43,157 matches
-
personaje din istorie sau literatură. Nu este însă vorba, cum s-ar putea înțelege, despre un roman cu cheie, ci despre un joc narativ fără nici o altă semnificație dincolo de un mai mult sau mai puțin amuzant joc al măștilor. Împăratul Verde împrumută uneori, pentru puțin timp, masca legendară a lui Ștefan cel Mare: Dusese mai bine de patruzeci de războaie și la capătul fiecăruia, după ce se adunau și îngropau morții, potrivit datinilor străbune, punea să se înalțe o biserică ori o
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
care îi aducea mulțumiri la fiecare slujbă. Omorîse cu mîna lui războinici aprigi ai multor seminții, i se dusese vestea în toate zările că e crud, însă drept". (pp. 58-59) Firește, cu excepția acestui succint portret, nimic din ceea ce face Împăratul Verde nu mai contribuie la stabilirea unor eventuale similitudini cu domnitorul moldovean. Ursul însuși a cărui împărăție este călcată de Harap Alb în căutarea salatei care, arsă în foc, doboară o armată (cînepa halucinogenă), are parte de un final care seamănă
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
rafinat. Cunoștea secretele gastronomiei căpcăunești și știa să gătească diverse delicatețuri culinare infantile: jaret de sugar cu busuioc și paste, obrăjori de puști cu sos vinaigrette, pulpe de ștrengăriță la tigaie cu tocăniță de hribi, fese de copilaș cu coriandru verde, limbă de pici cu miere și mere sote, sugar cu scrob și cu o felie de slănină în jurul burții ș.a. - Interesantă evoluția de la căpcăunii sexuali la căpcăunii gurmanzi, își mângîie barba diavolul îngândurat. Să fie, oare, o expresie a timpului
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]
-
se mutase în București având succesele acelea la femei care îl mirau și pe el, - pe vremea aceea, un băiat de treabă, la locul lui. Aruncând la iuțeală o privire în oglinda de bâlci, cu rama galbenă pictată cu păsărele verzi, zestrea coanii Lenuții, își aduse aminte cum îi spusese Sisi, puțin după ce se cunoscuseră, că semăna cu Zelea Codreanu... Ca Ghiculeasă, os de domniță, se cunoșteau. Odată fuseseră împreună cu mai mulți camarazi la Agapia. Aceeași ochi întunecoși, verzui, culoarea lichenului
Asfințit cu ghioc (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12090_a_13415]
-
se joacă simplu... spulberând păpădii! Îți simt lipsa. ești strălucirea soarelui prin ceață... și doar Sfântă Vineri mă poate alină! m-am Îmbrățișat mereu cu speranță... și-am uitat că motanii nu trăiesc În colivii! și mirarea mea, de papagal verde, se pierde printre gratii... Într-o călătorie de vis, Într-un ochi de poveste care se scrie singură, fără să mai plângă! leganându-se cu amintirile, jucându-se cu clopoțeii emoțiilor! 19 august 2008, 23:52
Poezii. In: Editura Destine Literare by Daniela Voiculescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_287]
-
în casa Gnutov de pa strada Polițeiskaia, s-a născut, pe 17 ianuarie 1860, Anton Cehov. șCasa există încă, este la nr. 47 de pe strada care poartă acum numele scriitorului.ț O clădire scundă, numai parter, cu ferestre cu obloane verzi și acoperiș de tablă, care a devenit în scurt timp neîncăpătoare. Familia s-a mai mutat de două ori înainte de a se stabili, în 1869, în casa Moiseiev, pe strada Monastîrskaia, la marginea orașului. Anton Cehov a păstrat o tristă
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
minge ar ține-o în echilibru pe nas. Să aibă un suflet etern și acela? Chibriturile pe care le scăpăra nu nimereau țigara. Nici un corb: or fi fugind de valuri? Niște pescăruși micuți, păsările cu coada țeapănă. Fâșii de nori verzi în depărtare, eu pe terasă urmărindu-i. Veneau de sus din Ucraina, îndreptându-se spre apă. Bărbatul gras a aruncat țigara, supărat, femeia i-a șoptit nu știu ce la ureche, au ridicat capetele la unison: nici unul dintre ei n-a răspuns
Va fi viață înainte de moarte? by Ion Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/12223_a_13548]
-
a rugat pentru sufletele eterne ale scriitorilor răposați. Cel puțin cât știu eu. I-am făcut din nou semn bărbatului gras, am plecat. Mi-am făcut semn și mie, în oglindă, am găsit că am nevoie de un semn. Norii verzi din Ucraina chiar deasupra terasei, în clipa asta. Un copil a intrat în mare cu un colac, căruțe de țărani pe drumeagul din stânga mea, clopoțeii catârilor brusc veseli. Sunt foarte departe de casă, eu care știu tot mai puțin ce
Va fi viață înainte de moarte? by Ion Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/12223_a_13548]
-
e net superioară celei din Visătorii: se filmează cu soft focus, camera suplinește prin mișcarea lentă, chiar voyeuristă, în apropierea personajelor, faptul că mizanscena e lipsită de obiecte care să "decodifice" emoțiile personajelor, dispunând doar de paleta cromatică de galben, verde și maro pentru a sugera tensiunea destructivă. Camera trece peste nudurile lor cum trece peste mobilă în mișcarile de travling de parcă te-ar invita să asiști la un incident, nu să înțelegi dinamica unui cuplu incipient. Acesta e un paradox
Bertolucci x 3 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12244_a_13569]
-
a fost îngropat în timp, s-au depus straturi peste straturi de enunțuri, unele au câștigat dreptul să vorbească). VZ: În exerga românului citim: "Celor învinși". Despre asta vorbesc cei doi: se pare ca Papă "a dat Imprimatur (sau undă verde) protestanților englezi", după cum spun cronicile italiene. Ca să o demonstreze, Monaldi & Sorți montează un spectacol de șase sute de pagini: baroc, bogat, ca veacul pe care ni-l desfășoară.
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
pieței se auzeau, distinct, strident și muzical totodată, îndemnurile "gaborilor" de a cumpăra de la ei marfa ieftină: "Roscoliți! Numa' zece mii dă lei! Marfă nouă secănd hend, dă la Jărmania! Roscoliți până la fundu' grămezii! Totu' ie-n reducere! Bluji dă calitate, verzi și roz! Chiloței păntru doamna, tanga-balanga păntru domnu'! Roscoliți! Roscoliți!" Ca un ecou, cuvântul trecea de la un vânzător la altul, peste tejghelele murdare, peste mormanele de haine, peste acoperișurile șubrede ale tejghelelor de beton, peste frunzele îngălbenite, peste capetele mulțimii
"Roscoliți!" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12273_a_13598]
-
nemărginire canta crăișorii și pe bolta lumii s-a mai stins o stea; triști și negri, Doamne, ne șunt astăzi norii, azi îmi plange muză și inima mea. MI-AI FURAT... Mi-ai furat PRIMĂVARĂ oftatul, Ai cioplit din el verde altar Iubiri să botezi sub clopotu-i Cu-aghiazma de suflet hoinar. Mi-ai furat VARĂ ochii de tihna, Si i-ai dat rătăciților nori Din plîns de umbra și vina Să-mi creasca-n tîmple fiori. Mi-ai furat TOAMNĂ privirea
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
în posteritate ca un prodigios și exemplar portretist. Fie că portretele sale privesc niște personaje oarecare, fără o identitate explicită și o notorietate publică în măsură să justifice un interes particular (Portret de femeie, Tînăr cu carte în mînă, Rochia verde, Portret cu basc, Portret de bărbat, Fetița cu cercul etc.), persoane publice cunoscute " artiști, oameni de cultură, personalități din lumea științei etc. " (Portretul profesorului Jean Paul Laurens, Pictorul Ștefan Popescu, Portretul arhitectei H. Delavrancea-Gibory, Portretul profesorului Ștefan Minovici, Portretul profesorului
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
Sărbătorii, arunca flori peste soldați și ofițerii lor în mare ținută. Obicei pierdut și acesta. Și totul nu dura mai mult de un ceas. După care toată omenirea aceea radioasă flana pe Corso și umplea terasele, cafenelele, cofetăriile, parcurile, Pădurea Verde, stadioanele. Pentru ca, după înserare, să se adune iar "în centru" spre a se entuziasma de trecerea acelorași regimente, de data asta în "retragerea cu torțe". Ei, și apoi artificiile! Nu erau ele ca ale francezului, dar orșicâtuși, mă-nțelegi, încununau
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
este deloc întâmplător ales de poetă pentru a colinda amintirea fiului, cu dicțiunea maicii oierului ucis din "Miorița": Nimeni vine, stă la masă/ Umbre de păuni apasă/ Peste chipul lui frumos/ De aur, de abanos/ De plop și de iarbă verde/ Legănată, să-l dezmierde/ Chip de rouă și de stea/ Născută Dumineca/ De măr și de chiparos/ De sunet și cu miros/ De gutui galbene, coapte/ Din amurg și până-n noapte/ Căzute subt lună nouă/ Cu coarnele amândouă/ Frânte-n
Mater dolorosa by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12733_a_14058]
-
tablă galvanizată al clădirii înghițită, în rest, de un brâu de brazi încărcați cu conuri în legănare și de rețelele de copaci cu picioarele-n ieburi și tufe nuanțând împreună și rulând, în funcție de anotimp, toate posibilitățile cromatice ale unui spațiu verde bine îngrijit. în spate e curtea de recreație și, cu siguranță, un teren de sport. Multă vreme n-am înțeles proveniența zecilor de baloane poposite pe acoperiș, aliniate ca și cu rigla de-a lungul unui fir bine întins pe
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
Tonul patetic trasează imaginile unei dureri ce-și pierde inserția istorică, vărsîndu-se în absolut, durere care, după cum spunea G. Călinescu, reprezentînd o "jale nemotivată de popor străvechi, îmbătrînit", "ajuns la bocetul ritual", se dispensează de speranță: "La noi sînt codri verzi de brad/ Și cîmpuri de mătasă;/ La noi atîția fluturi sînt,/ Și-atîta jale-n casă./ Privighetori din alte țări/ Vin doina să ne-asculte;/ La noi sînt cîntece și flori/ Și lacrimi multe, multe...// Pe boltă, sus, e mai aprins
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
Cobor din nou, îmi fac datoria civică. Pe la secțiile de vot lume puțină. Nici generațiile mai vîrstnice nu se înghesuiau. Afară, vreme ploioasă, așa că nu ținea să spui că s-au dus bucureștenii mai întîi la plimbare sau la iarbă verde. Stătea lumea acasă, pur și simplu. Grupul din fața blocului s-a spart către seară. Cîțiva dintre reprezentanții tinerei generații s-au dus totuși la vot, am aflat după aceea, pe căi ocolite. S-au prezentat la urne ca să n-aibă
Spiritul civic al tinerei generații by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12784_a_14109]
-
se precizează. În cele mai multe zone, imaginile sînt apocaliptice, în Parcul Carol, abandonat mizeriei și bodegilor de doi lei, s-a grăbit, doar, să încercuiască Monumentul de pe esplanadă, deși există îndoieli, cele ale specialiștilor, asupra celebrului proiect cu Catedrala. Gardul cel verde este montat cu atîta exactitate, la linie, încît îmi dă fiori pe șira spinării. Atîta efort, merita și o cauză. Eu una, aș prefera altă specialitate, dar fiecare cu gustul lui, nu? Cei cu platforma întîrzie și mă duc, din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
bun de patrimoniu național (vezi același tip de ipocrizie idioată și în cazul lui Corneliu Baba), nu putea circula liber pe piața internațională a artei pentru a-și putea face o cotă. În ansamblu, este de necontestat faptul că, semnalul verde dat de comuniști a avut un rol pozitiv în cunoașterea și recunoașterea lui Ion Țuculescu, mai ales pe plan intern. Acest fapt însă, nu schimbă cu nimic datele problemei pentru că, în ceea ce-l privește pe artist, nu a fost vorba
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
de-a doua direcție o reprezintă poezia biografistă, în care recuzita-fundal a poemului optzecist (naveta, trenul, școala de provincie cu elevi și colegi blazați în cuget, culorile gri ale orașului etc.) ascunde elemente cu totul și cu totul neașteptate, femei verzi cu măruntaie de aur, astenia de primăvară îmbrăcată în halat alb și cu zâmbetul pe buze, îngerul exterminator cu pletele excesive, elefanți roșcați pe pereți, prietena amăruie, zumzete minerale sau dimineața senzitivă, altele coborâte parcă din poemele lui Dimov (licorne
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
răspuns ea în același vîrtej de mișcări păsărești și de germano-engleză. De fapt pe mine nu mă cheamă în nici un fel...Dar pentru tine mă cheamă Brunhilda." O ființă nepămînteană și, îmi vine să spun, printr-o foarte involuntară asociere, verde și tristă... Din secțiunea de proză, mai interesante decît fragmentul din Cei șapte regi ai orașului București sînt flash-urile autobiografice, bunăoară cel legat de Cenaclul "Universitas", cumva în stilul lui Urmuz: " invitați sofisticați dintre care unii au fost aduși
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
care, câteva zile mai înainte, îl întâmpinase un vechi și bun prieten, fost coleg de școală, actualmente medic care îl îngrijea. "Măi Țucule - îi spusese acesta, privindu-i pânzele din odaie - te-ai apucat să zugrăvești bazaconii, să pictezi cai verzi pe pereți? Ce faci tu aici e treabă de om nebun. Nu se pricepe nimic!" Țuculescu era pe deplin conștient că opera sa avea de înfruntat și în viitor asemenea reacții. Totuși, nu aceasta îl afecta cel mai puternic, ci
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
un stil. Povestirile mici și mijlocii sunt, până la urmă, doar un joc, de-a hip-hop-ul, de-a societatea de consum, de-a antropologia și, mai ales, de-a literatura. Dar, pentru unii din ei, cel puțin (mai sinceri și mai...verzi), PMM-urile sunt punctul unde se sfârșește fabulația și de unde începe mitologia personală.
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
și tehnica cool a modernității, a pierzaniei și a degradării teribiliste, Oblomov și divanul lenei, costume spectaculoase care îmbracă ratarea, zeci de perne umflate în ritualurile dinamice ale unei femei simple, zgomotul pașilor pe butucii de lemn, leagănul seducției, grădina verde a speranței și viselor, apa purificatoare ce se revarsă din susurul fîntînei, Leonce și Lena care ies de sub cupola ce închide în ea iubiri, căutări, cinism, dansul păpușii și la boite-ŕ-musique, frică și neputință eliberate în nori, Așteptîndu-l pe Godot
Și în chioșc fanfara cînta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12432_a_13757]