736 matches
-
moral în vederea integrării lor în comunitate și în ... Citește mai mult ACASĂ LA ASOCIAȚIA „PARASCHIVA”Într-o vineri de decembrie, când soarele se apropia de mijlocul zilei, iar zarva satului se împrăștiase prin gospodării, lăsând ulițele să se pregătească de vecernie, am intrat pe poarta Centrului de zi „Paraschiva” din Retevoieștii Argeșului, purtând în gând mirarea că, într-o vreme cu mult haos existențial, cineva încă mai trudește cu inima și fapta la acei copii pe care destinul le-a rostuit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
vremelnica mea trecere pe aici, printre muritori. Curând voi urca acolo unde sunt așteptată.” Puterea gândului său a zămislit un noian de cuvinte. Preț de o carte, care nu are alt preț decât viața însăși. CEZARINA ADAMESCU 12 iunie 2012 Vecerniile Sfântului Anton de Padova Referință Bibliografică: UN TIMP AL TRĂIRII ȘI UNUL AL MĂRTURISIRII. CRONICĂ la cartea Silviei Urlih VIAȚA DE DUPĂ VIAȚĂ (CEZARINA ADAMESCU) / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 529, Anul II, 12 iunie 2012. Drepturi de
UN TIMP AL TRĂIRII ŞI UNUL AL MĂRTURISIRII. CRONICĂ LA CARTEA SILVIEI URLIH VIAŢA DE DUPĂ VIAŢĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358300_a_359629]
-
din 28 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Cui rămânem? Ai cui suntem și ai cui rămânem noi, Inocenți sub ultima rafală ? Iubito, reculege-te din mine Și vom putea să evadăm cuminți, Din ultima perversă boală. Ne vor cânta-n vecernii ca din carte Imprecise sunete de clopot, Când noi vom lăcrima printre pietrișuri Și-om stinge-n piepturi lumescul șopot. Un zbor pe verticală nu mai vine Atunci când nu mai ai un simțământ, Prin noi va curge cosmic numai vântul
CUI RĂMÂNEM? de STELIAN PLATON în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358362_a_359691]
-
inimii se-arată. Din Altar, mirosul smirnei Ca o floare mâ îmbată. Psalm V Voi dărui ghirlande Din chiparoși și crini, Sfinților din iconostase Candelele cu lumini. Ochilor pictați să vadă Dimineața la utrenii Cum cântă Vlădica , Și seara-n vecernii. Eu voi cinsti ochii Ca pe sfinte mirodenii, Cuvântul lui Vlădica Al Sfinei Evanghelii. Psalm VI Ți-am adus un ghiocel La-nceput de primăvară, Să-ți aducă nărăcel Ruga prinsă-n floare rară. Ghiocelul cel smerit Îl voi pune
POEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358480_a_359809]
-
neliniștile vocalelor seduse, din fiece pântec de vers așezat pe braț, privind spre fereastra cu dantură de ceață. Ieri, mi-am atârnat ochelarii de gulerul noptierei, și ți-am adunat într-o silabă surâsul părului, cu care-mi nechezi, la vecernii, sărutul. Stau de vorbă cu ceașca de ceai și pe umărul ei îmi așez cotul gurii, vioară în orchestra lutului, în care suspină ca-ntr-un budoar trecutul. Azi, sprijinit în bastonul toamnei cu mersul tăcut, îmi pun pălăria plictisită
PRIMA FILA DIN JURNAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358022_a_359351]
-
conferențiarul sau alții, bine informați din sală. Sub forma aceasta se fixa, în mintea auditorilor, subiectul conferinței. Paralel cu aceste conferințe, în zilele săptămânii, după slujbele de seară, se explicau pe larg cele șapte laude ale Bisericii, cu accentul pe vecernie și utrenie și tălmăcirea psalmilor. Un accent deosebit se punea pe explicarea Sfintei Liturghii. Astfel, în fiecare zi din săptămână, de pildă lunea, era prezentată Sfânta Liturghie cu simbolismul ei tradițional, marțea, din punct de vedere muzical, miercurea, viziunea iconografică
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
binecuvântarea Patriarhului de atunci, Nicodim Munteanu. Părintele Ioan, în vârstă de circa 60 de ani pe atunci, aflând de Mănăstirea Antim venea în fiecare sâmbătă pe la noi, slujea cu noi Sfânta Liturghie din duminici, lua masa cu noi, iar după vecernia de după amiază, lua și el parte la întrunirea din sala bibliotecii. Avea ca tălmaci din rusă în română pe un tânăr basarabean, Leonte, care cunoștea bine și limba română și limba rusa, și cu ajutorul lui înțelegeam bine cele ce ne
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
darul sa reașeze lumea dezechilibrată în rosturile ei firești, ca în poezia Rătăcind prin roua străină (p. 8): „îmi amintesc de palma grea a tatei/cum despica cerul copilăriei/mele în două/ca un trosnet de muguri/copți/ca o vecernie într-o limbă/uitată”. Șarpe sărutând, o piesă de rezistență a volumului este sinteza a motivelor și atitudinilor lirice ale poetului: obsesia artei sale, obsesia morții, atracția irepresibilă a vieții, obsesia rădăcinilor care ne vin din părinți, expresia directă a
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > VECERNIE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 764 din 02 februarie 2013 Toate Articolele Autorului vecernie de ce bate clopotul din senin sus în deal și doi îngeri cu aripi de ceară îl șterg pe ochi, noaptea pe prispă, hipnotizat
VECERNIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359346_a_360675]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > VECERNIE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 764 din 02 februarie 2013 Toate Articolele Autorului vecernie de ce bate clopotul din senin sus în deal și doi îngeri cu aripi de ceară îl șterg pe ochi, noaptea pe prispă, hipnotizat de lună stau ca o nălucă și-i descânt de deochi. încă se mai aude toaca de
VECERNIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359346_a_360675]
-
și n-am scut, vreau doar tinerețea ca-n anii ce s-au dus, au trecut. bătrâne bard, e seară, timpul s-a dus în vânt, ascultă clipa-n oră cum bate-ncet, zburând... vineri, 1 februarie 2013 Referință Bibliografică: vecernie / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 764, Anul III, 02 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
VECERNIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359346_a_360675]
-
și pură-n Univers. VECIE ȘI UITARE Când clipele în timp mă-nsumă Și cresc tăcerile în mine Mi-e sufletul ca o fântână Vărsat în ciuturile pline. În mine vin să soarbă harul Învredniciri de lut sfințit Când în vecernie amnarul Scapără aure-n zenit. Mă scurg ca steaua în vecie, Ca un vulcan vărsat în lavă, Iar când se va sfârși-n beție Aceast-agheasmă din otravă, O să pășesc divin pe ape Ca-n răsucirile de harpe, Blestemul să mă
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
PLÂNS COSMIC Câinii lumii latr-a regăsire, Ploi de stele cad ca într-un mit, Mă cutremur în reamintire, Fir de praf căzut în infinit ; Sunt atât de mic în poarta vremii... Călator în avatar stelar, Când se strâng alene în vecernii Clipele să moară-n secundar ; Ne unesc poverile-n litanii, Înălțăm o rugă stinsă-n hăuri, Aruncați prin poartă înspre anii Crucilor înalte pân' la nouri ; Fără să-nțelegem rostul lumii, O străbatem orfic strop cu strop, Suntem pașnic sfinții
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
hâdă pândește orice ușă, orice portiță. Foamea s-a cuibărit printre lanțuri, iar setea s-a zăbrelit în nesomn. Șoaptele celulei par un cântec de mlaștină, iar văzduhul se scutură autumnal peste temniță. Aiudul devine altarul tinereții României și ruga, Vecernie și Cântec de luptă. Pune metanie nădejdii pentru atâția care se tot duc... Pe răbojul vieții scrie stihurile lor. Chipul tinerilor li se șterge din primăvară și vară, căci se tot apleacă peste ei câte-o ramură de spini. Dacă
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > REÎNTOARCERE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1593 din 12 mai 2015 Toate Articolele Autorului REÎNTOARCERE Brațele tale, talazuri marine, M-au cuprins atâtea decenii, Din dimineți cu soare senine, Până la ale apusului vecernii. Amândoi am împărțit norocul, Împreună am trăit și bucuria, Așteptăm pereche sorocul, Să întâmpinăm veșnicia. Am gustat din parfumul iubirii, Mergând cu stelele călăuzitoare, Am băut din cupa fericirii, Dată de ascunse Ursitoare. Ne-am unit în acea primăvară, Reflecție
REÎNTOARCERE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359842_a_361171]
-
Sârboaica s-o ia la Veronica. Între timp au sosit și cei doi medici, Cantemir și Ursulescu care au constatat că e otrăvită și, după multe încercări, au ajuns la concluzia că n-au ce-i mai face.. La sfârșitul vecerniei, aproape de miezul nopții, clopotele mânăstirii au început să bată a moarte. Un zvon trist ca un vânt otrăvit s-a răspândit pe toate cărările Văratecului: Veronica Micle, ibovnica lui Eminescu a murit. Fila calendarului din perete se oprise la 3
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
mâine”!... Stai așa! Sigur că da!... “Nu mai e mult până mâine!”... avertizează (în șoaptă) conul Mitică la urechile măgarului lacom și sfânt. Apoi, când clopotul religios și toaca strigă credincioșii din Rachelu să vină la biserică pentru slujba de vecernie, gospodarul cel harnic și flămând adaugă măgarul la cărucioară și, fără nici o vorbă, pleacă spre casă. După activitățile de seară, Mitică se întinde în tindă, pe un pat tare și odihnitor. Nu se culcă în odaia de culcat, la coasta
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
din puținul său, fie și o corcodușă: “Pun pe masă, cu zgârcenie, / La greșitele icoane, / Nici de rugă, nici smerenie... Ci doar câteva moșmoane... Nu știu iotă de ectenie, / Și de-aș ști, cine m-aude? / De din zori, până-n vecernie, / Mute-s cerurile surde... Sufletul, de-mi pun pe masă, / Nu mă-ntreabă nimeni: CÂT? / Merg la templu cu o plasă, / Să-Ți țin, Doamne, de urât... // Tot pe cruce? Tot pe cruce? / Deși n-ai decât o viață, / Fiecărui
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > LAZĂR LĂDARIU-VECERNIILE AMIEZII Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 349 din 15 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului CARTI NOI Cronică de Mariana CRISTESCU Lazăr Lădariu - „Vecerniile amiezii” Coperta 1 Grădinile suspendate ale Poetului sau „prăbușirea în cer” ( În loc de prefață) Motto: „Mi-am oblojit rănile cu luminoasa iarbă a zăpezii” (Lazăr Lădariu, „Întoarcerea fiului risipitor”). Originară din îndepărtata Persie, aflată în miezul deșertului, regina Semiramida (Amythis) se
LAZĂR LĂDARIU-VECERNIILE AMIEZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341442_a_342771]
-
în aceeași tinerească, perpetuă căutare de ideal, dizlocând faustic spații mari de abur, umăr la umăr, deasupra lumii celei de toate zilele, cu Margareta lui Bulgakov și îngerii albaștri ai lui Chagall. Vine Lazăr Lădariu, același, și totuși altul, cu „Vecerniile amiezii”, coborând din grădinile sale suspendate, de acolo, de pe culmile orașului, din Edenul său înmiresmat și mereu înlăcrimat în roua ierburilor de leac pentru suflet, amețit de valsul nebun al fluturilor, revers în oglindă al unicului și irepetabilului axis mundi
LAZĂR LĂDARIU-VECERNIILE AMIEZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341442_a_342771]
-
un medic care lucrează la serviciul de reanimare, cât și felul în care au interferat medicina și literatura în viața dumneaei, uneori scriind versuri pe rețete între două urgențe. Și-a prezentat totodată proiectele literare, o carte intitulată „Gânduri de vecernie” și una despre destinul creatorului. Cartea Antoanetei Rădoi „Prigonitorilor mei din Sinod, cu dragoste!!!... (Spovedania unui învins!) a fost prezentată de Floarea Necșoiu și Geo Călugăru. Floarea Necșoiu este impresionată de suferința tinerei scriitoare Antoaneta Rădoi care „a traversat perioade
SFÂRŞIT DE AN LA CENACLUL LITERAR OCTAVIAN GOGA , BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342453_a_343782]
-
dumnezeieștile Taine, cum facem în fiecare zi; iar după masă noi ne-am odihnit, iar ei mergând în pustie, s-au rugat în genunchi până a doua zi când a venit vremea adunării (slujbei). Și după ceasul al noualea și vecernie s-au împărtășit; iar după cuminecare, unii au șezut și au mâncat, alții mai înflăcărați s-au dus în liniștire (isihie), trăind numai cu puterea împărtășirii. Și pururea pomenitul ne-a spus multe povestiri folositoare de suflet, mai cu seamă
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
În oglindă Iatacului cu tapet Și anecdote răsuflate Privesc laguna Prin fereastră deschisă De la pervazul meu cu pernuța Prin casă se fac auzite Cuvinte arzânde Ferecate-n întrebări ascuțite Simt tufișuri crescânde Într-un joc inventat când surfez Peste lanurile vecerniei Adulmec sudoarea durerii Cum se ridică ceață-arcuită Bronzata în apa de mare Gust ce-am pierdut Despre visul din iatac Pe fundal de limbi înroșite Formele se copie una pe alta În oglindă paralizată De voci joase fără formă Far
VERSURI DE DEPARTE de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341545_a_342874]
-
Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 308 din 04 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Povestire onirica de AL.FLORIN ȚENE PRIETENUL MEU, „OMULEȚUL CU MERS DE RAȚĂ” Toamnă își intrase în drepturi. Trotuarele înfloreau frunzele în bronzul clopotelor ce anunțau vecernia. Din când în când fărașul unui vânt le adună într-un colț se stradă cu case medievale. Soarele amurgise și întreg burgul transilvan căpătase culoarea violet. Automobilele treceau grăbite în toate sensurile, iar oamenii se retrăgeau grăbiți spre casele lor
PRIETENUL MEU, OMULEŢUL CU MERS DE RAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341716_a_343045]
-
uneori este acuzată această sintagmă că ar ține numai de perioada comunistă. Ea a existat de când lumea. Așa că cine vrea să se înhame la jugul monahal de la Mănăstirea Cozia are parte de întreg programul acesta monastic, ce se continuă cu Vecernia de la ora 17:00, urmată de Utrenie. Slujba de Utrenie am coborât-o de la miezul nopții la ora 19:30, și asta din motive practice, pentru că monahul care stă noaptea două ore la slujbă, a doua zi cu greu își
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]