659 matches
-
regimului politic: „Într-un singur glas, într-un consens unanim/ emit pe aceeași lungime de undă/ Ovații, urale, osanale/ Către cei mai mari și mai tari/ prezenți acum și aici tiribombari/ foști și viitori, acum și pururea/ și-n vecii vecilor. Amin” (La cel de-al XII-lea Congres). Trei texte afective (In memoriam) semnate de Geo Bogza, Dan Deșliu și Sorin Vieru, plasate în ultimele pagini, fac un pandant pios de prietenie pentru Babu (cum îi spuneau apropiații) cuvintelor scrise
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290392_a_291721]
-
trage din țigară. Știi, nu, că m-am dat peste cap să vă aranjez o întâlnire cu comitetul care administrează această clădire? — Știu. Mi-a spus Luke. Dar, Elinor, să spunem lucrurilor pe nume, știi foarte bine că în vecii vecilor nu ne-am fi mutat aici. În ochii ei văd din nou acel licăr ciudat și e foarte clar că face eforturi să-și reprime orice urmă de emoție. Dar care să fie oare acea emoție? Furia pentru faptul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mai bine ce se întâmplă. — Rebecca, îl iubești pe Luke? spune Michael. Îi juri credință la bine și la rău, în sărăcie și în bogăție, în boală și în sănătate? Îl încredințezi de toată încrederea ta, acum și în vecii vecilor? — Da, zic, fără să-mi pot reprima un mic tremur al vocii. — Luke, o iubești pe Rebecca? Îi juri credință la bine și la rău, în sărăcie și în bogăție, în boală și în sănătate? O încredințezi de toată încrederea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pot reprima un mic tremur al vocii. — Luke, o iubești pe Rebecca? Îi juri credință la bine și la rău, în sărăcie și în bogăție, în boală și în sănătate? O încredințezi de toată încrederea ta, acum și în vecii vecilor? — Da, zice Luke apăsat. Da. — Domnul să-i binecuvânteze pe Luke și pe Becky și să le dea fericire, în vecii vecilor. Michael se oprește și se uită în jurul lui, de parcă ar provoca pe cineva să-i spună dacă are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și în bogăție, în boală și în sănătate? O încredințezi de toată încrederea ta, acum și în vecii vecilor? — Da, zice Luke apăsat. Da. — Domnul să-i binecuvânteze pe Luke și pe Becky și să le dea fericire, în vecii vecilor. Michael se oprește și se uită în jurul lui, de parcă ar provoca pe cineva să-i spună dacă are ceva împotrivă, și degetele mele se încleștează mai strâns în jurul degetelor lui Luke. Fie ca ei să cunoască bucuria de a se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
veșnic tânăr și bogat! Am semnat și un contract cu el! Nu știu dacă am făcut bine! VRACIUL: Ați făcut cea mai mare greșeală! Sufletul domniei tale nu-și va găsi liniștea și va fi chinuit în Iad în vecii vecilor! Și acest lucru nu te va afecta numai pe dumneata, ci întreg Universul, pentru că sufletul dumitale este parte din Sufletul lui Dumnezeu! Murind sufletul dumitale, va pieri și o parte din sufletul lui Dumnezeu! (se mai gândește puțin) Dar mai
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
să pot uita toate lucrurile văzute. Dăruiește-mi slava pe care ți-a dăruit-o Ție Tatăl, o, Milostive, ca devenind asemănător Ție, din slugă să devin fiu al Tău, să rămân cu Tine acum și pururi și în vecii vecilor. Amin<footnote Idem, Țelul vieții creștine, Traducere de Arhimandrit Paulin Lecca după Episcopul Veniamin Mîlov,în col. „Comorile pustiei”, vol. 13, Editura Anastasia, București, 1996, p.142-143. footnote>. Mintea omului este comparată cu o candelă care așteaptă scânteia dumnezeiască pentru
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
ca un om care mai și gândește, și ca mine, atâtea milioane, deși dvs. nu vă plac oamenii care gândesc, cât oare o s-o ținem așa, în minciună și deznădejde? Oare trebuie să punem acum și pururea și în vecii vecilor (fără amin) semnul egalității între socialism, minciună și demagogie? Sau să spunem: minciună este numele tău, socialismule! Oare nu este posibil de a se contrui o astfel de societate bazată pe atribute morale ca: onestitate, realism, bun-simț și adevăr? Oare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
indiferent de vârstă, sex sau religie. Luați exemplul marelui răposat, cel care v-a fost un mare și bun prieten, mareșalul Tito. Mareșalul Tito a dat deplină libertate poporului său și a lăsat cu limbă de moarte ca în vecii vecilor iugoslavii să fie liberi de a pleca oriunde, oricând și să se înapoieze la casele lor atunci când doresc. În toate țările în care umblăm de atâția ani de când suntem plecați, am cunoscut sute de mii de oameni care muncesc în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
crema neagră, pentru pantofi. Este necăjit rău de tot. Acum, dacă este neagră, n-o mai cumpăr... Se poate spăla..., șoptește cătrănit. Bine, bine, dar prețul?! O iguană neagră..., culoarea nu se poate schimba de-acum și nici în vecii vecilor. Sigur, prețul nu mai poate fi același. Dar vă mai dau melcul ăsta, șiragul ăsta și brățărușele astea din carapace de broască... Îmi era jenă și accept oferta spre imensa bucurie a moșului. Oricum, iguana asta nu mai este vandabilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
acul ăla în cur mi-au zis. M-era absolut imposibiul. Singurele gânduri care îmi treceau prin minte la ora aia erau că anestezicele pe care ei le băgau în mine erau absolut ineficiente și că o să adorm în vecii vecilor. Că sunt imun la doftoricalele lor. După aia m-am trezit cu un asistent cu mutră de șmecher, care mă întreba câte degete are la o mână. Mi-a băgat un furtun pe nas și nu mai știu ce a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
nu a fost decât un spectacol inutil și dureros, de o calitate îndoielnică și că oamenilor nu le-au fost iertate păcatele, că lumea a rămas neschimbată și azi ca și ieri. Și că așa va rămâne întotdeauna, în vecii vecilor! "Toate-s praf... Lumea-i cum este... și ca dânsa suntem noi." (M. Eminescu) O, dacă fiecare continent, fiecare țară, fiecare oraș, comună, sat ori cătun din vârful muntelui, ori rătăcit în nesfârșitele câmpii ar fi avut un "moș Danilov
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a celor care sînt încă din veșnicie aleși să fie destinați Acesteia, să atingă acea desăvîrșire deplină și, astfel, să se înfăptuiască împărăția lui Isus Cristos și să se adune toți în jurul lui, proslăvindu-L astfel și învingînd în vecii vecilor. Aceasta este libera alegere făcută prin voință dumnezeiască în care Dumnezeu Însuși Își găsește plăcerea ab aeterno. De aceea, unicul scop al dorințelor creștinului trebuie să se regăsească în această alegere pentru că ea este țelul voii lui Dumnezeu. 8. Dar
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
pe care o punem în slujba acelei idei. O idee lipsită de credință e o idee moartă, stearpă, o piesă de muzeu. Ideile care au fost odată juste din punct de vedere logic nu-și pierd această calitate în vecii vecilor, ele rămân veșnic valabile și te îmbie să crezi, precum Platon, că au existat dintotdeauna. și totuși ideile se nasc, trăiesc și mor, mor așa valabile precum sunt, mor din cauză că pasiunea, credința, dorința care le-au dat viață și le-
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
oferi nimic nou. E ceva într-însul care zace! Toate schimbările care i se întâmplă (dacă i se întâmplă) sunt de ordin cu totul exterior. Înăuntru toate s-au așezat, s-au cristalizat și nu se mai schimbă în vecii vecilor, amin! 15 februarie 1954 Dificultăți de tot felul, dublate de previziunea unor alte difi cultăți care vor veni și, totodată, voința fermă de a trece mai departe, voința de a ieși victorios din ele! Ce rămâne valabil pentru ziua de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Nonina părul, pentru a fi sigur că nu se vor rupe din cauza greutății, iar împletiturile astfel dobândite le legi una de cealaltă ca să iasă o frânghie de peste un metru. Dacă strângi bine nodurile, nu se vor mai desface în vecii vecilor. De fapt, e nevoie numai de cinci minute... Pe urmă îți legi frânghia de gât, strângând tot așa, foarte bine, ca nu cumva nodul să se dezlege sub greutatea corpului, iar celălalt capăt îl legi de calorifer. și acum urmează
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
anume suferi, ți-au pus un diagnostic? — Sufăr de boala milei insuportabile, o boală, în cazul meu, se pare, incurabilă. — Mila e o boală? — În lumea noastră, da. — În lumea noastră? — În lumea noastră, așa cum a fost ea zidită, din vecii vecilor... Peste câteva minute mi-am luat rămas bun de la sărmanul meu prieten căruia, cu toate că se considera bolnav incurabil, i-am urat totuși, la despărțire, însănătoșire grabnică. În stația de lângă spital, așteptând troleibuzul care, evident, nu venea, mi-am amintit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
suferi, ți-au pus un diagnostic? — Sufăr de boala milei insuportabile, o boală, în cazul meu, se pare, incurabilă. — Mila e o boală? — În lumea noastră, da. — În lumea noastră? — În lumea noastră, așa cum a fost ea zidită, din vecii vecilor... Peste câteva minute mi-am luat rămas bun de la sărmanul meu prieten căruia, cu toate că se considera bolnav incurabil, i-am urat totuși, la despărțire, însănătoșire grabnică. În stația de lângă spital, așteptând troleibuzul care, evident, nu venea, mi-am amintit, nu știu cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
să se sinchisească de niște atomi nemernici ca noi. Și cu atât mai puțin să manifeste atâta interes, bunăvoință și răbdare față de atât. Mergând până la sacrificarea (crucificarea) Unicului Său Fiu. Pronia, lucrarea lui Dumnezeu sunt deci și ele, din vecii vecilor, „orientate”. Găsesc în cartea mea din 1987, Fereastra criticului, p. 409, o încercare de a explicita intenția polemică de la care a pornit scrierea Dicționarului personajelor lui Dostoievski: „Când se vorbește și se scrie despre Dostoievski se vorbește și se scrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Doamne, de Biserica Ta, mântuiește-o de orice rău, desăvârșește-o în iubirea Ta; adună-o, sfințește-o, din cele patru zări ale împărăției Tale pe care ai pregătit-o. Căci a Ta este împărăția și mărirea în toți vecii vecilor. Vie harul Tău și să se sfârșească lumea! Osana, Dumnezeului lui David! Cel care e sfânt să se apropie, cine nu e sfânt să facă pocăință. Maranathà. Amin!“ 89. În acea pâine unică, noi, cei mulți, formăm un singur trup
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ale lui Giordano Bruno, dar sugerând și contactul cu ideile hegeliene, pentru a poetiza, encomiastic, un soi de definire a personalității lui Eminescu: "Da, zice Demiurgul lui George Popa pe pământ apare-un ins,/ O altă lume-n lume,/ Cât vecii gândul lui e'ntins/ Și geniu-i al său nume". IMAGINARUL CATILINAR (Ioan Derșidan) Cercetător pasionat al operei lui Mihai Eminescu (Sărmanul Dionis, 2000; Monologul dramatic eminescian, 2001; Iconi și literatură, 2002 etc.), Ioan Derșidan face acum o sinteză din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
o procopsit Vodă c-o șfară de țarină, întărită cu hrisov și pecete domnească, să n-o clintească nimenea, și urmă, solemn, îngroșându-și vocea: "Gheorghiță Amarandei! Pentru vitejie! Să-ți fie ocină dreaptă! Ție și urmașilor tăi, în vecii vecilor!" Și, când m-o strâns la pieptu' lui și m-o bătut pe schinare, mi s-or muiet chișioarele, că inema o luase la sănătoasa! Trăi-l-ar Dumnezău! Că pe Domnu' Ștefan îl doare inema și pentru noi, prostimea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mi bântuie nopțile... Ajunge!! poruncește scurt. Luați-i!! Gâdea, oștenii îi înșfacă, îi târăsc, ei se zbat, strigă, scuipă cu clăbuci. Te blestem!!! urlă Isaia ca o fiară. Sângele meu asupra ta și a urmașilor urmașilor tăi cadă!!! În vecii vecilor!!! Blestemul Mușatin!!! Te blestem!!! Te blestem!! Te blestem! Ecoul blestemelor se pierde pe coridoarele cetății... Apoi tăcere... Dumnezeu să-i ierte, șoptește Ștefan. Apoi, înalță capul, cu altă voce, fermă, poruncitoare: Pregătiți caii!! Plecăm spre Dunăre!! Boierii ies în grabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mare... ca o mângâiere și o făgăduială... atâta știa: ... că neamul său a dat, cândva, un om minunat, un sfânt care nu mai poate răsări altul, izvorul a toată vitejia, fântâna tuturor dreptăților... Pământul Moldovei... rămăsese al lui în vecii vecilor, cu toți oamenii ce se îngropau pe rând și în clipele grele... suspinul și rugăciunea se suiau la dânsul ca la Dumnezeu: "Săracul Ștefan Vodă, unde-i să vadă?!"" Teodorescu Kirileanu, Ștefan Vodă cel Mare și Sfânt * "Iar pre Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a târgului Iași, și la care prisacă am binevoit să adăugăm de la noi 100 de stupi... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Bucium... Aceasta să-i fie neschimbate și neclintite niciodată, în vecii vecilor...” Iubite prieten, îți mărturisesc că m-au trecut fiorii, transcriind aceste cuvinte. Întâi pentru limpezimea și apoi pentru tăria lor. Peste toate acestea, însă, pentru că ele vin de la voievodul neasemuit Ștefan cel Mare și Sfânt! Să nu crezi, dragă prietene
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]