844 matches
-
indică concordanța între valorile calculate și cele experimentale pentru capacitatea de adsorbție utilizată la reprezentarea curbelor izotermelor de adsorbție. (2.71) S-a constatat că transformarea unui model neliniar la forme liniare afectează implicit structura erorilor produse și poate perturba varianța erorilor și premizele metodei celor mai mici pătrate. Chiar dacă s-au obținut coeficienți de corelație foarte mari la aplicarea unei forme liniarizate a unei izoterme este posibil ca modelul să nu fie adecvat echilibrului respectiv, datorită valorilor mari ale erorii
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
relevante (performanța decizională inițială față de performanța decizională de după prima schimbare și performanța decizională inițială față de performanța decizională de după a doua schimbare). Am introdus variabilele independente în pași, în primul rând pentru a evalua măsura în care caracteristicile de personalitate explică varianța în adaptabilitate peste și în plus față de varianța explicată de factorul g. Astfel, în modelul interacțiunilor am introdus factorul g înaintea conștiinciozității și deschiderii. Am ales să introducem ultima variabila deschiderii spre nou deoarece am dorit să evaluăm nivelul în
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
prima schimbare și performanța decizională inițială față de performanța decizională de după a doua schimbare). Am introdus variabilele independente în pași, în primul rând pentru a evalua măsura în care caracteristicile de personalitate explică varianța în adaptabilitate peste și în plus față de varianța explicată de factorul g. Astfel, în modelul interacțiunilor am introdus factorul g înaintea conștiinciozității și deschiderii. Am ales să introducem ultima variabila deschiderii spre nou deoarece am dorit să evaluăm nivelul în care deschiderea prezice adaptabilitatea peste și după efectele
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
05 *p<.10 Rezultatele prezentate în tabelul 2 reprezintă teste de semnificație ale diferențelor individuale în interacțiune cu contextul sarcinii (pașii 5-7). Relația dintre abilitățile cognitive generale și cele două contexte ale sarcinii este semnificativă, explicând creșterea cu 2% a varianței totale a performanței decizionale. Relația dintre abilitățile cognitive generale și eroarea medie pătratică a fost mai negativă în ambele contexte post-schimbare decât în contextul decizional inițial. Interacțiunile dintre conștiinciozitate și cele două contexte ale sarcinii sunt semnificative și explică o
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Relația dintre abilitățile cognitive generale și eroarea medie pătratică a fost mai negativă în ambele contexte post-schimbare decât în contextul decizional inițial. Interacțiunile dintre conștiinciozitate și cele două contexte ale sarcinii sunt semnificative și explică o creștere cu 2% a varianței totale a performanței decizionale, efectul fiind peste și după efectul abilităților cognitive generale. Relația dintre conștiinciozitate și eroarea medie pătratică este mai puternică în ambele contexte post-schimbare decât în contextul decizional inițial. Trebuie observat că direcția acestor efecte este contrară
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
post-schimbare decât în contextul decizional inițial. Trebuie observat că direcția acestor efecte este contrară celei prezise inițial, altfel spus conștiinciozitatea nu va promova adaptabilitatea. Interacțiunile dintre deschiderea spre nou și contextul sarcinii sunt semnificative, explicând o creștere cu 2% a varianței totale a performanței decizionale, efectul fiind peste și după efectele abilităților cognitive generale și conștiinciozității. Relația dintre deschidere și eroarea medie pătratică a fost mai negativă în ambele contexte post-schimbare decât în contextul decizional inițial. În concluzie, considerăm că abilitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și cea manifestă corelează semnificativ negativ cu nivelul de instruire, la un prag de semnificație p =.04. Analiza factorială a covarianței variabilelor vârstă, tip de tranzacție, anxietate latentă și anxietate manifestă evidențiază patru factori secunzi răspunzători de 57,87% din varianță. Primul factor răspunzător de 20,08% din varianță asociază vârsta, tranzacțiile de tip Adult, Părintele sfătuitor, cel salvator și, respectiv, protector. Al doilea factor, cu o contribuție de 17,86% la varianță, asociază Copilul liber, Copilul model, Copilul rebel și
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de instruire, la un prag de semnificație p =.04. Analiza factorială a covarianței variabilelor vârstă, tip de tranzacție, anxietate latentă și anxietate manifestă evidențiază patru factori secunzi răspunzători de 57,87% din varianță. Primul factor răspunzător de 20,08% din varianță asociază vârsta, tranzacțiile de tip Adult, Părintele sfătuitor, cel salvator și, respectiv, protector. Al doilea factor, cu o contribuție de 17,86% la varianță, asociază Copilul liber, Copilul model, Copilul rebel și Părintele persecutor. Toate aceste variabile sunt asociate comportamentelor
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
patru factori secunzi răspunzători de 57,87% din varianță. Primul factor răspunzător de 20,08% din varianță asociază vârsta, tranzacțiile de tip Adult, Părintele sfătuitor, cel salvator și, respectiv, protector. Al doilea factor, cu o contribuție de 17,86% la varianță, asociază Copilul liber, Copilul model, Copilul rebel și Părintele persecutor. Toate aceste variabile sunt asociate comportamentelor de tip imatur și neadaptat. Al patrulea factor răspunzător de 9,03% din varianță implică doar variabila studii. Ținând cont de acest din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Al doilea factor, cu o contribuție de 17,86% la varianță, asociază Copilul liber, Copilul model, Copilul rebel și Părintele persecutor. Toate aceste variabile sunt asociate comportamentelor de tip imatur și neadaptat. Al patrulea factor răspunzător de 9,03% din varianță implică doar variabila studii. Ținând cont de acest din urmă factor, s-au efectuat analize factoriale separate pentru subloturile cu studii medii, respectiv superioare. În cazul subiecților cu studii medii, se constată existența a cinci factori răspunzători de 73,71
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
doar variabila studii. Ținând cont de acest din urmă factor, s-au efectuat analize factoriale separate pentru subloturile cu studii medii, respectiv superioare. În cazul subiecților cu studii medii, se constată existența a cinci factori răspunzători de 73,71% din varianță, iar, în cazul subiecților cu studii superioare, patru factori răspunzători de 62,53% din varianță. Studii Contribuție la varianță Factori de ordinul II Variabile Totală Individuală medii 73.71 26.64 FS 1.1 Tranzacții de tipul Adult, Părinte sfătuitor
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
separate pentru subloturile cu studii medii, respectiv superioare. În cazul subiecților cu studii medii, se constată existența a cinci factori răspunzători de 73,71% din varianță, iar, în cazul subiecților cu studii superioare, patru factori răspunzători de 62,53% din varianță. Studii Contribuție la varianță Factori de ordinul II Variabile Totală Individuală medii 73.71 26.64 FS 1.1 Tranzacții de tipul Adult, Părinte sfătuitor, salvator și, respectiv, protector 17.08 FS 1.2 Tranzacții de tipul Copil model și
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
studii medii, respectiv superioare. În cazul subiecților cu studii medii, se constată existența a cinci factori răspunzători de 73,71% din varianță, iar, în cazul subiecților cu studii superioare, patru factori răspunzători de 62,53% din varianță. Studii Contribuție la varianță Factori de ordinul II Variabile Totală Individuală medii 73.71 26.64 FS 1.1 Tranzacții de tipul Adult, Părinte sfătuitor, salvator și, respectiv, protector 17.08 FS 1.2 Tranzacții de tipul Copil model și supus, anxietate latentă și
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cercetătorul trebuie sau poate să îi rețină în studiul său, problemă care a dat naștere la numeroase discuții. Astfel, referindu-ne la cercetarea noastră, reținerea pentru analiză a unui singur factor, de exemplu primul, ar explica doar 28,57% din varianță, ceea ce ar echivala cu o simplificare superexagerată. Reținerea celui de-al doilea factor aduce un spor de 17,95%, a celui de-al treilea 9,93% etc. Problema care se pune este deci aceea a opririi analizei (extragerii de factori
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
aplicat-o în cercetarea noastră - este aceea a saturației mai mici decât 1,0, ceea ce se produce după factorul VIII (figura 1). Orice factor ulterior va avea, similar, saturație subunitară și, consecutiv, va explica un procent tot mai mic de varianță, iar reținerea sa în analiză nu ar mai avea sens. EMBED Word.Picture.8 Figura 1. Graficul saturației în factori (scree-plot) În urma analizei matematice au fost identificați și reținuți opt factori constitutivi ai competenței psihosociale a liderului militar. S-a
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
specifică analizei factoriale, respectiv a participării mixte a variabilelor la factori. Această participare duală este explicabilă, printre altele, prin multidimensionalitatea factorilor respectivi și/sau prin însăși procedura de extracție a factorilor. Într-o astfel de situație, rotația factorilor asigură redistribuirea varianței între factori, elucidarea cazurilor mixte în care participarea duală a unei (unor) variabile se datorează extracției factoriale, precum și încărcarea mai puternică a saturațiilor variabilelor în factori. Rezultatele obținute după rotația factorilor sunt prezentate în tabelul 1. Se poate observa că
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
între factori, elucidarea cazurilor mixte în care participarea duală a unei (unor) variabile se datorează extracției factoriale, precum și încărcarea mai puternică a saturațiilor variabilelor în factori. Rezultatele obținute după rotația factorilor sunt prezentate în tabelul 1. Se poate observa că varianța a fost redistribuită și nu există saturații mari în afara celor care marchează participarea variabilei la un anumit factor. Tabelul 1. Rezultatele obținute înainte și după rotația factorilor Var. F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 Saturație inițială 10.86
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
factor. Tabelul 1. Rezultatele obținute înainte și după rotația factorilor Var. F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 Saturație inițială 10.86 6.82 3.78 2.01 1.60 1.51 1.28 1.19 Procent inițial din varianță 28.57 17.95 9.93 5.28 4.22 3.99 3.37 3.13 Saturație (după rotație) 7.83 6.57 5.98 2.29 1.85 1.58 1.52 1.41 Procent din varianță (după rotație
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
inițial din varianță 28.57 17.95 9.93 5.28 4.22 3.99 3.37 3.13 Saturație (după rotație) 7.83 6.57 5.98 2.29 1.85 1.58 1.52 1.41 Procent din varianță (după rotație) 20.62 17.30 15.74 6.03 4.88 4.15 4.00 3.72 Astfel, în cercetarea noastră am reținut spre analiză factorii cu saturație supraunitară și care, după cum am arătat, explică 76,44% din varianța
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
varianță (după rotație) 20.62 17.30 15.74 6.03 4.88 4.15 4.00 3.72 Astfel, în cercetarea noastră am reținut spre analiză factorii cu saturație supraunitară și care, după cum am arătat, explică 76,44% din varianța eficienței conducerii (EC). Se observă că primii patru factori explică 60% din varianță, ultimii patru având o validitate explicativă mult mai redusă, de aproximativ 16%. 1) Factorul I (20,62% din varianță) astfel identificat „conține”: SO orientarea către superiori 0
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
4.15 4.00 3.72 Astfel, în cercetarea noastră am reținut spre analiză factorii cu saturație supraunitară și care, după cum am arătat, explică 76,44% din varianța eficienței conducerii (EC). Se observă că primii patru factori explică 60% din varianță, ultimii patru având o validitate explicativă mult mai redusă, de aproximativ 16%. 1) Factorul I (20,62% din varianță) astfel identificat „conține”: SO orientarea către superiori 0,90 PE accentuarea producției 0,90 IS inițiativa structurării 0,89 PER persuasiune
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
care, după cum am arătat, explică 76,44% din varianța eficienței conducerii (EC). Se observă că primii patru factori explică 60% din varianță, ultimii patru având o validitate explicativă mult mai redusă, de aproximativ 16%. 1) Factorul I (20,62% din varianță) astfel identificat „conține”: SO orientarea către superiori 0,90 PE accentuarea producției 0,90 IS inițiativa structurării 0,89 PER persuasiune 0,88 INT integrarea grupului 0,86 RA asumarea rolului 0,82 RE reprezentant al grupului 0,75 CON
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
șefilor direcți au fost nesemnificative din punct de vedere calitativ EMBED Equation.3 . Tendința generală exprimată de subiecții eșantionului a fost aceea că superiorii de regulă le cer „ce” să obțină, și nu „cum”. 2) Factorul II (17,30% din varianță) identificat conține variabile exclusiv motivaționale: VEIT motivația infrastructurală totală 0,90 VEI1 motivația infrastructurală generată de considerația pentru subordonați 0,82 I2 motivarea subordonaților 0,81 I4 clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii 0,81 EXT expectanța totală față de conduita de
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
CR1), cu valențe de motivare superioară, am operat și cu variabile de tip instrumental-pragmatic (motivarea subordonaților, I2; clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii, I4). Prezența lor în structura factorilor identificați validează, opinăm noi, opțiunea metodologică. 3) Factorul III (15,74% din varianță) conține variabilele: MP potențial managerial 0,84 TO toleranță 0,81 RE responsabilitate 0,77 AC realizare prin conformism 0,76 WB sentimentul de bunătate 0,75 WO orientarea către muncă 0,75 PY intuiție psihologică 0,73 AI realizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
În același timp, pe fiecare nivel al ierarhiei militare există posibilitatea realizării prin independență (AI) într-un cadru normativ dat, după cum autocontrolul (SC) este specific acțiunii într-o organizație cu numeroase acțiuni de risc. 4) Factorul IV (6,03% din varianță) conține: CRA conduita de rol autoapreciată 0,76 CRT conduita de rol totală, interapreciere 0,71 CR1 considerație pentru subordonați 0,58 ISE indicator de cunoașterea personalității 0,60 Este un factor de „raportare eficientă la subordonați” și care presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]