609 matches
-
asupra plămânului 144 18.4. Ciclul respirator 147 18.4.1. Inspirul 148 18.4.2. Expirul 149 18.4.3. Volume și debite respiratorii 150 18.4.4. Lucrul mecanic respirator 152 18.5. Efectul ventilator alveolar al aerului vehiculat 152 18.6. Controlul ventilației 155 18.6.1. Chemoreceptorii centrali 155 18.6.2. Chemoreceptorii periferici 156 18.6.3. Receptorii pulmonari 157 18.6.4. Receptorii de iritație din căile aeriene 158 18.6.5. Alți receptori implicați
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
un dialog substanțial între împărat și medicul său Ki Po, conturând un tratat enciclopedic în care se precizează obiectivele științei și artei medicale chineze, atât curative cât și preventive: „vindecarea bolnavilor și întărirea sănătății celorlalți“. Această prescripție este și azi vehiculată, și parțial realizată. Nei Ching (țing) este considerat părintele medicinei chineze. Pentru echilibrul funcțional al organismului, medicina chineză recomanda masajul, gimnastica, regimul alimentar rațional (dieta) practicile respiratorii supraveghiate, meditația introspectivă și regimul sexual conștientizat. Din această perioadă sunt și cuvintele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
însăși într-un mit, unul realmente periculos, mai ales în societățile totalitare. Chiar scopul declarat al acestei cărți este acela de a cerceta ,,rolul jucat de banda desenată în aparatul propagandistic, din perspectiva temelor, motivelor și miturilor sociale, istorice, politice, vehiculate, în contextul în care banda desenată nu s-a bucurat de o apreciere deosebită pe scena românească (cu atât mai puțin din partea lumii universitare)" (p. 6). Are dreptate Gelu Teampău. Există în mentalul social româneasc (inclusiv universitar) suficiente și (ne
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de selecție". Oprindu-se și asupra jumătății de secol caracterizată prin ordinea socialistă impusă societății românești, această carte își propune să investigheze și rolul jucat de banda desenată în aparatul propagandistic, din perspectiva temelor, motivelor și miturilor sociale, istorice, politice vehiculate, în contextul în care banda desenată nu s-a bucurat de apreciere deosebită pe scena românească (și cu atât mai puțin din partea lumii universitare). Nu a fost cel mai important canal prin care s-a realizat propaganda, însă a fost
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
oficial, combinând reducționismul cu o elementară strategie de inserție în programul etnopedagogic. Sorin Antohi, op. cit., p. 30, nota 51. 371 Jean-Bruno Renard, Science-Fiction et Extraterrestres. Bibiographie Thématique, p. 145. 372 Ibidem, p. 146. Anumite teme SF au devenit chiar credințe, vehiculate și de către neconsumatorii acestui gen, chiar prin lucrări care se pretind științifice (oricum la jumătatea drumului dintre știință și ficțiune), mai ales cele ale zeilor ca extratereștri și fenomenul OZN, cu sectele ufologice aferente și cu aerul lor de ocultism
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
decembrie 1989, populația Timișoarei protestează față de regimul comunist. Imediat apar cifre cu victimele: 4000-7000 de morți. Extinderea revoluției a adus creșterea numărului de victime: 72000. O lună mai târziu, cifrele reale se situau între 700 și 1000 de victime. Informațiile vehiculate atunci au avut însă efectul așteptat: au stârnit indignarea ce a legitimat chiar uciderea președintelui României, Nicolae Ceaușescu. În ceea ce privește regula esențială, dacă propoziția p nu reprezintă o situație reală și este formulată, ne aflăm într-una din următoarele două situații
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
constrângerilor externe, chiar dacă nu întotdeauna formale. Față de semnificațiile bazale desprinse, să vedem totuși cu ce termeni operăm în acest domeniu disciplinar, deoarece un prim pas spre fundamentarea științifică a acestuia este clarificarea terminologiei folosite, utilizarea corectă și unitară a termenilor vehiculați, cu atât mai mult cu cât, vom vedea în continuare, ceea ce denumim generic educația adulților este un concept cu o considerabilă întindere pragmatică, normativă, bogat în semnificații. Concepția asupra educației adulților și accepțiunile date termenului de-a lungul timpului au
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
raportare la semnificațiile pe care le desprinde. Această paradigmă pare a fi acum dominantă în educația occidentală a adulților, care pune accent pe individ, pe capacitatea sa de învățare independentă și autonomă, pe interesele și nevoile sale, sintagmele cele mai vehiculate fiind cele de „învățare autodirijată” și „reflecție asupra propriilor acțiuni”; - paradigma critică (numită uneori emancipativă, transformativă, radicală sau revoluționară) pune accentul asupra contextului social în care se produce cunoașterea, focalizându-se pe relația dintre cunoaștere, putere și ideologie. Potrivit lui Jurgen
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este cel care trebuie să aplice cunoștințe din diverse domenii, în fiecare moment al relației predare-învățare: psihologie, principiile învățării, metodologie, sociologie, științele comunicării, filosofie și antropologie culturală - și toate acestea pentru a putea preda cu totul alte conținuturi decât cele vehiculate mai sus. Pentru aceasta, va face apel la intuiție, la potențialul său creator, care să-i permită să aleagă cele mai eficiente strategii, ținând cont de specificul conținuturilor cu care operează, dar și de particularitățile grupului cu care lucrează, îndeplinindu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adaptează strategiile la contextul educațional respectiv. În educația adulților se recomandă folosirea unor strategii didactice interactive, care pun în centrul activității cursantul adult, favorizează schimburile interrelaționale între participanți, stimulând activismul subiectului în interacțiunea sa cu ceilalți, dar și cu conținuturile vehiculate. Strategia se impune ca un mod de abordare a unei situații de instruire care își asociază un mod de acțiune, în vederea soluționării concrete a acestei situații. Pe scurt, strategia didactică este: - un mod de gândire și de opțiune pentru un
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățare. Enumerările anterioare arată nu numai caracteristici personale, ci mai ales aspecte ce țin de comportamentul său didactic. Cu alte cuvinte, profesorul trebuie să aibă o clară concepție didactică, un planstrategic pentru a facilita o înțelegere în profunzime a conținuturilor vehiculate, un repertoriu flexibil de metode și tehnici, respectiv să fie sincer, autentic. Apar întotdeauna noi informații și noi interpretări/abordări cu privire la procesul predare-învățare. În primul capitol a fost evidențiat impactul internetului și al expansiunii mass-media asupra oportunităților adultului de a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vedem, în cele ce urmează, în ce constau auxiliarele didactice și care este rolul lor. 4.2.3. Resurse în învățaretc "4.2.3. Resurse în învățare" Resursele de învățare sau materialele didactice sunt menite să întărească, să accesibilizeze conținutul vehiculat, oferind exemple sau oportunități de a le vehicula și a vedea cum funcționează. Au rolul de a oferi experiențe concrete care altfel nu ar putea fi ușor accesibile, de a motiva și a stârni interesul cursanților, de a mări capacitatea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
trebuie să ținem cont de aceste variabile a căror combinare depinde de competența pedagogică a profesorului, de priceperea cu care le adaptează la resursele de timp de care dispune, dar mai ales la resursele umane cu care lucrează, astfel încât conținutul vehiculat să fie asimilat ușor, să fie prezentat atractiv și accesibil. Interacțiunea tuturor acestor variabile dă, în final, eficiența situației de instruire, evaluabilă în funcție de rezultatele obținute la sfârșit. Sunt de identificat: cât de corect și de adecvat sunt folosite metodele alese
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ordonarea conținutului de predat, ținând cont de principiile și procesele specifice domeniului, de vocabularul specific etc.); e) strategiile de obținere a informațiilor de la foști studenți (de exemplu, pentru determinarea nivelului lor de competență la locul de muncă, în urma asimilării conținuturilor vehiculate). 4.4.3. Optimizarea evaluăriitc "4.4.3. Optimizarea evaluării" Mereu în centrul atenției specialiștilor în științele educației (și nu numai) de câteva decenii, ca un demers total reabilitat și devenit de maximă relevanță în raport cu toate celelalte operații concrete ale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
constrângerilor externe, chiar dacă nu întotdeauna formale. Față de semnificațiile bazale desprinse, să vedem totuși cu ce termeni operăm în acest domeniu disciplinar, deoarece un prim pas spre fundamentarea științifică a acestuia este clarificarea terminologiei folosite, utilizarea corectă și unitară a termenilor vehiculați, cu atât mai mult cu cât, vom vedea în continuare, ceea ce denumim generic educația adulților este un concept cu o considerabilă întindere pragmatică, normativă, bogat în semnificații. Concepția asupra educației adulților și accepțiunile date termenului de-a lungul timpului au
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
raportare la semnificațiile pe care le desprinde. Această paradigmă pare a fi acum dominantă în educația occidentală a adulților, care pune accent pe individ, pe capacitatea sa de învățare independentă și autonomă, pe interesele și nevoile sale, sintagmele cele mai vehiculate fiind cele de „învățare autodirijată” și „reflecție asupra propriilor acțiuni”; - paradigma critică (numită uneori emancipativă, transformativă, radicală sau revoluționară) pune accentul asupra contextului social în care se produce cunoașterea, focalizându-se pe relația dintre cunoaștere, putere și ideologie. Potrivit lui Jurgen
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este cel care trebuie să aplice cunoștințe din diverse domenii, în fiecare moment al relației predare-învățare: psihologie, principiile învățării, metodologie, sociologie, științele comunicării, filosofie și antropologie culturală - și toate acestea pentru a putea preda cu totul alte conținuturi decât cele vehiculate mai sus. Pentru aceasta, va face apel la intuiție, la potențialul său creator, care să-i permită să aleagă cele mai eficiente strategii, ținând cont de specificul conținuturilor cu care operează, dar și de particularitățile grupului cu care lucrează, îndeplinindu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adaptează strategiile la contextul educațional respectiv. În educația adulților se recomandă folosirea unor strategii didactice interactive, care pun în centrul activității cursantul adult, favorizează schimburile interrelaționale între participanți, stimulând activismul subiectului în interacțiunea sa cu ceilalți, dar și cu conținuturile vehiculate. Strategia se impune ca un mod de abordare a unei situații de instruire care își asociază un mod de acțiune, în vederea soluționării concrete a acestei situații. Pe scurt, strategia didactică este: - un mod de gândire și de opțiune pentru un
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățare. Enumerările anterioare arată nu numai caracteristici personale, ci mai ales aspecte ce țin de comportamentul său didactic. Cu alte cuvinte, profesorul trebuie să aibă o clară concepție didactică, un planstrategic pentru a facilita o înțelegere în profunzime a conținuturilor vehiculate, un repertoriu flexibil de metode și tehnici, respectiv să fie sincer, autentic. Apar întotdeauna noi informații și noi interpretări/abordări cu privire la procesul predare-învățare. În primul capitol a fost evidențiat impactul internetului și al expansiunii mass-media asupra oportunităților adultului de a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vedem, în cele ce urmează, în ce constau auxiliarele didactice și care este rolul lor. 4.2.3. Resurse în învățaretc "4.2.3. Resurse în învățare" Resursele de învățare sau materialele didactice sunt menite să întărească, să accesibilizeze conținutul vehiculat, oferind exemple sau oportunități de a le vehicula și a vedea cum funcționează. Au rolul de a oferi experiențe concrete care altfel nu ar putea fi ușor accesibile, de a motiva și a stârni interesul cursanților, de a mări capacitatea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
trebuie să ținem cont de aceste variabile a căror combinare depinde de competența pedagogică a profesorului, de priceperea cu care le adaptează la resursele de timp de care dispune, dar mai ales la resursele umane cu care lucrează, astfel încât conținutul vehiculat să fie asimilat ușor, să fie prezentat atractiv și accesibil. Interacțiunea tuturor acestor variabile dă, în final, eficiența situației de instruire, evaluabilă în funcție de rezultatele obținute la sfârșit. Sunt de identificat: cât de corect și de adecvat sunt folosite metodele alese
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ordonarea conținutului de predat, ținând cont de principiile și procesele specifice domeniului, de vocabularul specific etc.); e) strategiile de obținere a informațiilor de la foști studenți (de exemplu, pentru determinarea nivelului lor de competență la locul de muncă, în urma asimilării conținuturilor vehiculate). 4.4.3. Optimizarea evaluăriitc "4.4.3. Optimizarea evaluării" Mereu în centrul atenției specialiștilor în științele educației (și nu numai) de câteva decenii, ca un demers total reabilitat și devenit de maximă relevanță în raport cu toate celelalte operații concrete ale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cel puțin hazardată a unei perioade istorice cu grave deficiențe democratice, probleme sistemice și discrepanțe majore. Astfel, acesta concluzionează că „istoria nu se repetă, și aceasta ar fi un temei pentru optimism”. Memoria regalității În postcomunism are câteva caracteristici majore: vehiculată public, În spațiul civic, utilizarea memoriei devine instrumentalizare politică, În lipsa unei descifrări științifice corespunzătoare și necesare. Spațiul public a fost populat cu nespecialiști, iar puținele abordări nici nu au putut și nici nu au vrut să ofere o imagine obiectivată
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
sale. Reconstrucția fidelă a realității din partea puterii nu a beneficiat, În primii ani postdecembriști, de contribuții vizibile. Domnia lui Carol I a fost neglijată imediat și după 1990 pentru că tema independenței și a nașterii statului român nu coincidea cu teoriile vehiculate. Aniversările legate de fondarea regatului erau unilaterale, nu beneficiau de o participare publică masivă, iar discursurile erau adeseori patetice, folclorizate, unidirecționate către prezent, ajungându-se imediat la un discurs Împotriva puterii. Leadership-ul lui Carol I era rareori remarcat, iar conflictele
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
din Transilvania În perioada de Început a modernității) faptul are o serie de semnificații aparte. Asocierea acestei boli necunoscute, străine, care pătrunde acum În comunitatea tradițională cu o entitate etnică și de civilizație apuseană acreditează o idee de mare viitor (vehiculată astăzi), aceea a răului care vine din Vest, a pericolelor ascunse pe care le implică relațiile și contactul cu apusenii. De asemenea, se prefigurează o imagine a francezului În care viciul și lejeritatea moravurilor ocupă un loc important și care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]