7,581 matches
-
primordiale. Atâta vreme cât satul actual poate fi comparat cu satul din amintirea ta, civilizația noastră, cea așezată, agrară, cea a daco-valahilor va trece în sângle românilor de mâine. Satul patriarhal este suit în ceruri cu moșii și strămoșii. De acolo ne veghează și ne așteaptă, așa cum dacii de pe columnă ne așteapă, să le facem dreptate: dreptatea pe care ne-o cer, este locul de cinste pe care îl merităm, la masa de valori a omenirii. În muzica noastră, ritualul, ca funcție simbolică
Conferința – Câmpul Românesc, Hamilton- Ontario [Corola-blog/BlogPost/93665_a_94957]
-
trebuie rectificate imediat, sub forma adecvată, de către jurnalistul sau redacția care le-a difuzat. 4. Persoanele care lucrează în presă trebuie să păstreze secretul profesional. Exista regulamente internaționale care garantează confidențialitatea surselor de informații. 5. Editorii și redactorii trebuie să vegheze la separarea textelor redacționale de cele realizate în scop publicitar. Textele, imaginile și desenele publicitare vor purta, în mod vizibil, această mențiune. 6. Jurnalistul respectă viața privată și sfera intimă a individului. Atunci când comportamentul unei persoane lezează interesele publice, presa
Comitetul Director al UZPR a adoptat documente importante [Corola-blog/BlogPost/93623_a_94915]
-
Storojineț Vasile Covalciuc, parohul Bisericii din Crasna Vasile Paulencu, preoții de la voievodala Mănăstire Putna, cucernicii Dosoftei și Arsenie, să-i facă cântarea cea de plângere. Alături de soția Rozalia, împreună cu medicul Valeriu Gavrilovici, cu starețul Melchisedec Velnic, preoții noști i-au vegheat martirajul trecerii la Dumnezeu. Cu mâna de ajutor și cuvinte de frățească susținere pentru osârduirea colegilor de la „Zorile Bucovinei”, care zilnic trebuie să manifeste răspundere sporită și curaj, a intervenit scriitoarea Doina Cernica, menționând că Mircea Motrici a avut mai
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
Sfânt Militar, asemănător Arhanghelilor și Sfanțului Gheorghe, dar și ca mucenic/martir, care prin Cunună Să de Spini își pregătește de Revelație Neamul, deocamdată Neam aflat sub influența mahmurelii și sub aparentă idioțeniei de nevindecat... DE LA 28 IUNIE 1883, VEGHETORUL VEGHEAZĂ LA PLINIREA MISIUNII MIHAELICE, DE ÎNVIERE INTRU DUH, A NEAMULUI SAU ROMÂNESC...!!!... VEGHEAZĂ SUB CHIP DE LUCEAFĂR DE DIMINEAȚĂ/SOARE MISTIC/ „SOARE NEGRU”...!!! prof. dr. Adrian Botez
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
prin Cunună Să de Spini își pregătește de Revelație Neamul, deocamdată Neam aflat sub influența mahmurelii și sub aparentă idioțeniei de nevindecat... DE LA 28 IUNIE 1883, VEGHETORUL VEGHEAZĂ LA PLINIREA MISIUNII MIHAELICE, DE ÎNVIERE INTRU DUH, A NEAMULUI SAU ROMÂNESC...!!!... VEGHEAZĂ SUB CHIP DE LUCEAFĂR DE DIMINEAȚĂ/SOARE MISTIC/ „SOARE NEGRU”...!!! prof. dr. Adrian Botez
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
e un monstru preistoric, cu șase capete, din care unul singur ar fi putut fi ținut drept peste veacuri. Dar, rețineți! Un monstru de istorie, un mesager din timpuri imemoriale, ce împrăștie în jurul său lumină și adevăr. Un far care veghează o părticică din civilizația oamenilor Dunării. Pentru a-l salva, pentru a-l ocroti, de invadatorii ce sosesc dintoate părțile la această Meccă, apele s-au grăbit să-l împresoare, trăgând mantia lichidă peste el, ținându-l cât se poate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > POEME Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1547 din 27 martie 2015 Toate Articolele Autorului RĂMÂI... Nu pleca! Rămâi! Nu-i timpul Să te-ndepărtezi... Ochi de amor veghează, viața ta, Să nu te pierzi. Nu-ți înfige-n minte gânduri Ce n-au rost și leac, Depărtare în iubire... Astea rău îți fac. Când ești mult, prea mult iubită, Nu-i bine-i păcat, Să-ți sfărmi, să
POEME de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377115_a_378444]
-
bun, o încălzise cu soarele conștiinței ei, o luminase cu raza harului ei! Dar, un ciclon vruse să o devasteze. Inima actriței, ostenită, își cerea dreptul unui act al ei cu tema iubirii și recunoștinței. Doctorii, oștenii raiului alb au vegheat-o, au apărat-o, au salvat-o, au grădinărit splendoarea de flori spirituale amenințate a fi secerate în plină frumusețe și bogăție de corole și parfumuri! Pentru toți, operația a fost înfiorătoare, pentru actriță a fost eroism și dragoste de
CRISTINA STAMATE. DACĂ MAREA AR FI LUMEA DINTRE NOI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377117_a_378446]
-
Decorul ? Tufele de roze, Ici-colo-n cale presărate, În rând cu mândre tuberoze Și panseluțele pictate. Curteni, un stol de zburătoare Ce rătăcește prin tufiș, Iar claun e o ciocănitoare, Ce strică-al scoarței înveliș. E sfetnic corbul cel sfătos Care veghează scrutător, Pe jețul lui din chiparos, La pacea-ntregului popor. Ca orologiu au un cuc, Atent le dă la toți de veste Din cuibul pripășit în nuc, Că liniște-n cetate este. Acesui rai odihnitor Ce n-are prinț sau
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377154_a_378483]
-
câmpia Nici macul de roșeste sub soare în amiezi Să nu întrebi izvorul ce-i spune melodia Ce-o susură-n suspine...să nu întrebi, să crezi! * Să crezi că ploaia varsă, nu apă ci iubire Din ochi ce te veghează tăcuți de dup-un nor Că soarele nu arde doar sărută-n neștire Cu buzele femei ce-a suspinat de dor... * de Gabriela Mimi Boroianu 07.03.2014 ................ * Senin * Lovea tristețea-n tine ca-ntr-un gong Se răzbuna lovind
DRAGOSTEA ESTE UN DAR! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377231_a_378560]
-
vedem iubirea ce se stinge, Apoteoticul smartphone trăirea noastră-nvinge. E mai ceva decât un zeu, e o preocupare, O rană sângerând mereu, ce duce la pierzare, Acaparează conștient, subtil se infiltrează, Nimic uman nu mai găsim și nimeni nu veghează. "Alo, alo-ndrăznești să spui, luăm masa împreună! Vrei să vorbim și noi puțin, sau spunem noapte bună?" Ard lumânările timid, au adormit zefirii, Tu înc-aștepți un ton rebel să-nvie trandafirii. Privești în farfurie trist și-ncepi un monolog
VREI SĂ VORBIM? de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377240_a_378569]
-
O VREME... Autor: Mihaela Mircea Publicat în: Ediția nr. 1759 din 25 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului DE-O VREME..... Mi-am așezat sub pleoape De-o vreme amintirea... O vreau nepieritoare și aproape Cât mai e vreme să-i veghez ivirea Și s-o respir din străluciri de ape. Ea în adâncu-mi prinse rădăcini Prin care noi în taină ne-am legat O recunosc,azi, îngerii marini Și prima stea care a lăcrimat Pe zorii,de rubine,plini ! Referință Bibliografică
DE-O VREME... de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382196_a_383525]
-
cer iertare... Căci mi-ai menit destinul mult prea greu Făcându-mă -ntre oameni o lumină, Și-adesea mă întreb dacă pot eu Să luminez cum vrei a Ta grădină? În seara asta Îți voi mulțumi, Că pururi Mi-ai vegheat nemărginirea, C-adesea brațul Tău mi-a fost toiag, Și dragostea-Ți mi-a luminat privirea... Când vântul vieții m-a făcut să mă-nconvoi, Când m-a lovit pe suflet vreun cuvânt, M-ai scuturat ca pe o frunză și
O MÂNĂ ÎNTINSĂ DE LA DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382233_a_383562]
-
lovit pe suflet vreun cuvânt, M-ai scuturat ca pe o frunză și apoi, Mi-ai așezat genunchii la pământ... Și când durerea singură am înfruntat, Plângând la ceas de noapte prin spitale, Tu, singur, ai venit și m-ai vegheat, Și-alături, în genunchi, mi-ai dat răbdare... Mi-ai șters cu mâna-ți lacrime amare, Și mi-ai zvântat de chin rănitul suflet, Iar crucea mea de multe ori luat-ai, Făcând ușor și lin umilu-mi umblet... În seara
O MÂNĂ ÎNTINSĂ DE LA DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382233_a_383562]
-
Mai mult, unii parlamentari miloși au șoptit ciobanilor din experința lor. De exemplu, prin acte potrivite, se poate demonstra că poți avea mai multi câini per turmă, dar trecuți pe numele părinților, ibovnicelor sau unor prieteni. Dar atentie, DNA-ul veghează sau poate fi informat de binevoitori. După aceste comentarii, putem continua acest subiect pasionant. Cine profită din aceste măsuri ?. Răspunsul vine de la Legea votată în Parlament: VÂNĂTORII ! . Vânătorii sunt o clasă specială; au o vechime ancestrală, chiar zeci de mii
PARLAMENTUL NOSTRU .... E MÂNDRIA de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382273_a_383602]
-
unde se desfășura o sedinta publică. Consider gestul că un atac inadmisibil la adresa democrației, a libertății de exprimare și o încălcare a drepturilor și obligațiilor breslei jurnaliștilor, un abuz venit din partea unui ales al cetățenilor din municipiu care trebuie să vegheze la respectarea și aplicarea legii și nu să încalce drepturile unor cetățeni care doreau să iși practice în mod onest meseria cu scopul de a informa obiectiv bistrițenii despre stadiul discuțiilor referitoare la intenția de desființare a Școlii Generale numărul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93132_a_94424]
-
a spune înainte de toate adevărul. A ți-l spune ție și a-l spune celorlalți”. Or, în întreaga sa activitate, profesorul Potra exact asta a făcut! Drum bun, domnule profesor. Și nu am nicio îndoială că bunul Dumnezeu va va veghea și ocroti pașii în eternitate! 17 decembrie 2015 Eugen ZAINEA
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
de altminteri, singur într-o Mărturisire de trei strofe, poemă de sorginte simbolistă, dar de croi preeminescian, anume: "Sufleu-mi e-un turn de piatră care cade în ruină,/ Iedera și mușchiul verde zidurile-i năpădesc,/ Strajă a singurătății, trist veghează pe colină,/ și în juru-i, seara, tainic, liliecii fâlfâiesc..." Or, cum în celelalte două strofe, sufletul său fusese, pe rând, echivalat când cu o "mare moartă", când cu o "floare rară", ca și cu o "cântare-ndepărtată" sau cu o
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
a lui Paul Celan." (pag. 100) Dincolo de data emiterii lor și de ierarhiile implicite care se pot stabili, vorbele în răspăr adunate în carnetul acesta altruist reprezintă adevărate mostre de elocvență. O aluzie răutăcioasă la vizita lui Tzara în România, vegheată de neobositul amfitrion Sașa Pană: "Sașa Pană e umbra care și-a găsit în sfârșit omul." O alta, legată de mult invocata inspirație: "În poezie nu se așteaptă tonul când se telefonează." O alta, corozivă cum numai verdictele literare pot
Obsedanții ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8229_a_9554]
-
pară de metale! Lumea-i scrisă doar cu linii drepte la apropierea umbrei tale. Las de-o parte alte poeme demne de atenție, neavând răbdarea de a le prezenta. Iată, totuși, unul din aceeași perioadă, "Oră", cu versuri voluntar scandate : Veghe de tine, veghe de lună, vâslele galbene se despreună. Bate o oră atât de tare că se rup foile din calendare. Dacă orientarea narcisică m-a ajutat, cât de cât, în mai juvenilele mele celebrări de mineri și alți oameni
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
-o însuși Alec, dacă s-ar mai putea. Să ne povestești cumva, să găsești o modalitate în singurătatea care-a intervenit între timp. Cum au fost cele din urmă zile și nopți, clipele luminoase și cele de umbră, de întuneric, veghind sufletul lui speriat de trecere, liniștindu-se în plutirea în direcția cer. Rămâne să ne spui tu, care știi cel mai mult, Micaela Lungu. Mai mult decât că era în niște zori iunieni, și părea că doarme liniștit, la cinci
Scrisoare Către Micaela Lungu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8302_a_9627]
-
conforma înțelegând de ce i le ceream cu fervoare, nădăjduind că scriind va ține soarta la distanță și sfârșitul nu se va îndura să-l tulbure din scris... Rămâne să ne povestești, tu, Micaela. Te rugăm să ne ajuți, sufletul lui veghind ce ne spui de la dubla distanță la care ne găsim noi, într-o arie rarefiindu-se spre margini, duhul lui putând fi pretutindeni și nicăieri, călătorind, dar nu în linie dreaptă, concentric poate cu iubirea ce ți-a păstrat-o
Scrisoare Către Micaela Lungu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8302_a_9627]
-
mod activ noi sensuri în ceea ce ni se întâmplă, unul din cele mai bune exemple fiind modul în care ne dorim comunicarea cu cei dispăruți și dăm legăturii dintre noi și ei noi valențe de tipul "este acolo și ne veghează pe toți cei dragi de aici", cel plecat devenind un tată iubitor puțin mai mic în grad decât Dumnezeu, dar cu puteri mari prin simplă trecere dincolo. Prin acest mecanism necesitatea noastră de securitate este satisfăcută, ideea de întâmplare absurdă
România ca marcă by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/8303_a_9628]
-
bastard, de data aceasta fără remușcări freudiene, se adaugă șirului aproape ereditar din familia Caragiale. Căsătorită, conjunctural, cu frizerul protipendadei bucureștene, Maximilian Zilverstein ajunge să plece, în extremistul an 1941, de la Fundații împreună cu toate manuscrisele mateine, pe care le va veghea cu cea mai mare grijă. Emigrând în Franța prin medierea soțului ei, ajuns unul dintre intimii lui Petru Groza și unul dintre informatorii cu patalama ai regimului, îi oferă lui Jean Mathieu o educație pur galică. Toate aceste date confidențiale
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
totuși, o neîndoielnică libertate interioară față de Înalta Poartă realist-socialistă. În ce mă privește, simpla acumulare culturală și viața mea de toate zilele mă împinseseră să adopt, fără sfidare, o atitudine de indiferență față de regim și de "îndrumările" lui estetice. Mama veghea la păstrarea unei limite în tendința mea lăuntrică, juvenil "anarhizantă", față cu puterea, și-mi repeta un îndemn-rugăciune: Pune, Doamne, strajă gurii mele!" Generația Șaizeci (și nu numai ea) a trăit, până prin 1965/1966, sub semnul unui alexandrinism impus. În
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]