8,560 matches
-
putut efectua ligatura varicelor esofagiene deoarece asocia varice gastrice mari. Șunturile chirurgicale și TIPS nu au fost soluții deoarece prezenta tromboză masivă și extinsă de trunchi al venei porte cât și carvernom. Infecția cronică VHB a produs hepatocarcinom cu tromboza venei porte și cavernom dezvoltând sever sindrom de hipertensiune portală chiar anterior constituirii cirozei hepatice. MOTIVELE INTERNĂRII Prezentăm cazul unui pacient în vârstă de 33 ani, sex masculin, care se internează de urgență în luna iulie 2010 la Spitalul Clinic de
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92036_a_92531]
-
și melenă cu sindrom anemic secundar sever, icter și sindrom edematos ascitic debutate cu două săptămâni anterior prezentării. ISTORIC Diagnosticat în Clinica Fundeni, în urmă cu 4 luni cu hepatocarcinom dezvoltat pe o hepatită cronică VHB, complicat cu tromboză de vena portă este propus pentru intervenție chirurgicală pe care o refuză. EXAMEN CLINIC Pacient icteric palid, cu abdomen destins prin ascită, cu circulație venoasă cu edeme ale membrelor inferioare. ECOGRAFIE ABDOMINALĂ Ficat micro-nodular cu dimensiuni greu de apreciat, vezica biliară cudată
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92036_a_92531]
-
pentru intervenție chirurgicală pe care o refuză. EXAMEN CLINIC Pacient icteric palid, cu abdomen destins prin ascită, cu circulație venoasă cu edeme ale membrelor inferioare. ECOGRAFIE ABDOMINALĂ Ficat micro-nodular cu dimensiuni greu de apreciat, vezica biliară cudată mediocorporeal cu sludge, vena portă cu material hiperecogen în lumen fără semnal Doppler, multiple vase cu traiect ce ocolesc zona trombusului cu aspect de cavernom, splina=17 mm ax lung, vena splenică=15 mm cu circulație anastomotică prezentă, lichid de ascită în marea cavitate
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92036_a_92531]
-
Ficat micro-nodular cu dimensiuni greu de apreciat, vezica biliară cudată mediocorporeal cu sludge, vena portă cu material hiperecogen în lumen fără semnal Doppler, multiple vase cu traiect ce ocolesc zona trombusului cu aspect de cavernom, splina=17 mm ax lung, vena splenică=15 mm cu circulație anastomotică prezentă, lichid de ascită în marea cavitate peritoneală, perihepatic, perisplenic. EXAMEN CT ABDOMINO-PELVIN S-a efectuat examen CT pelviabdominal la care se observă: hepatomegalie marcată; tumora ce interesează segmentele VI, VII, VIII ale ficatului
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92036_a_92531]
-
EXAMEN CT ABDOMINO-PELVIN S-a efectuat examen CT pelviabdominal la care se observă: hepatomegalie marcată; tumora ce interesează segmentele VI, VII, VIII ale ficatului cu diametre greu de apreciat datorită modificărilor vasculare asociate; mici formațiuni diseminate în ambii lobi; tromboza venei porte, confluenței splenoportale, venei mezenterice superi-oare, cu circulație colaterală impor-tantă în hilul hepatic și mezenteric superior; imagini de șunturi spleno-renale, varice esofagiene și gastrice, splenomegalie, lichid de ascită în cantitate medie. TRATAMENT ȘI EVOLUȚIE Tratamentul, deși complex, a fost adresat
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92036_a_92531]
-
a efectuat examen CT pelviabdominal la care se observă: hepatomegalie marcată; tumora ce interesează segmentele VI, VII, VIII ale ficatului cu diametre greu de apreciat datorită modificărilor vasculare asociate; mici formațiuni diseminate în ambii lobi; tromboza venei porte, confluenței splenoportale, venei mezenterice superi-oare, cu circulație colaterală impor-tantă în hilul hepatic și mezenteric superior; imagini de șunturi spleno-renale, varice esofagiene și gastrice, splenomegalie, lichid de ascită în cantitate medie. TRATAMENT ȘI EVOLUȚIE Tratamentul, deși complex, a fost adresat exclusiv complicațiilor. - Hemoragiile digestive
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92036_a_92531]
-
dietă). Evoluția a fost fluctuantă cu perioade scurte de ameliorare. Trombocitoza marcată (în condițiile splenomegaliei) are posibil rol în patogenia trombozelor. Trombocitoza poate fi conexa hepatocarcinomului (sindrom paraneoplazic). Trombocitoza cu leucocitoza pot fi și manifestări ale unui sindrom mieloproliferativ. Tromboza venei porte, este extensivă interesând și confluentul splenoportal și vena mezenterică superioară, și are o evoluție îndelungată (ecografic se constată cavernom al venei porte). Sindromul de hipertensiune portală este sever, cu circulație venoasă colaterală importantă și hemoragii digestive repetate, dar cu
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92036_a_92531]
-
ameliorare. Trombocitoza marcată (în condițiile splenomegaliei) are posibil rol în patogenia trombozelor. Trombocitoza poate fi conexa hepatocarcinomului (sindrom paraneoplazic). Trombocitoza cu leucocitoza pot fi și manifestări ale unui sindrom mieloproliferativ. Tromboza venei porte, este extensivă interesând și confluentul splenoportal și vena mezenterică superioară, și are o evoluție îndelungată (ecografic se constată cavernom al venei porte). Sindromul de hipertensiune portală este sever, cu circulație venoasă colaterală importantă și hemoragii digestive repetate, dar cu ascita în cantitate mică-medie. Sângerările digestive răspund la tratament
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92036_a_92531]
-
poate fi conexa hepatocarcinomului (sindrom paraneoplazic). Trombocitoza cu leucocitoza pot fi și manifestări ale unui sindrom mieloproliferativ. Tromboza venei porte, este extensivă interesând și confluentul splenoportal și vena mezenterică superioară, și are o evoluție îndelungată (ecografic se constată cavernom al venei porte). Sindromul de hipertensiune portală este sever, cu circulație venoasă colaterală importantă și hemoragii digestive repetate, dar cu ascita în cantitate mică-medie. Sângerările digestive răspund la tratament cu derivat sintetic al somatostatinei (octreotid) cu ameliorare temporară. Deși afectarea hepatică cronică
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92036_a_92531]
-
temporară. Deși afectarea hepatică cronică este importantă și decompensările frecvente, pacientul nu dezvoltă encefalopatie amoniacală. CONCLUZII a) Cazul demonstrează potențialul oncogen al VHC în cursul unei infecții cronice netratate; b) Este pregnantă severitatea sindromului de hipertensiune portală produs de tromboza venei porte, de cavernomul secundar cât și de compresia exercitată pe ramurile intrahepatic al venei porte de către metastaze: c) Apariția icterului cât și a hipoalbuminomiei se datorează dezvoltării extensive a tumorii hepatice cât și a apariției multiplelor metastaze diseminate în ambii
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92036_a_92531]
-
amoniacală. CONCLUZII a) Cazul demonstrează potențialul oncogen al VHC în cursul unei infecții cronice netratate; b) Este pregnantă severitatea sindromului de hipertensiune portală produs de tromboza venei porte, de cavernomul secundar cât și de compresia exercitată pe ramurile intrahepatic al venei porte de către metastaze: c) Apariția icterului cât și a hipoalbuminomiei se datorează dezvoltării extensive a tumorii hepatice cât și a apariției multiplelor metastaze diseminate în ambii lobi hepatici; d) Cazul se situează în afara posibilităților curative, toate mijloacele terapeutice fiind adresate
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92036_a_92531]
-
Asociația Asian Pacific pentru Studiul ficatului (APASL) în 2002 a elaborat un consens privind obstrucția extrahepatică a venei porte ca o afecțiune vasculară ce poate produce hipertensiune portală. Acest material sintetizează toate consensurile aprobate de APASL privind variatele aspecte ale obstrucției extrahepatice a venei porte (EHPVO). TERMINOLOGIE Hipertensiunea portală produsă de EHPVO apare când obstacolul se situează pe
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92032_a_92527]
-
pentru Studiul ficatului (APASL) în 2002 a elaborat un consens privind obstrucția extrahepatică a venei porte ca o afecțiune vasculară ce poate produce hipertensiune portală. Acest material sintetizează toate consensurile aprobate de APASL privind variatele aspecte ale obstrucției extrahepatice a venei porte (EHPVO). TERMINOLOGIE Hipertensiunea portală produsă de EHPVO apare când obstacolul se situează pe trunchiul venei porte înainte ca aceasta să ajungă în ficat. Termenul de tromboza venei porte nu este cel mai adecvat deoarece nu exclude tromboza venei porte
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92032_a_92527]
-
ca o afecțiune vasculară ce poate produce hipertensiune portală. Acest material sintetizează toate consensurile aprobate de APASL privind variatele aspecte ale obstrucției extrahepatice a venei porte (EHPVO). TERMINOLOGIE Hipertensiunea portală produsă de EHPVO apare când obstacolul se situează pe trunchiul venei porte înainte ca aceasta să ajungă în ficat. Termenul de tromboza venei porte nu este cel mai adecvat deoarece nu exclude tromboza venei porte intrahepatice datorate cirozei hepatice sau invaziei prin hepatocarcinom. Pe de altă parte nici nu include formarea
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92032_a_92527]
-
toate consensurile aprobate de APASL privind variatele aspecte ale obstrucției extrahepatice a venei porte (EHPVO). TERMINOLOGIE Hipertensiunea portală produsă de EHPVO apare când obstacolul se situează pe trunchiul venei porte înainte ca aceasta să ajungă în ficat. Termenul de tromboza venei porte nu este cel mai adecvat deoarece nu exclude tromboza venei porte intrahepatice datorate cirozei hepatice sau invaziei prin hepatocarcinom. Pe de altă parte nici nu include formarea unui cavernom portal și dezvoltarea hipertensiunii portale secundar unei afecțiuni cu evoluție
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92032_a_92527]
-
a venei porte (EHPVO). TERMINOLOGIE Hipertensiunea portală produsă de EHPVO apare când obstacolul se situează pe trunchiul venei porte înainte ca aceasta să ajungă în ficat. Termenul de tromboza venei porte nu este cel mai adecvat deoarece nu exclude tromboza venei porte intrahepatice datorate cirozei hepatice sau invaziei prin hepatocarcinom. Pe de altă parte nici nu include formarea unui cavernom portal și dezvoltarea hipertensiunii portale secundar unei afecțiuni cu evoluție îndelungată. Termenul de EHPVO a fost acceptat ca o entitate distinctă
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92032_a_92527]
-
formarea unui cavernom portal și dezvoltarea hipertensiunii portale secundar unei afecțiuni cu evoluție îndelungată. Termenul de EHPVO a fost acceptat ca o entitate distinctă și nu ca o asociere la o boală hepatică primitivă. Astfel, se înțelege că tromboza de venă portă, complicație frecventă a cirozei și a hepatocarcinomului nu este inclusă în entitatea EHPVO. DEFINIȚIA EHPVO 1. EHPVO este o boală vasculară a ficatului; 2. Se definește ca o obstrucție a venei porte extrahepatice cu sau fără tromboză de venă
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92032_a_92527]
-
hepatică primitivă. Astfel, se înțelege că tromboza de venă portă, complicație frecventă a cirozei și a hepatocarcinomului nu este inclusă în entitatea EHPVO. DEFINIȚIA EHPVO 1. EHPVO este o boală vasculară a ficatului; 2. Se definește ca o obstrucție a venei porte extrahepatice cu sau fără tromboză de venă portă intrahepatică sau a venei splenice sau a venei mezenterice superioare. FRECVENȚA EHPVO Este o cauză frecventă a hipertensiunii portale în țările dezvoltate (30% dintre cei cu hemoragii variceale) și secundar asociată
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92032_a_92527]
-
venă portă, complicație frecventă a cirozei și a hepatocarcinomului nu este inclusă în entitatea EHPVO. DEFINIȚIA EHPVO 1. EHPVO este o boală vasculară a ficatului; 2. Se definește ca o obstrucție a venei porte extrahepatice cu sau fără tromboză de venă portă intrahepatică sau a venei splenice sau a venei mezenterice superioare. FRECVENȚA EHPVO Este o cauză frecventă a hipertensiunii portale în țările dezvoltate (30% dintre cei cu hemoragii variceale) și secundar asociată cirozei (5-10%). La copii EHPVO este cea mai
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92032_a_92527]
-
cirozei și a hepatocarcinomului nu este inclusă în entitatea EHPVO. DEFINIȚIA EHPVO 1. EHPVO este o boală vasculară a ficatului; 2. Se definește ca o obstrucție a venei porte extrahepatice cu sau fără tromboză de venă portă intrahepatică sau a venei splenice sau a venei mezenterice superioare. FRECVENȚA EHPVO Este o cauză frecventă a hipertensiunii portale în țările dezvoltate (30% dintre cei cu hemoragii variceale) și secundar asociată cirozei (5-10%). La copii EHPVO este cea mai frecventă cauză a hemoragiilor digestive
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92032_a_92527]
-
nu este inclusă în entitatea EHPVO. DEFINIȚIA EHPVO 1. EHPVO este o boală vasculară a ficatului; 2. Se definește ca o obstrucție a venei porte extrahepatice cu sau fără tromboză de venă portă intrahepatică sau a venei splenice sau a venei mezenterice superioare. FRECVENȚA EHPVO Este o cauză frecventă a hipertensiunii portale în țările dezvoltate (30% dintre cei cu hemoragii variceale) și secundar asociată cirozei (5-10%). La copii EHPVO este cea mai frecventă cauză a hemoragiilor digestive superioare. Aproximativ 70% din
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92032_a_92527]
-
din țările vestice, hipercoagulabilitatea și stările protrombotice sunt incriminate; cât privește țările asiatice se impun studii; - Asocierea cu patologia inflamatorie intraabdominală și traume poate explica unele cazuri; - La foarte puțin pacienți se regăsesc și tromboze cu altă localizare. ANATOMIE PATOLOGICĂ Vena portă este foarte greu de individualizat. Ea este înlocuită de vase multe ce sunt dispuse hazardant într-un suport de țesut conjunctiv. Arhitectura hepatică este conservată. Se constată în spațiile porte; fibre de calogen ce uneori se extind în parenchim
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92032_a_92527]
-
hemoragie digestivă prin efracția varicelor în sarcină este mai mare decât riscul pentru paciente gravide cu ciroză hepatică. Incidența avortului, a prematurității și a morții fetale este mai mare la pacientele gravide cu EHPVO. Hemodinamica în EHPVO - gradientul presional din venele hepatice este normal în EHPVO; - presiunea intravariceală și intrasplenică reflectă fidel presiunea portală. Acestea sunt crescute în EHPVO; - măsurarea presiunii portale are un rol limitat în terapia pacienților cu EHPVO. DIAGNOSTIC Pacienții cu EHPVO au o caracteristică comună atât în
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92032_a_92527]
-
farmacologici pentru a controla hemoragia acută la pacienții cu EHPVO. Dacă EHPVO este datorată trombofiliei este un risc teoretic de a scădea fluxul splahnic prin sângerare ca și prin agenții vasoconstrictori care pot provoca o extensie a trombusului din sistemul venei porte, rezultând o ischemie intestinală. Terapia endoscopică Scleroterapia varicelor și bandarea lor sunt foarte eficiente pentru controlul HDS. Profilaxia secundară a sângerării variceale Nu sunt date care să susțină rolul betablocantelor în prevenția resângerării. Ligatura prin bandare se pare că
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92032_a_92527]
-
recent este rară - tromboza recentă poate fi permeabilizată în 80% din cazuri cu antioagulare până la trei luni. La cei cu EHPVO cu stări de hipercoagulare tratamentul cu anticoagulante orale se va menține pe viață - se poate face permeabilizarea percutană a venei porte, se va lua în considerare dacă EHPVO este progresivă și sunt semne de ischemie. EHPVO cronic Rolul anticoagulării în formele cronice este incert. Este contraindicată anticoagularea în cursul sângerării variceale; ea poate fi inițiată după obliterarea variceală. În stările
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92032_a_92527]