331 matches
-
Aproape că mă îmbăt la gîndul cum va arăta garsoniera mea! Dar nu cum va arăta e mai important: în primul rînd acolo voi avea liniște și un minim de confort; poate chiar gîndul că voi avea dușul meu și veceul meu, nu în comun cu încă alte nouă garsoniere, ca acum. La treizeci de ani, simt nevoia să am o casă în care să nu-mi fie rușine să invit pe cineva. Pînă acum cîtva timp, încă mai ziceam "ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ușa Brîndușei. Cobor la parter, vreau să iau liftul și să urc la etajul cinci, la Aprovizionare, dar simt cum mă înec și nu mă mai pot stăpîni, așa că intru la grupul sanitar și mă încui într-o cabină de veceu. Mă așez pe capacul veceului și stau cu fruntea în pumnii strînși, simțind cu fiecare lacrimă ce-mi picură la picioare, între pantofi, cum mă liniștesc. De ce?!... De ce oare am fost atît de laș și am suportat comportarea lipsită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
vreau să iau liftul și să urc la etajul cinci, la Aprovizionare, dar simt cum mă înec și nu mă mai pot stăpîni, așa că intru la grupul sanitar și mă încui într-o cabină de veceu. Mă așez pe capacul veceului și stau cu fruntea în pumnii strînși, simțind cu fiecare lacrimă ce-mi picură la picioare, între pantofi, cum mă liniștesc. De ce?!... De ce oare am fost atît de laș și am suportat comportarea lipsită de orice respect, măcar pentru propria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
prin pavilionul administrativ, vino în salopetă murdară și cu casca de protecție pe cap. Nimeni n-o să mai zică atunci: Vlădeanu scrie. Toți vor exclama: Vlădeanu muncește! Ia exemplu de la unii tovarăși: merg cu casca pe cap chiar și la veceu... Măi Petre, îi zic, ce ai de ești furios? M-a chemat șeful Serviciului tehnic, să trec pe la el ca să mergem împreună la directorul general. De ce? îl întreb. Habar n-am. Probabil vrea generalul să mă scarmene că prea mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
spăla pe mîini de creion și indigou, voi uita întîi regulile de ortografie, voi șterge din memorie subiectele literare, voi renunța la planuri, două sau trei sticle de bere, băute între timp, mă vor spăla pe dinăuntru, voi intra la veceu, de unde voi ieși mai fericit eliberat de preocuparea mea literară -, voi cumpăra un buchet de flori pentru Livia ce păcat că nu am luat de la seră niște magnolii! -, mă voi întoarce acasă și voi asculta sfatul lui Ion, prietenul copilăriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pleca acasă. Oare, în locul lui, eu ce-aș fi făcut? Ce puteam să fac?! Aș fi făcut ceea ce-am făcut și astăzi, cînd m-a chemat la el Teodoru, inginerul-șef al Zonei Întîi; m-aș fi dus în veceu și aș fi plîns, cum am plîns după ce m-a sictirit Brîndușa, cînd am fost prima oară la ea cu contractele colective pentru munca în acord la filamente. Lașul de mine! "Gata, bădie! îi spun eu directorului general în gînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
să știu..., măcar să fiu cu sufletul împăcat... "Sufletul împăcat!" exclam brusc, ieșindu-mi din fire. Tu vrei să fii cu sufletul împăcat, directorul vrea să știe că am înțeles de ce a țipat la mine pentru că treuia să ajungă urgent la veceu, altă cucoană așteaptă să-i spun un cuvînt, să-i dau putere s-o refuze pe Brîndușa... Poftim! Poftim de veniți să trageți de mine, să fiți voi cu sufletul împăcat sărmanul vostru suflet șchiop, care-și face cîrje din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
alt mic apartament, cu intrarea prin curtea interioară, locuia un cizmar, cu soția și fiica. Era nu numai un mare bețiv, dar și un bețiv fudul; avea o părere extraordinar de bună despre sine; chiar și când se ducea la veceu părea plin de importanță, traversând curtea cu un mers energic și arogant; ce merite își inventa acest Napoleon al calapodului, care până la urmă a murit de ciroză, nu știu. Undeva, într-o aripă a clădirii, în mici cămăruțe, la care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ghimpată, de după care, galeș și rugător, privesc o mulțime de flori târzii de toamnă, "mărită-mă mamă", încep să se vadă gospodării sărace, cu case coșcovite, cu acoperișuri fixate cu bolovani mari de piatră, să nu le ia vântul, cu veceuri (!) situate la o depărtare cuviincioasă de locuința propriu zisă. O mulțime de garduri improvizate marchează diferitele proprietăți și chiar grădinile interioare pline de varză, în admirabile tonalități gri verde (ca uniforma de odinioară a Wermachtului), de bostani albi, mari, impunători
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
din București și căministă în complexul Grozăvești, corpul B, bloc de familiști. Nu aveam responsabilități de „informare” despre studenții străini cu care împărțeam căminul fiindcă nu eram cadru didactic. Aveam responsabilitatea, ca și alți studenți români, să spăl holurile și veceurile căminului o dată la două săptămâni, să fac de serviciu la cantină (spălat vase, curățat legume, debarasat mese), să fac de serviciu la poartă odată pe lună, inclusiv pentru studenții străini, scutiți de corvezi de acest tip. Aveam colegi străini foarte
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cu scannerul, sau vreo eminență economică pensionată, care transferă jucătorii prin diverse of-shore-uri din Cipru sau Insulele Cayman. După cum există funcționari federali care și-au ridicat hoteluri, vile, afaceri. Din leafa de cîteva sute de euro pe lună, firește. La - pardon - veceurile multor hoteluri ale îmbogățiților din fotbal se regăsesc aceleași accesorii sanitare ca și la sediile ultramoderne ale instituțiilor în care lucrează. Iar afacerile firește că nu sînt ale lor, ci ale unor prieteni, veri, cumnați, soacre și așa mai departe
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
nu mai cîntă de cinci ani, de plozii lui păziți ca Sfintele Moaște. I-a rămas Asia, unde cîteva miliarde de ochi oblici sînt gata să cumpere pe bani grei hîrtia igienică pe care megastarul a folosit-o, pardon, la veceu. Și uite cum pică paleașca celor 50 de milioane! Peste cinci ani, cînd expiră contractul cu plimbatul lamelor în zona occipitală, David cel frumos va fi mult mai zaharisit decît acum. Nu se știe dacă îl va mai diviniza Asia
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și sacrificii. Crescusem în umbra cazărmilor, fără libertate, apăsat și în vacanțe de ideea comportamentului militar; mîncasem la cantină pîine neagră, marmeladă, untură, carne de oaie, mazăre, varză; executasem tot felul de corvezi de la măturatul aleilor la spălatul holurilor și veceurilor; învățasem materii pentru care nu aveam aptitudini (calculul logaritmic, de exemplu); participasem la aplicații dure, alergînd, într-o noapte geroasă de ianuarie, din Brașov pînă la Bod (12 km) „pentru a respinge un atac al inamicului”, care - așa era motivat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și spanioli, la Cernenko și Reagan. La urmă, mi a declarat că-i dezamăgit de unii din foștii săi colegi de la muzeele locale („la Naturale se face bișniță ordinară”) și de cel ce conduce actualmente Cultura: „e un instalator... de veceuri!” Nu mi-a explicat ce anume i a provocat scîrba, iar eu nu i-am cerut lămuriri, ca să nu par că mă îndoiesc. * Imediat după ce ne-am salutat, bădia Lazan m-a reținut ca să mă întrebe „Care-i culmea «spațiului
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la plecare. O umilință de masă, nu altceva! S-au înregistrat numeroase accidente: copii care au leșinat de foame și sete, de oboseala acumulată. Nu li s-a permis să-și aducă nimic de mâncare și nici de băut, pentru că veceurile stadionului sunt insuficiente și se mai află și sub tribune. Așa că... atenție! Se spune că s-au înregistrat și câteva decese ale unor copii. Numai opt. Față de cel din primăvară, al apreciatului regizor Doru Năstase, mort de infarct, în ajunul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pistoale cu patul de lemn. Cățelușul Bobi, îl lătra de mama focului pe rus de îndată ce ieșea din casă, îl simțea poate străin de tot, cine știe? Probabil din cauza mirosului, că aveau rușii un miros specific. Îl conducea pe rus până la veceu numai în lătrat. Venind beat din aplicație, căpitanului i s-a pus pata pe câine, urlând că de ce nu-l iubește și pe el, și a început să tragă cu pistolul. Nu a nimerit câinele, ci era să nimerească un
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
S.: Nu mai țin minte, dar numele anchetatorilor mei le țin minte din cauza bătăilor. Acest șef al Securității m-a vânat și cu ocazia reformei monetare care a fost în 1952, am fost reclamat că am cântat Trăiască Regele în veceul de la școală. La câteva zile, noi locuind în Copou, jucam fotbal pe un teren. Pe acolo trecea un cablu care mergea chiar prin dreptul terenului nostru iar noi l-am dat deoparte. Noaptea au venit și m-au ridicat cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
spus să nu discutăm între noi, să nu vorbim, că altfel ne duc la cărat piatră. Eu am cărat piatră cu roaba și am săpat la șanțuri cam o lună de zile. După care stăteam toată ziua și curățam, spălam veceuri, la cantină curățam cartofi, morcovi, adică au încercat și ăia de acolo să mă protejeze cât de cât, mi-am dat seama de asta. Eu cu ceilalți n-am putut discuta. C. I.: Ați avut de îndeplinit normă ca toți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
citesc una. poveste din cartierul latin a treia zi după revoluție, tatăl a zis: "să ducem la Casa de copii puiii ăștia de nomenclaturiști." mama și-a pus palma la gură dar inima nu i-a țâșnit afară. noaptea, în veceu, ea și-a băgat adânc mâinile pe gât a desprins-o cu grijă, cum ai desprinde dintre sârmele de înaltă tensiune șapca unui copil, și-a îngropat-o în grădină. "ca să se pișe câinii pe ea, ca și pe trandafiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
austriac și în cea a „Evenimentului de Iași“. Dar episodul e interesant. Iată cum presa poate influența istoria. DIABLOGURI Veronica D. Niculescu & Emil BRUMARU Fragment periculos Veronica D. Niculescu: „Baloane de săpun se pot face și din soluția de spălat veceul.“ Așa i-am zis. Apoi am inventat o poveste cu o rază înclinată, care ar fi căzut nedrept de frumos într-un nefericit moment pe chipul unei fete necunoscute, altminteri o fată oarecare. Raza, și nu fata, raza de lumină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
pe prietena mea așa, palidă și tristă, părăsită, privindu-se întruna în oglindă, căutând explicații... Ne sorbeam ceaiurile de portocală. Îi inventam povești după povești, ea râdea. Chestia cu balonul însă era singura absolut adevărată. Emil Brumaru: Ei, chestia cu veceul e, zic eu, destul de interpretabilă. În Primăvara neagră, Henry Miller are pagini fermecătoare, la capitolul „O după-amiază de sâmbătă“, despre closete, veceuri, toalete, vespasiene... ceva feeric aproape. Face un elogiu de neuitat cititului în toaletă, în recreații... Nu dau citatele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
povești după povești, ea râdea. Chestia cu balonul însă era singura absolut adevărată. Emil Brumaru: Ei, chestia cu veceul e, zic eu, destul de interpretabilă. În Primăvara neagră, Henry Miller are pagini fermecătoare, la capitolul „O după-amiază de sâmbătă“, despre closete, veceuri, toalete, vespasiene... ceva feeric aproape. Face un elogiu de neuitat cititului în toaletă, în recreații... Nu dau citatele care-s voluptuoase... acolo i-a înțeles, scrie el, pe Boccacio, pe Rabelais, pe Petroniu... etc. Se ajunge până la Hemingway, Dos Passos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
voluptuoase... acolo i-a înțeles, scrie el, pe Boccacio, pe Rabelais, pe Petroniu... etc. Se ajunge până la Hemingway, Dos Passos... „Vreau o puritate clasică unde căcatul e căcat și îngerii sunt îngeri.“ Iar baloanele făcute din soluția aceea de curățat veceul irizează, ca și cele din săpun Cheia, curcubeie plăpânde, plutitoare... Normal că trebuie să fie și raza de soare acolo... Mai ales dacă intervine o poveste tristă de dragoste... V.D.N.: Îngrozitor de plictisit, pui jos, între chiuvetă și mașina de spălat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
nu uităm să repetăm asta! - datează din Epoca de Aur, când se foloseau la baie ziarele „Scânteia“? E.B.: Haha! Eu nici acolo nu citeam „Scânteia“!!! Păi, știu eu, chestia cu timpul... Uite că timpul trece, trece, trece și într-un veceu banal de bloc... Mai ales acolo... V.N.: Hahaha! Și e tocmai ziua Răposatului! (Va urma) BUCUREȘTI FAR WEST Daniel CRISTEA-ENACHE După cincizeci de ani Am văzut recent, pe un forum, o discuție pornind de la textele mele din „Suplimentul de cultură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
am primit caricatura pentru „Orizont“ de la Ion Barbu; când m-am jucat cu doi maidanezi în parc, în drum spre casă; când am gâdilat-o seara pe mama până era să leșine de râs; când am văzut la „Ochiul magic“ veceurile de lux pentru școlerii rurali din județul Vaslui. Mi-au trecut prin cap și șapte gânduri bune, din care patru s-au preschimbat în fapte. Dar lauda de sine nu-i bună, așa că tac. Atunci de ce mă paște viroza? rockin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]