9,893 matches
-
miză. Mihai Sin, autorul remarcabilului, ambițiosului eseu din 2003, avea o experiență de romancier, de publicist, de eseist - de ins care a trăit o viață sub semnul experienței literare. A experienței literare, politice și geopolitice. Era un om al revistei „Vatra” - așa cum arăta ea pe vremea lui Romulus Guga, Dan Culcer, Mihai Sin, Cornel Moraru, Anton Cosma - revistă de curaj și de inițiative publicistice excepționale, de solidarizări cu cei mari ai scrisului. Era format acolo. Întâmplările frumoase ale revistei n-au
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
cei mari ai scrisului. Era format acolo. Întâmplările frumoase ale revistei n-au fost legate de transformarea echipei. Unii au murit, alții s-au dus prin alte locuri, mai apropiate sau mai depărtate. Experiența de romancier din Târgu Mureș, de la „Vatra”, din dialogul sau din competiția cu Romulus Guga, Dan Culcer, a fost completată, în cazul lui Mihai Sin, de întâlnirile de după 1989, cele care judecau într-un anume fel, rezistența, literatura de opoziție, opțiunea pentru un loc anume. Pentru o
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
de cea mai veche locomotivă cu aburi în funcțiune din țară și are în componență patru vagoane construite la sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX. Președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că trenul va pleca regulat în curse spre Vatra Moldoviței, Cacica și Putna în cadrul proiectului Pelerin în Bucovina, iar în funcție de succesul acestuia este posibil că trenul să rămână în zonă, urmând să devină un tren turistic. Programul turistic inițiat de Consiliul Județean Suceava și intitulat "Pelerin în Bucovina" a
"Pelerin în Editura Bucovina" cu trenul de epocă spre mănăstiri, de Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/25510_a_26835]
-
prezenta” o așezare românească atât de veche și demnă de respect. Un sat cu oameni muncitori și cumsecade - am putea ricana în continuare -, și cu învățători animați de patriotism local, care vor insufla și pe mai departe elevilor dragostea pentru vatra lor strămoșească. Ce nu pricepea meritoriul dascăl înfuriat era faptul că în această poezie ieudul, ca și năneștii, șomcuta mare, pantelimonul bucureștean și alte repere pseudo-geografice, constituie un simplu pretext. Autorul le fixează ca pe un punct de plecare și
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
și uniunile de creatori beneficiare sau, după caz, pe bază de contracte încheiate între minister și beneficiari. Totodată, proiectul de HG prevede și suplimentarea bugetelor Consiliului Județean Mureș, cu suma de 100.000 de lei, pentru finanțarea editării revistelor culturale Vatra și Lato, cu 50.000 de lei fiecare, și Consiliului Județean Sibiu, cu suma de 50.000 de lei, pentru finanțarea editării revistei culturale Transilvania. De asemenea, prin acest proiect de HG se suplimentează bugetul Academiei Române cu suma de 50
În plină criză, Guvernul alocă 1,34 milioane de lei pentru 36 de publicaţii () [Corola-journal/Journalistic/24694_a_26019]
-
secretar (la un moment dat devenit „general”!) de redacție. Trecut-au alte șiruri de ani, și „conu Dicu” s-a retras „în pensie”, vorba ardeleanului. Cu timpul, și-a împuținat preumblările și le-a redus la preajmă sau chiar la vatră. Sociabil și cu vocația prieteniei pe viață, acum când amicii i s-au prea rărit suferă de o singurătate pe care telefonul nu i-o poate alunga și nici atenua sensibil. Trecerea timpului și solitudinea i-au gravat pe chip
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
care au înțeles că România curge și prin venele lor... prin muncitorii deposedați brutal de dreptul natural de a munci... prin țăranii care știu că sunt purtători de obidă, de cale dreaptă și de veșnicie... prin frații noștri alungați din vatra largă a Țării, spre a-și împlini în surghiun așteptarea unei vieți mai bune... prin semenii noștri care flămânzesc neștiuți de nimeni între asfaltul crud al străzii și Cerul îndurător a toate... România s-a trezit! Nu putem sta deoparte
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate: Nu putem sta deoparte, trebuie să ne trezim şi noi () [Corola-journal/Journalistic/23816_a_25141]
-
Teiul Doamnei, Bulevardul Lacul Tei, strada Doamna Ghica, șoseaua Colentina până la terminalul "Pasaj Colentina". Linia N102 va funcționa pe traseul actual, între Piața Unirii și Piața Iancului, apoi pe un traseu modificat în ambele sensuri pe șoaseaua Mihai Bravu, strada Vatra Luminoasă, Bulevardul Pierre de Coubertin, șoseaua Iancului, șoaseaua Pantelimon până la terminalul "Granitul". Linia N103 va funcționa pe un traseu prelungit de la cap linie "Faur Poarta 4", pe Bulevarul 1 Decembrie 1918, Bulevardul Basarabia, șoseaua Morarilor, șoaseaua Vergului, șoseaua Pantelimon, până la
RATB modifică traseele de noapte. Vezi noile rute () [Corola-journal/Journalistic/23947_a_25272]
-
violentă, distanța statului, a guvernelor care se perindă autorul analizează identitatea culturii este asemănătoare cu cea dintre la conducerea acestora. Deh, românești și atunci, când apar factori rațiune și instinct”. experiența occidentului - Austria, distructivi, anti-moderni și antiAșezându-se definitiv la „vatră”, Germania, Franța europeni. Pericolul de a nu spune în București, după periplul său Și aici, viziunea occidentală a lui adevărul, de a nu judeca drept începe diplomatic, și găsind o Românie Titu Maiorescu devine obiect de dacă se caută cu
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
traficul de călători estimat cu prilejul Sărbătorilor de iarnă, programul de circulație a trenurilor va suferi unele modificări. Pentru preluarea traficului de călători de pe cele mai utilizate rute (din București spre Craiova, Brașov, Bicaz, Botoșani, Iași, Timișoara, Baia Mare, Arad, Suceava, Vatra Dornei), vor fi suplimentate cu peste 40 vagoane mai multe trenuri InterRegio (inclusiv cu vagoane cușeta și de dormit). De asemenea, va fi introdus suplimentar în circulație, trenul IR 10663, București Nord - Iași în zilele de 25/26, 29/30
Modificări în mersul trenurilor de sărbători () [Corola-journal/Journalistic/24100_a_25425]
-
grabă în malul de scrum. Fugit-am călare, fugit-am s-ajung la liman. Scrâșnind prin decenii uitat-am să cresc din maidan copilul cărunt, când în bălti ucis-am cu pietre Tâmple ce-au copt nefirescul sub țăstul din vetre. Iartă-mă Univers, si nu mai fi părtinitor, Dezgroapă-mi zilele din cuiburi mai încetișor Măcar o lună de vară mai sparge-mi din sâmburi Sau lasă-mi un apus, să pun cuvintelor nimburi.
IARTĂ-MĂ UNIVERS. In: Editura Destine Literare by Ana Irama () [Corola-journal/Journalistic/85_a_455]
-
s-au umezit atunci de roua vinului, iar prin fereastra larg deschisă pătrundea aerul înmiresmat din Grădina Cișmigiu. Maria începuse să-l iubească pe Eliad cu o dragoste tandră. Regizorul îi mărturisea tot focul ce începuse să-l mistuie în vatra dragostei ce-i mistuia fața ca soarele." etc. etc. Cartea ar trebui rescrisă, într-un stil sobru, pentru a salva sutele de informații prețioase din revărsarea de pseudoliteratură. Manuela Cernat, Jean Negulescu, București, Ed. "Alo, București!", 2000. 224 pag. Maria
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
-l puteai (ah, aceste verbe brusc la trecut) decît iubi pentru ce și cum scria. Încă un moment insuportabil, cînd unei biobibliografii i se pune punct. u Dar datoria Cronicarului e să scrie aici despre reviste și întîmplarea face ca VATRA nr. 5 să fie dedicată tot unui scriitor cu a cărui dispariție nu ne putem obișnui nici la aproape un an după accidentul fatal: Radu G. Țeposu. Al. Cistelecan mărturisește cît de greu i-a fost să facă acest număr
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
rând de experiența poetică între cei doi autori, evidentă mai ales în repetițiile uneori redundante din poemele tânărului nouăzecist. Totuși Dan Mircea Cipariu scrie dezinvolt, fără complexe și cu talent despre lumea prozaică și nostimă, alteori tragică și absurdă din Vatra Luminoasă, versuri ce respiră romantism suav, ca în poemul de iubire dedicat Aidei: "o clipă de abundență a ființei/ reînnoite de pulberile senine ale primăverii/ pe spinarea viselor iubito/ în rochița tandreții de vata de zahăr", dar și ironie, și
Poeme de mahala by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16947_a_18272]
-
vata de zahăr", dar și ironie, și deriziunea banalității: "aici e necesar/ să ai nume leafa nevasta/ niciodată câine tobe metafizice/ poeme balcoane ermetice". Într-un univers citadin, uneori alienant care îți dă senzația că "apocalipsa s-a inventat în vatra luminoasă", un spațiu în care poetul vede un "sânge mai dens decât infernul" și în care omul se va fi transformat "demult în șarpe de oțel", sentimentele se și sufocă dar și explodează între lucruri și iluzii pe care poetul
Poeme de mahala by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16947_a_18272]
-
propuneau, dincolo de vagul lor caracter nostalgic, să insiste asupra rolului foarte important pe care literatura îl mai poate juca în societatea contemporană. Dacă revin asupra problemei, astăzi, este pentru că am citit un studiu extrem de interesant al lui Virgil Nemoianu din Vatra (3, 2000), tradus de Alexandru Vlad, și care a fost la origine o prelegere ținută la mai multe universități americane (și nu numai) între 1993 și 1995. Intitulat, cel puțin în versiunea românească, Globalism, multiculturalism și literatură comparată, studiul face
Rolul literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16941_a_18266]
-
Cronicar Cei mai importanți poeți ai secolului Număr comemorativ al JURNALULUI LITERAR, 9-12, mai-iunie: cu Mircea Zaciu pe prima pagină, și apoi la 8 și 9, cu un amplu interviu inedit (ultimul!) al lui Cornel Regman (din care Vatra a publicat o mică parte, nereluată de J.l.) și cu un interesant text al lui Radu Enescu despre Universul cel himeric eminescian. O problemă, totuși, cu acesta din urmă: nu se precizează nicăieri că e inedit (dacă e), nici cînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
clasici (vezi stereotipul voievodal în cazul lui Eminescu), Nicolae Sinești este inevitabil poetul versificărilor corecte, în plasa psalmilor arghezieni. Facilitatea alunecării de silabe și ritmuri, de inspirație folclorică uneori, nu încetează decât în cazul sentimentului trăit ca urgență vitală în "Vatra păcatelor", un poem al strigătului înfiorat testamentar: Aud în mine/ un câine/ ce mă latră;/ inima bate/ ca o mașină infernală.../ Focul trosnește/ pe vatra cu păcate,/ doar lumina poeziei e astrală." Nicolae Sinești e și un baladist sensibil, un
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
de inspirație folclorică uneori, nu încetează decât în cazul sentimentului trăit ca urgență vitală în "Vatra păcatelor", un poem al strigătului înfiorat testamentar: Aud în mine/ un câine/ ce mă latră;/ inima bate/ ca o mașină infernală.../ Focul trosnește/ pe vatra cu păcate,/ doar lumina poeziei e astrală." Nicolae Sinești e și un baladist sensibil, un senzor al ravagiilor timpului în contra minții și inimii poetului. Ce nu va înceta să-și facă iluzii în privința perenității lucrării sale hic et nunc, chit
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
cu cît trec lunile devine tot mai clar că nu are nimeni capacitatea și nici nu e dispus să se înhame în locul lor la jugul proiectelor sisifce pe care le-au pus în operă. În cel mai nou număr din VATRA, 3, editorialul lui Al. Cistelecan e un omagiu adus profesorului Mircea Zaciu și în același timp un îndemn la finalizarea - văzută ca o datorie patriotică - a operei lui: Profesorul venea, cu siguranță, din Școala Ardeleană. Avea mandat de la Corifei să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
litere din alfabet știm (în clasă - n.n.), în loc de A.B.C. am spus rapid K.G.B.... "Mai lasă măi dracu' de radio că aude ăsta micu și spune pe-afară" (vorba mamei către tată - n.n.)". Constantin Ciprian Pața, de 17 ani, din Vatra Dornei, istorisește o scenă înduioșătoare și totodată teribilă în neomenia ei: Puștiul ședea într-un picior în mijlocul careului. Mîna-i străvezie ținea sus, sus de tot, să vadă toată lumea, un volum de Mark Twain. Părea de vreo doisprezece ani, era lung
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
Mihai Vakulovski Mihai Vakulovski: Servus, Emil. Încep astfel pentru că v-am auzit spunînd că sînteți pe jumătate ardelean. Asta în legătură cu faptul că sînteți redactor pentru Basarabia al revistei Vatra (Tg. Mureș) și ați publicat o carte (Cel bătut îl duce pe cel nebătut) la Cluj, sau...? Emilian Galaicu-Păun: Sunt "ardelean" prin adopțiune, odată cu angajarea mea la Vatra, deși în familie exista o legendă conform căreia străbuneii mei pe linie
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
jumătate ardelean. Asta în legătură cu faptul că sînteți redactor pentru Basarabia al revistei Vatra (Tg. Mureș) și ați publicat o carte (Cel bătut îl duce pe cel nebătut) la Cluj, sau...? Emilian Galaicu-Păun: Sunt "ardelean" prin adopțiune, odată cu angajarea mea la Vatra, deși în familie exista o legendă conform căreia străbuneii mei pe linie maternă (Păunii) ar fi venit din Transilvania. Dar adevăratul "certificat" de ardelean mi l-a semnat Al. Cistelecan: într-o cronică la Levitații deasupra hăului el spune: "în
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
Levitații deasupra hăului el spune: "în sufletul ortodox al lui Emilian Galaicu-Păun zace un protestant și chiar în expresionismul crucificării el exploatează mai curînd o tradiție catolică decît una bizantină". Ergo: sunt un fel de greco-catolic ("unit") basarabean lăsat... la Vatra... M.V.: Iată că s-ar putea afla cum a apărut "post-numele" din pașaport. E.G.P.: În numele meu s-au "unit" două neamuri, prin mama și tata, Galaicii și Păunii. Ar fi fost păcat să-l uit pe vreunul. M.V.: Și, fiindcă
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
dorința de-a fi în spațiu și timp (cei 10 km zilnici recomandați de C. Noica îi fac adeseori la masa de scris, muncind la o frază); poezia e respirație. Tocmai am încheiat o proză, Scriere la patru mîini (vezi Vatra, nr. 5, '99), în care vorbesc inclusiv de senzațiile mele în procesul scrierii. Într-un cuvînt: fac gesturi! Mă tem de înțepenire... M.V.: Cum, cu ce, cînd scrie Emilian Galaicu-Păun? și ce senzații/trăiri are (atunci)? E.G.P.: Scriu acasă, unde
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]