetări publicate de L. Antonesei. Conform acesteia, cele mai importante patru calități pe care trebuie să le aibă un profesor sunt: empatia, comunicativitatea, competența, tactul pedagogic. Inteligența se situează abia
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
partid), ca aparat înarmat cu competență ideologică și acțională și “intelectuali” (termen peiorativ, semnificând extracția burgheză, apartenența la ideologiile noncomuniste). Cadrele aveau misiunea de a “milita” pentru politica partidului în orice sector de activitate, de a implementa “conștiința socialistă”, comportamentele valorizate fiind cel paternalist și autoritar. Cadrele de partid girau “propaganda” de partid, conduceau “învățământul ideologic” sau “de partid”, supravegheau activitatea specialiștilor, organizau ședințele de “critică și autocritică”, dirijau manifestările festive (mitinguri) și dovedeau “vigilență revoluționară” (Gheorghiu, 1992). Cadrele de partid
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
nu există argumente pentru nici un fel de discriminare. în plan practic, o persoană cu cerințe speciale poate dezvolta relații spontane, dar și regulate, cu un număr mare de indivizi, în funcție de preferințele și interesele sale, fiind la rândul ei acceptată și valorizată ca membru al anturajului respectiv. Integrarea socială se bazează pe faptul că persoana în dificultate se poate folosi în mod neîngrădit de toate facilitățile create și stipulate oficial, iar fenomenul de incluziune ține deja de cutuma socială și nu e
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
să se desfășoare în situații diverse, cu sarcini care să solicite interacțiunea și colaborarea dintre membrii grupului; elevii cu tulburări emoționale și comportamentale să fie incluși în grupe de lucru, să primească roluri/responsabilități clar explicate și să fie apreciați, valorizați și evidențiați în fața colegilor la fiecare reușită (oferirea permanentă de feedback pozitiv îi motivează și îi încurajează pe viitor); la selectarea/alegerea sarcinilor/activităților, elevii să fie consultați și să se țină seama și de opțiunile/propunerile lor; comunicarea nonverbală
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
identitățile prin consens, ca un proces privat, personal și ascuns celorlalți, nu pot negocia răspunsuri semnificative la nevoile angajaților. Dihotomia sine real - sine fals este întărită de discursuri de putere care pledează în favoarea unui sine ca fiind mai real, mai valorizat și mai stimat decât celelalte. Discursurile de putere de tipul managerialismului sau antreprenoriatului construiesc identitățile prin articularea unui sine esențial ideal, a unei poziții subiective idealizate care reflectă în principal interesele organizației și nu ale individului 44. Ideologia managerialistă controlează
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mamă, la menaj și îngrijirea persoanelor dependente. În combinație cu pretențiile față de femei din sfera publică, rezultatul era supraaglomerarea femeilor. Regimul comunist ignora - de fapt, ascundea - realități crunte dar, din păcate, cotidiene, precum violența domestică, abuzurile, violurile conjugale. Deși formal valorizată, codificată și ritualizată, egalitatea de gen a fost un mit și nu o realitate a comunismului. Acest lucru este demonstrat mai ales de datele referitoare la sfera privată culese prin sondaje de opinie, interviuri și metode ale istoriei orale. Astfel
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
unei familii numeroase - nouă copii care locuiesc împreună cu părinții (tatăl maistru la întreprinderea "Semănătoarea", mama casnică) și bunica. Se subliniază, în spiritul vremii, faptul că și copiii își doresc să îmbrățișeze, în viitor, meseria de muncitor, statut foarte apreciat și valorizat în epoca comunistă; cei mai mari dintre copii sunt deja frezor, lăcătuș, mecanic, confecționer, următorii sunt elevi la licee industriale, toți copii buni, foarte silitori. Adesea apar în paginile revistei articole care prezintă așa-numitele competiții între familiile prietene, care
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
mutații vizibile pe piața muncii, bărbații sunt în continuare avantajați, atât pentru faptul că nu își asumă "dubla zi de muncă" (ce revine, aproape invariabil, în sarcina femeilor, în baza rolului de gen tradițional), cât și pentru că sunt mai bine valorizați social prin întreg arsenalul mecanismelor socializării de gen diferențiate. Încă din anii '70, studiile feministe și cercetările cu privire la dinamica relațiilor sociale dintre sexe arată că problematica egalității între femei și bărbați este necesar să fie abordată la intersecția dintre spațiul
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
bucură de aceeași valorizare socială precum munca remunerată. Performanța în muncă și veniturile asociate muncii reprezintă, în societatea modernă actuală, criterii de apreciere a succesului și a reușitei în viață, or munca domestică rămâne în zona invizibilă, neremunerată și slab valorizată social. În condițiile în care această muncă nu este normată social și nu este inclusă în fundamentarea unor drepturi sociale, ea generează și întreține situații de dependență economică și risc de pauperizare la care sunt expuse multe categorii de femei
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
neutralitatea sau indiferența față de dimensiunea de gen a realității sociale (gender blind); lipsa parteneriatului în sfera publică și privată 18. De asemenea, sistemul de educație formală, instituționalizată este configurat după modelul masculin, în sensul că sunt cultivate și mai bine valorizate social caracteristicile asociate standardului masculin ce se impune, astfel, ca dominant: raționalitatea în detrimentul empatiei și a afectivității/emoționalului, competiția în detrimentul cooperării, aspectul cantitativ/măsurabil și mai puțin cel calitativ (de profunzime), aparența și mai puțin esența/substanța/ sensul unui comportament
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
biserica, grupurile de apartenență) rămân în continuare piloni conservatori ai modelelor tradiționale și asimetrice de gen-rol. Acest fapt înseamnă că reprezentările de gen, normele și valorile transmise în procesul de socializare diferențiată, trăsăturile, rolurile, status-urile sociale sunt proiectate și valorizate diferit pentru cele două genuri. Modelele de masculinitate și feminitate acceptate social sunt construite în manieră dihotomică, urmând axele public-privat, activ-pasiv, puternic-slab, autonomie-dependență, rațional-emoțional, subiect-obiect și grupează caracteristici asimetrice, inegal valorizate social 20. Trăsăturile asociate modelelor de feminitate sunt mai
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
diferențiată, trăsăturile, rolurile, status-urile sociale sunt proiectate și valorizate diferit pentru cele două genuri. Modelele de masculinitate și feminitate acceptate social sunt construite în manieră dihotomică, urmând axele public-privat, activ-pasiv, puternic-slab, autonomie-dependență, rațional-emoțional, subiect-obiect și grupează caracteristici asimetrice, inegal valorizate social 20. Trăsăturile asociate modelelor de feminitate sunt mai slab valorizate social în raport cu trăsăturile circumscrise modelelor de masculinitate, considerate ca normă sau standard universal. Asimetriile și inegalitățile de gen, semnalate pe traseul procesului de socializare diferențiată, devin foarte vizibile în raport cu
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pentru cele două genuri. Modelele de masculinitate și feminitate acceptate social sunt construite în manieră dihotomică, urmând axele public-privat, activ-pasiv, puternic-slab, autonomie-dependență, rațional-emoțional, subiect-obiect și grupează caracteristici asimetrice, inegal valorizate social 20. Trăsăturile asociate modelelor de feminitate sunt mai slab valorizate social în raport cu trăsăturile circumscrise modelelor de masculinitate, considerate ca normă sau standard universal. Asimetriile și inegalitățile de gen, semnalate pe traseul procesului de socializare diferențiată, devin foarte vizibile în raport cu munca remunerată și neremunerată. Astfel, socializarea diferențiată se regăsește în zona
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
este frecvent condiționată de genul căruia îi aparținem, fetele fiind adesea orientate către poziții subordonate și domenii 21 care implică grija față de celălalt, relaționarea și comunicarea (domenii și profesii legate de educație, sănătate, asistență social, științe umaniste etc.), mai slab valorizate social și economic, în timp ce băieții sunt formați pentru competiție, pentru performanță publică și profesională, fiind direcționați preponderent spre profesii creditate cu statut social înalt și independență economică (filiere tehnice și științifice de excelență, inginerie, afaceri etc.). Băieții sunt socializați având
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
difuz de loialitate și atașament față de sistem bazat pe performanța de sistem. Imaginea cetățeanului bun se întregește prin legăturile pe care acesta le cultivă dincolo de grupul său primar. Strategia de cooperare ar fi imposibilă în lipsa unor legături sociale voluntare și valorizate. Raportul dintre individ și grupurile secundare apare pentru cei doi autori drept esențial pentru participarea politică eficientă, insistența asupra participării în organizații secundare distingând abordarea acestora de alte perspective. Interacțiunea socială este asociată, în această cercetare, cu sentimentul de încredere
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
difuz de loialitate și atașament față de sistem bazat pe performanța de sistem. Imaginea cetățeanului bun se întregește prin legăturile pe care acesta le cultivă dincolo de grupul său primar. Strategia de cooperare ar fi imposibilă în lipsa unor legături sociale voluntare și valorizate. Raportul dintre individ și grupurile secundare apare pentru cei doi autori drept esențial pentru participarea politică eficientă, insistența asupra participării în organizații secundare distingând abordarea acestora de alte perspective. Interacțiunea socială este asociată, în această cercetare, cu sentimentul de încredere
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
drumul din dreapta, ca și "setea ucigătoare" au paralele în numeroase mitologii și geografii funerare, fiind vorba, după cum spune Eliade "de o moștenire comună imemorială, rezultat al speculațiilor milenare asupra extazurilor, viziunilor și răpirilor, aventurilor onirice și călătoriilor imaginare; moștenire, diferit valorizată, desigur, de diversele tradiții. Arborele lângă un izvor sau lângă o fântână este o imagine exemplară a "Paradisului"; în Mesopotamia, replica acestei imagini este grădina cu un arbore sacru și un izvor păzite de Regele-Grădinar, reprezentându-l pe Dumnezeu (...) Mai
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
aproape toți, au ajuns și la prosperitate personală, dobândind statut și privilegii. Dar la nivel de sat. Era ceva, dar nu se comparau cu cei plecați, foștii marginali ajunși acum În posturi-cheie, uneori bazin de selecție al noii intelectualități angajate. Valorizați, cei rămași În sat au devenit, cu timpul, susținătorii noului regim, legați prin mii de fire de puterea care acum Îi prețuia și le oferea poziții acolo unde-i stabilizase: În sat. Ei au fost apoi reconvertiți mintal, prelucrați cognitiv
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
energie politică. Pe de o parte, crede îndreptățit Kellner, sînt promovate interesele grupurilor dominante (și autorul studiază meticulos "codificarea" relațiilor de putere, discursurile politice ale epocii, subliniază obsesiv rolul culturii media în alegerile politice); pe de altă parte, se cuvin valorizate artefactele culturale care se opun practicilor hegemonice și, în pofida inerțiilor, agreează nonconformismul. Altfel spus, Kellner dezvoltă o perspectivă critică din unghiul economiei politice a culturii. Scena culturii, ne reamintește semnatarul acestei lucrări, implică circuitul producere distribuire receptare. Or, cultura media
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pilot de elită). Cînd povestirea permite spectatorului să-și satisfacă aceste dorințe realizînd cuplul romantic sau fapta eroică de la final, publicul este impulsionat să experimenteze aceste victorii ca pe ceva bun și să se identifice cu valorile și comportamentele astfel valorizate. Niște amendamente se cer totuși făcute. Publicul poate rezista încercărilor de manipulare și textul cinematografic poate suferi un eșec în încercarea sa de a-și atinge obiectivele ideologice propuse. Filme ca Top Gun repurtează totuși succese, așa cum confirmă încasările și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
știință divină”, această artă divinatorie - a cărei premisă era „fizionomia reflectă sufletul” -, câteva elemente au rămas invariante de-a lungul secolelor. De exemplu, nasul coroiat și buzele groase au trezit cel mai adesea antipatia oamenilor simpli, fiind de regulă negativ valorizate și de „fizionomiști”. Aceste trăsături ale chipului au fost considerate defecte fizionomice, fiind corespunzătoare unor deficiențe morale. Pentru Bartolomeo della Rocca și Alessandro Achelini, de exemplu (Chyromantie ac physionomie, Bologna, 1503), individul cu nas acvilin este crud și răpitor ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nouă sate viitor, Și peste (cutare) a suflat Și toate boalele i-a dat <endnote id="(150)"/>. În proverbe, credințe și basme populare românești (dar și din alte zone ale Europei), „omul roșu” (ca și evreul) nu este doar negativ valorizat („De omul roș să te ferești, că-i buclucaș”, „Să te ferească Dumnezeu de omul roșu ! Să fugi de el ca dracul de tămâie”, „De omul roș, spân și Însămnat să fugi cât Îi trăi”), ci chiar și demonizat : „De
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
între: a. triada bine-existent−gândire, sursă pentru imaginație, și triada rolurilor din Politeía: demiurgul (autor al ideii)-meșteșugarul (autor al copiei ideii)−artizanul (autor al imaginii lucrului făurit de meșteșugar), care face posibilă imaginea (oricum ar fi ea valorizată). Ambele pot fi relevante pentru imaginarul filosofic al politicului în antichitate (se bazează atât pe principiu, pe modalitate, cât și pe reprezentare), precum și pentru relația creștină divinitate-încarnare−revelație, fundamentală la rândul ei pentru oíkonomía imaginii; b
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]