456 matches
-
Perioada de stare se manifestă prin erupție maculo-papulo-eritemato veziculo-crustoasă, cu vezicule grupate în buchete, apoi în bule policiclice confluente. Leziunile sunt dispuse unilateral de-a lungul uneia sau mai multor rădăcini nervoase senzitive, însoțindu-se cu durere. Leziunile evoluează similar varicelei. Sunt cunoscute cazuri de herpes zoster fără erupție, manifestate cu durere localizată la nivelul unui dermatom, confirmate de prezența VVZ în sânge („zoster sine herpete”). Localizările posibile ale herpesului zoster sunt: toracic (intercostal), cranian (facial, trigemen), cervical, lombar, membre. In
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
față. Manifestările zosterului la nivelul nervului facial periferic sunt cunoscute sub forma sindromului Ramsay Hunt, care asociază erupție veziculoasă la nivelul conductului auditiv extern, pierderea gustului în 2/3 anterioare ale limbii, paralizie facială ipsilaterală, tinitus, vertij, pierderea auzului. Complicații Varicela Complicațiile varicelei sunt rare, se asociază localizărilor extracutanate și apar mai ales în condiții de imunodepresie. Complicațiile neurologice se înregistrează mai ales la copii. Ataxia cerebeloasă și inflamația benignă a meningelui apar după aproximativ 21 de zile de la debutul erupției
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
zosterului la nivelul nervului facial periferic sunt cunoscute sub forma sindromului Ramsay Hunt, care asociază erupție veziculoasă la nivelul conductului auditiv extern, pierderea gustului în 2/3 anterioare ale limbii, paralizie facială ipsilaterală, tinitus, vertij, pierderea auzului. Complicații Varicela Complicațiile varicelei sunt rare, se asociază localizărilor extracutanate și apar mai ales în condiții de imunodepresie. Complicațiile neurologice se înregistrează mai ales la copii. Ataxia cerebeloasă și inflamația benignă a meningelui apar după aproximativ 21 de zile de la debutul erupției. Alte complicații
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la copii. Ataxia cerebeloasă și inflamația benignă a meningelui apar după aproximativ 21 de zile de la debutul erupției. Alte complicații neurologice posibile sunt meningita, encefalita, mielita transversă, sindromul Guillain-Barre sau sindromul Reye. Pneumonia variceloasă este cea mai serioasă complicație a varicelei, apărând mai frecvent la adulți (20%), cu severitate deosebită la gravide. Caracteristicile pneumoniei variceloase sunt debutul între a 3-a și a 5-a zi de boală, manifestările de febră, cianoză, tahipnee, dispnee, tuse, hemoptizie dureri toracice și aspectul radiologic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
deosebită la gravide. Caracteristicile pneumoniei variceloase sunt debutul între a 3-a și a 5-a zi de boală, manifestările de febră, cianoză, tahipnee, dispnee, tuse, hemoptizie dureri toracice și aspectul radiologic de infiltrate nodulare și interstițiale. Alte complicații ale varicelei cuprind miocardita, leziunile oculare (conjunctivita, keratita), nefrita, diateza hemoragică și hepatita, suprainfecțiile bacteriene. Riscul malformativ al varicelei în primul trimestru de sarcină este de 25% și scade la 3% în ultimul trimestru. Varicela congenitală se manifestă prin hipoplaza membrelor, microcefalie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de boală, manifestările de febră, cianoză, tahipnee, dispnee, tuse, hemoptizie dureri toracice și aspectul radiologic de infiltrate nodulare și interstițiale. Alte complicații ale varicelei cuprind miocardita, leziunile oculare (conjunctivita, keratita), nefrita, diateza hemoragică și hepatita, suprainfecțiile bacteriene. Riscul malformativ al varicelei în primul trimestru de sarcină este de 25% și scade la 3% în ultimul trimestru. Varicela congenitală se manifestă prin hipoplaza membrelor, microcefalie, leziuni cicatriceale cutanate. Varicela perinatală apare la copii născuți de mame cu boală apărută în ultimele 5
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
infiltrate nodulare și interstițiale. Alte complicații ale varicelei cuprind miocardita, leziunile oculare (conjunctivita, keratita), nefrita, diateza hemoragică și hepatita, suprainfecțiile bacteriene. Riscul malformativ al varicelei în primul trimestru de sarcină este de 25% și scade la 3% în ultimul trimestru. Varicela congenitală se manifestă prin hipoplaza membrelor, microcefalie, leziuni cicatriceale cutanate. Varicela perinatală apare la copii născuți de mame cu boală apărută în ultimele 5 zile de sarcină sau în primele 2 zile după naștere. Riscul de deces pentru varicela perinatală
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
oculare (conjunctivita, keratita), nefrita, diateza hemoragică și hepatita, suprainfecțiile bacteriene. Riscul malformativ al varicelei în primul trimestru de sarcină este de 25% și scade la 3% în ultimul trimestru. Varicela congenitală se manifestă prin hipoplaza membrelor, microcefalie, leziuni cicatriceale cutanate. Varicela perinatală apare la copii născuți de mame cu boală apărută în ultimele 5 zile de sarcină sau în primele 2 zile după naștere. Riscul de deces pentru varicela perinatală depășește 30%. Herpesul zoster Cea mai frecventă complicație a herpesului zoster
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
trimestru. Varicela congenitală se manifestă prin hipoplaza membrelor, microcefalie, leziuni cicatriceale cutanate. Varicela perinatală apare la copii născuți de mame cu boală apărută în ultimele 5 zile de sarcină sau în primele 2 zile după naștere. Riscul de deces pentru varicela perinatală depășește 30%. Herpesul zoster Cea mai frecventă complicație a herpesului zoster este durerea, sub formă de nevrită acută sau nevralgie postherpetică. Durerea asociată sau nu cu tulburări de sensibilitate (hipo sau hiperestezie) persistă mai multe luni după remisiunea erupției
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și receptivitate Laborator (necesar în formele atipice): o Izolarea virusului în culturi celulare o Imunofluorescența directă a celulelor veziculare o Evidențierea genomului viral prin polymerase chain reaction (PCR) o Evidențierea anticorpilor anti VVZ prin tehnici ELISA, RFC. Diagnostic diferențial Diagnosticul varicelei necesită diferențierea de alte erupții virale (herpes simplex, enterovirus, boala Orf), rickettii variceliforme, infecții bacteriene (impetigo, septicemii stafilococice, meningococice), sindrom Stevens Johnson, reacții medicamentoase, înțepături de insecte. Îngrijorarea pentru atacurile bioteroriste justifică diagnosticului diferențial cu variola, caracterizată de dimensiuni mai
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de insecte. Îngrijorarea pentru atacurile bioteroriste justifică diagnosticului diferențial cu variola, caracterizată de dimensiuni mai mari ale leziunilor cutanate. Herpesul zoster se diferențiază de infecțiile cu herpes simplex, infecțiile cu virus Coxackie, eczema umedă, dermita de contact. Tratament Bolnavii cu varicelă se izolează în spital sau la domiciliu timp de 6 zile de la finalizarea erupției. Măsurile igieno-dietetice vizează repaus, regim hidrolacto-zaharat în perioada febrei, igiena tegumentelor și mucoaselor. Tratamentul simptomatic este suficient la copiii imunocompetenți și are în vedere combaterea febrei
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
antitermice (paracetamol, ibuprofen) și calmarea pruritului cu antihistaminice sedative (clorfeniramin, ketotifen) sau aplicarea locală de soluții pe bază de acetat de aluminiu (soluție Burow 10%). Se evită folosirea Aspirinei, mai ales la copii (risc de sindrom Reye). Tratamentul etiologic în varicelă este recomandat doar pentru formele severe complicate sau la imunodeprimați, dar aduce beneficii evidente în herpesul zoster, dacă este administrat precoce. Antiviralele utilizate curent, active asupra VVZ, sunt: Acyclovir, Famciclovir, Valacyclovir, Brivurdina. Herpesul zoster se tratează simptomatic cu antialgice alese
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sunt controversați în tratamentul herpesului zoster și rămân contraindicați în caz de osteoporoză, diabet, glicozurie, hipertensiune arterială. Profilaxie Profilaxia activă se face cu vaccin varicelos viu atenuat (Oka), recomandat la copii peste vârsta de 1 an care nu au avut varicelă ( două doze la interval de 4-5 ani) și la adulți seronegativi pentru VVZ (două doze la interval de 1-2 luni). Administrarea unei doze de vaccin la persoane peste 60 de ani scade incidența herpesului zoster cu 51%. Imunoglobulinele specifice sunt
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
unei doze de vaccin la persoane peste 60 de ani scade incidența herpesului zoster cu 51%. Imunoglobulinele specifice sunt recomandate în primele 3-4 zile după expunerea la infecția cu VVZ, la persoane receptive aparținând următoarelor categorii: nou-născuții de mamă cu varicelă, gravide, post-transplant, bolnavi cu neoplazii sau infecție HIV. Terapia antivirală cu Aciclovir, Valaciclovir sau Famciclovir poate fi administrată profilactic începând din primele 4 zile postexpunere, timp de 7 zile, la persoane cu contraindicații pentru vaccin, care prezintă risc de evoluție
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
antialgice, antiinflamatorii Tratamentul igieno-dietetic: repaus, regim alimentar ușor în perioada febrei Tratamentul local: comprese cu soluții calmante Tratamente asociate în cazuri speciale: anticoagulante, chirurgical. ! RETINEȚI (din folclorul Clinicii de Boli Infecțioase Colentina) “Febră + catar = pojar Febră + angină = scarlatină Febră + vezicule = varicelă, nenicule (!) Febră + adenopatie = rubeolă poate să fie...” 5 ANGINE INFECȚIOASE ACUTE Obiective specifice cursului: Să definească și să înțeleagă noțiunea de angină; Să cunoască principalele tipuri de angine; Să explice elementele diferențiale ale anginelor bacteriene și virale; Să identifice formele
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
urlian, v. gripal, v. rabic, v. coriomeningitei limfocitare, v. West-Nile, V. febrelor hemoragice (Marburg, Ebola), HIV Bacteriene: mycobacterii, listerii, brucelle, borrelii, leptospire, mycoplasme, chlamidii, rickettii Fungice: Cryptococcus neoformans Parazitare: Plasmodium falciparum, Toxoplasma, Toxocara b. Encefalite postinfecțioase și postvaccinale: post-rujeolă, rubeolă, varicelă, tuse convulsivă, post-vaccin anti pertusis, antirabic . Tablou clinic Până la proba contrarie, diagnosticul de encefalită este luat în considerare în orice stare febrilă însoțită de tulburări ale conștienței și/sau tulburări neurologice difuze sau de focar ale SNC. Manifestările clinice compatibile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
endemii (malarie, holeră, gripă, poliomielita, etc.) expunerile casnice, agrementale sau profesionale față de păsări, animale, factori de mediu, alimente, surse de apă, etc. istoricul vaccinal. Antecedentele semnificative pentru riscul unei infecții actuale invazive severe pot fi: infecțiile tractului respirator superior, gripa, varicela, traumatisme anterioare, alterarea barierei cutanate prin plăgi profunde, arsuri, intervenții chirurgicale, leziuni de decubit, prezența corpilor străini precum dispozitivele intrauterine contraceptive, tampoane intravaginale, proteze valvulare sau articulare, etc. În final, reluând anamneza cu privire la istoricul sindromului febril, pot fi identificate manifestări
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
nu este produsă numai de un singur agent: ea poate să fie produsă de diferiți agenți nocivi deoarece efectele lor nu sunt specifice. În ultimii ani s-a scos în evidență rolul infecțiilor, îndeosebi, al celor virotice acute (rubeola, gripa, varicela), survenite în primele săptămâni ale sarcinii. Ele afectează produsul de concepție datorită lipsei barierei placentare în această perioadă și datorită afinității virusurilor pentru țesutul embrionar (în special virusul rubeolei). Infecțiile cronice ale mamei ca: luesul, toxoplasmoza, malaria, pot duce de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ANTIBIOTICE ............................................................ 47 3.4 PRINCIPIILE ANTIBIOTERAPIEI ........................................................... 50 3.5 ERORI IN ANTIBIOTERAPIE ............................................................... 52 3.6 IMUNOTERAPIA ȘI IMUNOPROFILAXIA BOLILOR INFECȚIOASE ................... 52 4 BOLILE ERUPTIVE MAJORE ............................................................ 57 4.1 SCARLATINA ................................................................................. 57 4.2 RUJEOLA ..................................................................................... 61 4.3 RUBEOLA ..................................................................................... 64 4.4 VARICELA ȘI HERPESUL ZOSTER ......................................................... 68 5 INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE .................................... 77 5.1 STOMATITELE INFECȚIOASE ACUTE .................................................... 77 5.2 ANGINELE INFECȚIOASE ACUTE ......................................................... 82 5.3 MONONUCLEOZA INFECȚIOASA ........................................................ 88 5.4 DIFTERIA ..................................................................................... 94 5.5 GRIPA ..................................................................................... .... 99 5.6 OREIONUL .................................................................................10 4
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
infecții sistemice TB limfo granulomatoza veneriana Sistemică acută ciclică septicemică evoluție previzibilă: incubație, invazie, perioada de stare, declin, convalescenta; poate fi urmată de: imunitate durabilă, imunitate de scurta durata (posibile reinfecții) sau persistența agentului patogen în organism gripa rujeola rubeola varicela oreion evoluție neregulată, imprevizibilă, gravă, cu mortalitate ridicată elemente patogenic: poarta de intrare, focar septic primar, prezenta continuă sau intermitentă a germenilor patogeni in circulația sistemică, metastaze septice septicemii endocardite ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 11 Infecția subclinică manifestări clinice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
realiza pe mai multe căi: Directă în țesuturile vecine (stafilococ) Limfatică (streptococi, brucele, ricketii, adenovirusuri) ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 13 Sanguină (S. typhi, B. antracis, stafilococ, VEB, CMV, v. rujeolic) Nervoasă (virusul rabic, toxina tetanica, virusul herpes simplex si varicelo zosterian). 1.4 Factori legați de gazdă Organismul uman dispune de mai multe bariere de apărare. Prima linie de apărare este nespecifică, acționând identic, indiferent de agentul infecțios, pe care îl recunoaște ca patogen străin organismului, fără un contact anterior
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
uneori și de identificarea anticorpilor de tip IgM. Rezistența la infecție este mediată de anticorpii de tip IgG. Rezistența la infecție este câștigată pe viață după infecții cu agenți monotipici din punct de vedere antigenic (de exemplu, virusurile rujeolei, rubeolei, varicelei, oreionului). În cazul infecțiilor cu agenți care au mai multe tipuri antigenice, imunitatea este legată de subtip (poliomielita). 1.6.2 Apărarea specifică celulară Apărarea specifică celulară este asigurată de limfocitele T (derivate din timus), prezente în sânge, limfă, măduva
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
apoi lunar Scade rata progresiei retinitei CMV la pacienți cu eșec după alte terapii PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 33 Tabel 3.4 Antivirale și indicațiile lor (continuare) Virus varicela-zoster (VVZ) Aciclovir po 20 mg/kgx5/z x 5z Varicela la imunocompetent iv 10 mg/kg x 3/z x 7z Varicela la imunodeprimat Po 800 mg x 5/z x 7-10z HZ la imunocompetent iv 10 mg/kg x 3/z x 7z HZ la imunodeprimat Valaciclovir po 1g
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
alte terapii PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 33 Tabel 3.4 Antivirale și indicațiile lor (continuare) Virus varicela-zoster (VVZ) Aciclovir po 20 mg/kgx5/z x 5z Varicela la imunocompetent iv 10 mg/kg x 3/z x 7z Varicela la imunodeprimat Po 800 mg x 5/z x 7-10z HZ la imunocompetent iv 10 mg/kg x 3/z x 7z HZ la imunodeprimat Valaciclovir po 1g x 3/z x 7z HZ la imunocompetent Famciclovir po 500 mg
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
reprezentate mai ales de artralgii. Contraindicațiile vaccinării anti-rubeolice sunt graviditatea, imunodepresiile și bolile febrile. Rubeola la gravidă în primul trimestru constituie indicație de întrerupere medicală a sarcinii. Imunoglobulinele specifice administrate după contact atenuează simptomele dar nu previn viremia. 4.4 Varicela și herpesul zoster 4.4.1 Definiții Varicela („vărsatul de vânt”) este o boală infecțioasă și contagioasă determinată de primoinfecți cu virusul variceloBolile eruptive MAJORE 69 zosterian (VVZ), caracterizată prin exantem și enantem veziculos generalizat, care apare în mai multe
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]