14,579 matches
-
mai joase, pădurile sunt alungite pe spinarea îngustă a acestora, localizate pe substratul nisipos ce acoperă culmile și partea superioară a versanților sau apar ca petice sporadice (rediuri). Ele au marginea neregulată, sunt rare, poienite, înțelenite în parte de o vegetație ierboasă. În afară de aceste categorii majore de utilizare a terenului, în bazinul Lohanului există și suprafețe cu terenuri neproductive. Acestea ocupă areale restrânse, care se suprapun porțiunii din cuesta Lohanului. Aici, eroziunea regresivă a pătruns în complexul nisipos superior, generând un
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
până la Câmpina. Prin acumularea continuă a materialului au luat naștere insule-ostroave care, cu timpul, s-au atașat malurilor, când apele au pierdut un braț sau și-au păstrat caracterul de adevărate insule, fiind fortificate de un înveliș de sol și vegetației. Intensa modelare exercitată de Prahova, poate fi urmărită la sud de Comarnic, consolidarea naturală a malurilor prin acumulări periferice- grinduri- la Gura Beliei sau Podu Vadului, fiind o dovadă a fomelor constructive pe care Prahova le alcătuiește la tot pasul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
anuală de apă pierdută prin evaporație este de circa 540mm. 16 - Umiditatea relativă a aerului este mai mică vara (62-72%) și maximă iarna (76-80%). Evoluția anuală aproximativ uniformă se datorează poziției relativ apropiate de zonele înalte din jur și a vegetației irigate (pomi fructiferi, vegetație forestierăă chiar dacă uneori pot avea loc influențe asupra valorilor de umiditate datorită răcirilor radiative din nopțile senine sau ca urmare a apariției fenomenului de inversiune termică. Pentru o bună caracterizare a condițiilor climatice și în strânsă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
prin evaporație este de circa 540mm. 16 - Umiditatea relativă a aerului este mai mică vara (62-72%) și maximă iarna (76-80%). Evoluția anuală aproximativ uniformă se datorează poziției relativ apropiate de zonele înalte din jur și a vegetației irigate (pomi fructiferi, vegetație forestierăă chiar dacă uneori pot avea loc influențe asupra valorilor de umiditate datorită răcirilor radiative din nopțile senine sau ca urmare a apariției fenomenului de inversiune termică. Pentru o bună caracterizare a condițiilor climatice și în strânsă legătură cu regimul temperaturii
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a unei radioactivități naturale care nu depășește fondul natural al mediului, recomandă localitatea ca o zonă care asigură un cadru favorabil efectuării climatoterapiei, având proprietăți stimulente în anotimpul rece și relaxant - echilibrat, mai puțin solicitant în restul anului. 3. 5. VEGETAȚIA În timp ce pădurile de amestec molid, brad, fag, au în general o extindere doar insulară în zona de contact dintre munte și dealuri, cele de fag se găsesc pe suprafețe mult mai întinse, în punctele Cheia Proviței, Valea Morii și pe
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de contact dintre munte și dealuri, cele de fag se găsesc pe suprafețe mult mai întinse, în punctele Cheia Proviței, Valea Morii și pe versantul estic al dealului Sinoiu. Individualitatea luncii Prahovei este pusă și ea în evidență de aspectul vegetației. Astfel pe aluviunile aflate în diferite grade de solidificare și pe grindurile ferite de inundații se găsesc zăvoaie, crânguri și tufărișuri de luncă, sălcii, plopi, arini. Poziția geografică a orașului în culoarul Prahovei, nu departe de zona de contact a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sunt ciuboțica cucului, brândușa, măcrișul și trifoiul, în timp ce izma, coada calului, pipirigul, rogozul și iarba ciutei se dezvoltă în locuri umede. Pe cea mai mare parte a pajiștii de pe pornituri, folosite ca imaș, sunt multe mărăcinișuri cu păducel, mur, măceș. Vegetația acvatică este alcătuită din plante cu adaptări speciale: plante lipsite de rădăcini, care plutesc la suprafața apei, cum ar fi algele, lintița (Lemna minoră, peștișoara (Salvinia natausă; plante fixate prin rădăcini în malul din fundul apei dintre care unele sunt
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
plante lipsite de rădăcini, care plutesc la suprafața apei, cum ar fi algele, lintița (Lemna minoră, peștișoara (Salvinia natausă; plante fixate prin rădăcini în malul din fundul apei dintre care unele sunt aproape în întregime submerse, deci hidrofile și higrofile. Vegetația palustră se dezvoltă pe terenuri acoperite de un strat de apă puțin adânc sau cu apă freatică la mică adâncime, pe soluri gleice. Această vegetație se află în locul unde apa are un curs domol, ca și în zona marginală a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
din fundul apei dintre care unele sunt aproape în întregime submerse, deci hidrofile și higrofile. Vegetația palustră se dezvoltă pe terenuri acoperite de un strat de apă puțin adânc sau cu apă freatică la mică adâncime, pe soluri gleice. Această vegetație se află în locul unde apa are un curs domol, ca și în zona marginală a lacurilor, bălților, adeseori apărând asociată cu vegetația acvatică. Una dintre cele mai caracteristice plante palustre este stuful (Phragmites australisă care suportă oscilații mari ale nivelului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de un strat de apă puțin adânc sau cu apă freatică la mică adâncime, pe soluri gleice. Această vegetație se află în locul unde apa are un curs domol, ca și în zona marginală a lacurilor, bălților, adeseori apărând asociată cu vegetația acvatică. Una dintre cele mai caracteristice plante palustre este stuful (Phragmites australisă care suportă oscilații mari ale nivelului apei. Stuful formează asociații monodominante alteori se asociază cu papura (Typha latifolia), fiind întâlnit în preajma lacurilor și bălților din apropierea gării Nistorești. Această
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cu păduri și pajiști pe o mare întindere, silvicultura, ca și zootehnia imprimă o notă caracteristică acestui peisaj subcarpatic. Codrii de fag, pădurea de foioase și de amestec îndeplinesc o funcție de echilibru a regimului precipitațiilor. De asemenea, pădurea, ca și vegetația ierboasă, fixează solul împiedicând degradarea terenurilor. 3. 6. FAUNA Sub aspect faunistic, zona analizată este central-europeană, ca întreg spațiul subcarpatic. Fauna de vertebrate a pădurilor este formată mai ales din păsări (mierla neagră, pițigoiul mare, graurul, țicleanul, cucul, ciocănitoarea pestriță
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pana” bătrânului scriitor basarabean. După îndelungi tatonări, asortate cu „aluzii fine”, „eschive glumețe”, „propuneri disimulate”, ea acceptă o „întâlnire secretă”. Iată-l dezbrăcând-o nerăbdător, precipitându-se în căutarea sânilor, a abdomenului ușor încordat, cu pielea întinsă. Atinge cu obrazul vegetația ce îi protejează floarea roz, încă închisă sub răcoarea trecutelor nopți de așteptare... Profesorul se dedă tuturor gesturilor de „florar împătimit”, încât femeia îl primește ca pe unvânt fierbinte de vară ce îi declanșează accente vitale nebănuite. Să fie aici
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
jur. Locurile îi erau cu desăvîrșire necunoscute. Îl înconjurau copaci deosebiți de cei pe care-i cunoștea de acasă. Se strădui să-și amintească relatările înțeleptului Arus. Deseori, în ceasurile de tihnă, marele conducător le povestea copiilor despre existența unei vegetații diferite de cea care creștea pe teritoriul haitei lor. "Ăsta trebuie să fie un brad alb, iar ăsta un ulm", își zise Lupino, recunoscîndu-i după descriere. "Frasini, scoruși...", recită puiandrul, ca într-o poezie. Își amintea, vag, cîteva nume de
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
acoperise soarele în întregime, lăsînd în locul luminii obositoare o ceață plumburie. La început, fulgere adînci au despicat aerul fierbinte. Apoi tunete înspăimîntă-toare, alergînd în toate direcțiile, făcură spațiul de nesuportat. Un vînt sălbatic, răsărit din senin, culcă la pămînt întreaga vegetație. Era un haos de sfîrșit de lume. Dar ploaia, binecuvîntata ploaie, întîrzia să apară. Ar fi fost mai înțelept să-și găsească adăpost. Oricum, înaintarea era anevoioasă. Abia dacă aduna doi-trei pași avans, cînd furtuna uscată îl trîntea la pămînt
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
acoperă patea sudică a Dealului Mare -Hârlău și o mică parte din interfluviul Moldova Siret (Dealul Moțcăi) și Valea Siretului, care le desparte. Valea Siretului în acest sector are altitudinea medie de 220 metri. Teritoriul comunei este aproape lipsit de vegetație arborescentă, fapt care a favorizat dezvoltarea proceselor geomorfologice. În lucrarea Dealul Mare - Hârlău (1937), Victor Tufescu afirmă că satul Lespezi este așezat pe terasa de 20 metri altitudine relativă. Valea Siretului, care se desfășoară în cadrul comunei pe direcția generală N-
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cu precipitații mai reduse deficitul anual de umiditate este de 150-180 mm și de aceea se impune compensarea lui prin extinderea irigațiilor. În Câmpia Jijiei Inferioare, din cantitatea anuală de 517 mm precipitații, 293 mm se înregistrează în perioada de vegetație. 5. Hidrografia Apa reprezintă una din resursele naturale cu o importanță deosebită, ea influențând repartiția populației, localizarea așezărilor omenești și activitățile economice, imprimând un anumit specific peisajului geografic. Teritoriul județului este drenat de două colectoare principale, Prutul în partea de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
talvegului văilor la adâncimi de 07 metri, iar în zonele mai înalte se găsesc la adâncimi de circa 20 metri și sunt exploatate într-un număr mare de fântâni, atât pentru alimentarea populației, cât și pentru irigații. 6. Învelișul biopedogeografic Vegetația Unitățile fizico-geografice de pe teritoriul județului imprimă diversitatea covorului vegetal, iar cea mai mare parte a teritoriului aparține zonei de silvostepă. Aceasta este caracterizată prin păduri de stejar (Quercus robur) în amestec cu arțar tătărăsc (Acer tataricum), ce se mai întâlnește
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
prezentă pe o arie restrânsă în vestul județului (Podișul Sucevei) și în sud (Podișul Central Moldovenesc) și cuprinde păduri de stejar (Quercus Robur), în amestec cu gorun (Quercus petraea) sau cu carpen (Carpenus betulus), ulm, tei și frasin. Tranziția între vegetația central-europeană și cea est-europeană este bine evidențiată nu doar prin elementele floristice ierboase, ci și prin speciile de fag - Fagus orientalis și Fagus taurica, care vegetează alături de Fagus silvatica. În luncile râurilor Siret, Jijia, Bahlui se întâlnesc pâlcuri de pădure
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
apei etc. Pe terenurile unde se produc frecvent alunecări s-au amenajt plantații de pin, cătină și salcâm (Târgu Frumos, Focuri, Iași, Lespezi). Extinderea terenurilor cultivate a dus la modificarea învelișului vegetal și prin apariția și extinderea buruienilor în culturi (vegetație segetală). Fauna Fauna este dependentă de specificul învelișului vegetal deoarece acesta constituie mediu de viață, hrană și adăpost. Fauna silvostepei cuprinde: popândăul, șoarecele de câmp, cățelul pământului, iepurele de vizuină, iepurele de câmp, la care se adaugă unele mamifere specifice
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mari, să obțină fonduri pentru realizarea unei investiții care să permită colectarea produselor și prelucrarea lor pe plan local. Din ce în ce mai mulți producători agricoli renunță la semințele de import, care sunt mai scumpe, iar plantele necesită tratament pe toată perioada de vegetație și revin la soiurile tradiționale care sunt mai bine adaptate la condițiile de mediu din țara noastră. Se remarcă trei tipuri de culturi tradiționale, diferențiate în funcție de sezon: - culturi timpurii de primăvară (în solarii): ridichi, salată, spanac, ceapă verde;culturi de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și utilizarea semnelor convenționale. -exerciții de orientare pe hartă și de interpretare a semnelor convenționale. 4.3. Localizarea unor elemente din realitate pe reprezentări cartografice. -exerciții de identificare a elementelor cadrului natural(unități și subunități de relief, rețeaua hidrografică, repartiția vegetației și a solurilor); -exerciții de completare a unor hărți cu informație lacunară. 4.5. Realizarea reprezentărilor grafice simple pe baza unor date ofertate. -exerciții de clasificare a structurii populației după criterii dateăpe grupe de vârstă, pe etnii, conferională) și realizarea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
prin teste; - referate; - studiu de caz; - aplicații în teren; - portofoliul; - lucrul cu hărți și realizarea de materiale cartografice. Resurse materiale - Hărți ale județului Iași;P.U.G al orașului Tg. Frumos; - Harta geomorfologică a orașului și a împrejurimilor; - Hărți ale vegetației și solurilor zonei Târgu Frumos; - Planșe, fotografii. Conținuturile învățării Capitolul I. Introducere în studiul opționalului. Capitolul II.Cadrul natural al orașului Târgu Frumos și al județului Iași și favorabilitatea procesului de populare. 1. Așezarea geografică; 2. Geologia Ăevoluția paleogeografică, litologia
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
județului Iași și favorabilitatea procesului de populare. 1. Așezarea geografică; 2. Geologia Ăevoluția paleogeografică, litologia, resursele subsolice); 3. Relieful din orizontul local și din județul Iași; 4. Clima și microclimatele din zonă; 5. Hidrografia din orizontul local și apropiat; 6. Vegetația, fauna și solurile din zona orașului și din județ. Capitolul III. Considerații social-istorice 1. Istoricul așezării; 2. Toponimia locală; 3. Identitatea etnică, lingvistică și confesională a populațiilor din orizontul local și apropiat -Studiu de caz - cultură și interculturalitate; 4. Amenajarea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
orală 2. Cadrul natural al orașului Tg. Frumos și al județului Iași. 1.1 1.2 1.3 3.2 3.4 4.2 4.4 7.1 1. Așezarea geografică 2. Geologia 3. Relieful 4. Clima 5. Hidrografia 6. Vegetația, fauna și solurile 8 S2-S9 Test inițial Evaluare 1 S10 3. Considerații socialistorice. Istoricul așezării. 2.Toponimia locală 3.Identitate etnică, lingivstică si confesională a populațiilor din orizontul local și apropiat. 4. Amenajarea teritoriului și planul orașului. 4 S11-S14 Evaluare
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
dispoziție și pentru a se îmbina în mod plăcut activitatea de lucru cu cea de agrement, de recreere. În unele puncte reprezentative se vor face popasuri pentru a se recunoaște formele de relief din preajma orașului și a observa tipul de vegetație predominant și caracteristicile rețelei hidrografice. Pentru a obține cât mai multe informații despre vegetația și fauna din regiune, elevii vor culege plante și vor prinde insecte pe care le vor adăuga colecțiilor deja existente Ăierbare și insectare). Drumeția este o
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]