2,286 matches
-
fiind același rezultat de măsurătoare. Gluma a fost interesantă căci toate femeile ziceau să o bag și la ele măcar un pic, am încercat să le rezolv pe cât posibil doleanțele, dar trebuia să plec la autobuz și fiind ultima o vecină de scară de bloc la aceasta i-am băgat toată sonda în sutien plecând că am mulțumit pe toată lumea. I.C.L. Această întreprindere a fost una dintre cele mai controversate având ca produs finit brânza, produs consumat frecvent de instituții cu
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
fotoliului și cu coafura aproape intactă. Erau chestionați apoi vecinii, niște oameni cu fețe cenușii și privirea excitată, care habar nu aveau ce și cum se Întîmplase, dar le plăcea să-și dea cu părerea, fiindcă așa se obișnuiseră. Nelipsita vecină de palier, grasă și cu ochelari, care știe Întotdeauna tot ce se petrece Într-un bloc de locuințe, vorbea mai ales despre emoția ei și despre ce i se Întîmplase În seara precedentă, totuși nu uită să menționeze că doamna
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nimic. Sunt infirmierul tău, zdreanță bătrână. Dar de mine cine o să aibă grijă, când mă vor invada bolile? -,,Uniunea Europeană,, pe care o pupi În cur toată ziua și-mi Împui mie capul cu ea. Ea va fi mama ta, amanta, vecina de treabă, casa ta. O să vă Înțelegeți bine. -Taci, dihorule! N-ai ținut În viața ta un ziar În mână și mai vorbești. Ce știi tu despre progres și alinierea la cerințele occidental-europene? -Știu că tremur de frig și-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
transpirație acrișor al lăptăresei, și-a amintit de buzele roșii, cărnoase ale băiatului care cânta În corul bisericii, a văzut Înmormântarea uneia din mătuși pe un ger cumplit, fereastra bucătăriei prin care a privit prima oară doi câini Împerechindu-se, vecina cu gât de găină golașă care-și plângea nenumăratele boli: reumatism, Început de glaucom, monturi, sughițuri, flatulență, cistită, răgușeală, distonie neurovegetativă... ,,Soare și cenușă,, , titlu de carte care se potrivește zilei de luni. Marți se potrivește ,,Sânge și zori,,. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
transpirație, și-am Încercat să adorm din nou. Ce frumoase sunt stelele văzute de pe acoperiș! Par foarte aproape. De mic copil Îmi plăcea să mă urc pe acoperișul casei și să mă uit la stele. Azi noapte, trecând pe sub fereastra vecinei cu nas de papagal, cea care locuiește În casa de alături, m-am oprit câteva clipe și, am privit Înăuntru prin ochiurile perdelei. În penumbră am zărit-o pe vecină gemând și zbătându-se cu picioarele desfăcute sub o huidumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să mă uit la stele. Azi noapte, trecând pe sub fereastra vecinei cu nas de papagal, cea care locuiește În casa de alături, m-am oprit câteva clipe și, am privit Înăuntru prin ochiurile perdelei. În penumbră am zărit-o pe vecină gemând și zbătându-se cu picioarele desfăcute sub o huidumă de bărbat, gol. Am atins fără să vreau burlanul de tinichea care a scos un sunet dogit care i-a făcut pe protagoniști să stingă imediat lumina slabă. Noaptea, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
la brațele care-l purtau prin Întunericul casei, la tifonul din care țâșnea sucul dulceag de morcov fiert, la salopeta de pescar a fostului chiriaș În care te Îmbrăcai așa, din plictiseală, la copilașul care plângea frecându-și piciorușele... Când vecina cu sânii enormi, prostănaca cu voce de țață ți-a adus cozonac cu stafide și câteva ouă roșii ți-ai amintit că era Înălțarea, dar ea plecase și nu aveai cu cine Împărți bucuria și tihna unei asemenea sărbători; Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
-o pe maică-mea vopsindu-și unghiile de la picioare Într-o culoare portocalie, aprinsă. Am presupus că avea de-a face cu decizia ei; ca de obicei, Agnes și cu mine trebuia să dormim la Frau Witting. — Doamna Witting era vecina de sub noi, am explicat. Își purta părul „tapat“ și mirosea mereu a bomboane medicinale mov. Nu i-am zis nimic. În schimb, o priveam fermecat cum Își ridica ciorapii pe picioare, netezind cusăturile, trăgând materialul cu palmele, de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
piciorului domnului Peters. Își puse mâinile În șolduri și o Înfruntă pe femeie, simțindu-se foarte matură și Încrezătoare În sine, pentru că natura scandalului i-o aduse În minte pe mama ei, cu brațele-n șolduri, schimbând câteva vorbe cu vecina, care insinuase că se „ținea“ cu chiriașul. Pentru o clipă fu ea Însăși mama ei. Se detașă de propriile experiențe la fel de ușor ca de o rochie, de falsa Îngăduință din teatru, de vorbirea grijulie. — Cine te crezi dumneata? Cunoștea răspunsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
călător întinde gîtul să afle și el noutăți din presă. De partea cealaltă, lîngă bătrîna care a renunțat la coșul de nuiele, stă profesorul universitar, cu capul lăsat pe spate, cu ochii aproape închiși, trăgînd cu coada ochiului, nedumerit, spre vecină. Fata cu traistă de lînă citește de zor dintr-un caiet plin cu formule și calculează cu creionul pe o coală, în timp ce, lîngă ea, depășindu-și starea de nervozitate, renunțînd la a se mai foi pe scaun, Lazăr bate ritmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de-a binelea pe toți călătorii. Numai ziarul foșnit de actor îi mai face cînd și cînd să tresară. Dați-mi și mie unul, vă rog! întinde mîna călătorul din spate. Poftiți îi oferă actorul. Dumneavoastră nu vreți? întreabă pe vecină. Femeia nici nu-l bagă în seamă. Doar nodul care i se pune în gît trădează nervii gata să se reverse, opriți la timp, cu greu. Fantastic!! exclamă înăbușit actorul, lovind cu dosul palmei pagina de revistă, concentrîndu-se asupra lecturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cînd, cele calculate de ea cu ceea ce are în caietul de curs. Actorul întoarce pagina revistei, se încruntă, apoi, ca sugrumat, pufnește un "extraordinar!", lovind cu dosul palmei pagina, închizînd revista, lăsînd-o pe brațe, să se poată ocupa de ziare. Vecina aruncă spre el un colț de privire dojenitoare, clintindu-și puțin capul în interiorul albului polar ce-i dă un aer de prințesă. Degetele actorului împăturesc febril ziarul, să-l poată ține mai comod, în timp ce se îndeasă cu umărul în fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
colț de privire dojenitoare, clintindu-și puțin capul în interiorul albului polar ce-i dă un aer de prințesă. Degetele actorului împăturesc febril ziarul, să-l poată ține mai comod, în timp ce se îndeasă cu umărul în fereastră, ferind pagina de privirea vecinei. Ei nu, au înnebunit! murmură, ridicîndu-și gulerul hainei de blană, să nu simtă răceala geamului. Altă lovitură! Fața relaxată a femeii, de prințesă fără griji, a cărei piele fină, bine întinsă și rumenă te trimite cu gîndul la fructele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
dracului de cîine! Nu plec pînă nu coboară cîinele! Dă geamantanele înapoi arată profesorul spre căruța care întoarce în față, în mijlocul șoselei și mai vorbim. Extraordinar! pufnește actorul, renunțînd la ziar. Ce-i aici, de ce ne-am oprit? întreabă spre vecina retrasă în interiorul gulerului alb, învinsă de atitudinea profesorului. Faceți cumva alergie la prezența javrelor? o întreabă. Păcat! spune, după o clipă, văzînd că nu obține nici un răspuns femeile frumoase par și mai frumoase dacă plimbă un cîine. Ia să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
invers taie urme late, negre. Toți cei din cursă moțăie, cu bărbiile în piept, legănați de uruitul continuu al motorului. Chiar și actorul, după ce a mai exclamat cîte un "extraordinar!" la fiecare ziar cercetat încă o dată, spre mirarea și neliniștea vecinei, s-a potolit, punînd ziarele și revistele peste geanta de pe brațe. Profesorul și-a încrucișat brațele la piept, închizînd ochii; alături, bătrîna a scos din geantă o basma, a așternut-o pe brațe și s-a aplecat, a luat cățelușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
face Săteanu un semn spre ușa dincolo de care se aude viscolul. Nu, nu pot spune Mihai hotărît. O întîlnire? întreabă Săteanu rîzînd, amețit bine. Dacă stă departe, renunță, nu merită. Afară de cazul că-i pe-aici prin jur; am niște vecine!... Mai ales una, Teona, soția lui Trifon, ai s-o cunoști sîmbătă: frumoasă, fină, elegantă și cultă..., dar nu arogantă. Mihai strînge încă o dată mîna și iese. În urma lui ușa e încuiată, apoi, prin ochiul de sticlă mată vede lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Ce-mi trebuia mie...?!... Să nu te însori cu o proastă, dom' Vlădeanu! face el un gest categoric. Proastele nu știu decît să-și desfacă picioarele și să se scuze că-i încă neordine în casă cînd le calcă pragul vecina... Două mari idealuri: satisfacția sexuală și părerea vecinelor. Nu știam că sînteți căsătorit spune Mihai încet, să-l tempereze. Cred că am și coarne, ca un cerb mormăie Muraru cu dezgust. Ce-mi trebuia mie?!... La un gest al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu o proastă, dom' Vlădeanu! face el un gest categoric. Proastele nu știu decît să-și desfacă picioarele și să se scuze că-i încă neordine în casă cînd le calcă pragul vecina... Două mari idealuri: satisfacția sexuală și părerea vecinelor. Nu știam că sînteți căsătorit spune Mihai încet, să-l tempereze. Cred că am și coarne, ca un cerb mormăie Muraru cu dezgust. Ce-mi trebuia mie?!... La un gest al lui, făcut mai înainte, chelnerul mai aduce două pahare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
au pus scaunele alături și se sprijină umăr în umăr, arhitectul s-a aciuat la o masă, cu piciorul bolnav ridicat pe un scaun, actorul se mai uită prin revistă și trage din cînd în cînd cu coada ochiului spre vecină, care s-a chinuit un timp să moțăie cu bărbia în piept, dar, învinsă de oboseală, și-a pus brațele unul peste altul pe masă și și-a lăsat fruntea pe ele. Dorin a renunțat să se mai plimbe pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cei de la televizor nu-s draci împielițați, gemeni, cui naiba or fi semănînd, că-n familia mea... În familia ta, spune bărbatul nu numai că n-au fost gemeni, dar nici preocupări mai..., afară de scuturat și de măturat, de ochii vecinelor; copiii i-au crescut bunicii, ceea ce nu s-a mai întîmplat și-n familia noastră, unde, ce-i drept, deprinderile din adolescență au rămas, că n-aud decît de covoare scuturate, chiar dacă ăștia mici urlă de foame, sau bat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-așa era bărbatul dintîi al fetei mele: un bețiv și-un bătăuș... Lasă, Tinuțo, nu mai scormoni o temperează bătrînul. Noroc c-am despărțit-o se înflăcărează bătrîna. Cu primul o nimerise rău săraca... Ai copii? Tot o fată răspunde vecina încet. Eu am două și-un băiat, da' aceea mică o nimerise..., acum e doamnă! Are un soț delicat... Ăla dintîi era un...; ăsta, de-al doilea, și deștept, și bun... Vecina tace. Desface broboada, alintă cățelușa, apoi împreunează la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
rău săraca... Ai copii? Tot o fată răspunde vecina încet. Eu am două și-un băiat, da' aceea mică o nimerise..., acum e doamnă! Are un soț delicat... Ăla dintîi era un...; ăsta, de-al doilea, și deștept, și bun... Vecina tace. Desface broboada, alintă cățelușa, apoi împreunează la loc colțurile, lăsînd afară doar capul mic, cu ochii cît două mărgele, ațintiți spre copii, cu limba mereu scoasă, plimbată roată în jurul botului. Mircea Emil, coborît de pe cele trei scaune, apucînd să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
femeia. Uite, dragă, ce cărți rele... Toată viața a fost morocănos, iar acum, de cînd îi la pensie, a devenit cicălitor. Mai bine rămînea morocănos. Rele cărți. Și ce vrei să faci la fată? S-o..., s-o văd răspunde vecina, trecîndu-și palma peste capul cățelușei. A mea a fost pe la noi acu' vreo două săptămîni; mi s-a părut cam... Îi era greață, vărsa... O fi mîncat ceva, sau, poate... O nimerise rău cu primul. Singură, departe de noi... Cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Ce folos că ești frumoasă? Am făcut-o și tîrziu; n-am mai avut răbdare..., erau și vremurile..., război... La ce vîrstă ai născut-o? se interesează femeia de alături, uitînd o clipă de cățelușă. Treizeci de ani. Aa surîde vecina. Eu am avut-o pe-a doua... începe ea să se destăinuie, dar imediat se oprește, speriată parcă de propriile-i vorbe. Vreau să spun schimbă vorba că treizeci de ani e-o vîrstă potrivită. Eu mai aveam deja doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să spun schimbă vorba că treizeci de ani e-o vîrstă potrivită. Eu mai aveam deja doi, soțul fusese luat pe front. Ce se tot uită ăla încoace? arată femeia spre profesor. Are impresia că mă cunoaște, sau... rîde încet vecina, dezvelind pe fața ei însemne ale cochetăriei. Am! exclamă unul din copii, scăpat din brațele tatălui, venit tot o fugă pînă lîngă genunchii femeii, în brațele căreia stă cățelușa. Bărbatul vine să-și ia copilul, ducîndu-l pe celălalt de mînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]