1,661 matches
-
titlu de secvențele operelor dramatice și de proză istorică ale lui Hasdeu (Rădăcini, Mărirea, Cumpăna, Căderea etc.) și sunt centrate pe momentele de cotitură ale vieții scriitorului, în vreme ce partea finală (Legături primejdioase și Excelsior) creionează, ținându-se în proximitatea faptelor verificabile, profilul omului de geniu sortit solitudinii, ca și portretul în mișcare al veșnicului rebel, polemist și fantast, care și-a trăit întreaga existență „cu graba tinereții”, rămânând astfel în chip esențial „un scriitor de tip «Sturm und Drang»”. Ambele monografii
SANDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289466_a_290795]
-
condiționa un comportament ale cărui efecte sunt adeseori Îndepărtate, cu rază mare de acțiune și sistemice. Moralitatea occidentală derivă dintre cele Zece Porunci. Iudaismul, creștinismul și islamismul toate subscriu la ce am putea numi o moralitate bazată pe prejudicii intime, verificabile și cauzale. Omorul, tâlhăria, mărturia falsă și adulterul sunt acte ușor de identificat, comise de o persoană sau de un grup, Împotriva altei persoane sau altui grup. Responsabilitatea pentru aceste acte este relativ ușor de atribuit. Acestea sunt exemple de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lor într-o problemă; astfel, așa cum observa P. Pascale (apud Fullan, 1998), trebuie făcută o distincție între două tipuri de probleme: cele convergente, care se referă la probleme distincte, cuantificabile, amendabile logic, și cele divergente, care nu sunt cuantificabile sau verificabile și nu conduc spre o singură soluție. Atunci când rezolvăm o problemă convergentă, literalmente o eliminăm. Nu este nimic rău în aceasta. Problemele divergente, în orice caz, nu permit o eliminare definitivă și beneficiază de gândirea laterală. • Reguli divergente în CPS
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
precizate ale coloniei petrilene, aderând la codul realist. Scriitura devine mai directă, iar experiența de viață a autorului constituie un factor esențial în desfășurarea narativă. Elementele și accentele (auto)biografice introduc o grilă suplimentară de lectură: cea a adevărului documentar, verificabil prin compararea cu datele oferite de existența scriitorului. Cât privește prima parte din Povestiri petrilene, scăldată în umbrele și luminile mitului, ea reprezintă, indubitabil, un tur de forță reușit de prozator, un parcurs la cea mai înaltă cotă artistică. Romanul
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
intensiv. Repetiție zilnică (1986) este o plachetă mult mai puțin pregnantă, diluată liric și valoric. Ea reia două din titlurile de secțiune anterioare (Schițe și povestiri și Mici planete pentru adăpostit îndoiala) și are o tonalitate de ansamblu mai luminoasă, verificabilă inclusiv prin specia lirică practicată - oda, pastelul (titluri elocvente: Pastel fericit, Alt pastel fericit, Poem de dragoste). Ironia a dispărut aproape cu desăvârșire, lăsând sentimentul să coaguleze versurile. Notabilă e, în câteva rânduri, sugestia unui interior devenit vizibil la căldura
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
socială și spirituală), vast, arborescent și, prin realismul fundamental, profund, ieșit dintr-o gândire matură, decisă să înfățișeze fără cruțare adevărurile unei epoci. Fapt esențial într-o operă unde ficțiunea se însoțește cu o istorie relativ recentă și, în consecință, verificabilă. Iar P. câștigă acest dificil pariu. Impresia de autenticitate în confesiune este, de la început, izbitoare. Istoria nu e nici înfrumusețată, nici inutil coborâtă, cum se întâmplă adesea în cărțile proaste. Printr-un efort de analiză, e înțeleasă și înfățișată din
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
notează planuri înfăptuite, ratate sau realizate parțial, introduce fragmente de scrieri proprii, își destăinuie nedumeririle, nehotărârile. Segmentul auctorial devine astfel un colaj de texte eterogene, „un caiet” cu de toate. Roman-document prin jurnalul inclus, ca de altfel și prin confidențele verificabile, Adunarea și scăderea zilelor e o cozerie agreabilă, rememorativă, reflexivă, autoreferențială. SCRIERI: Al cincisprezecelea, Cluj-Napoca, 1981; Ascensiune nocturnă, București, 1984; Porțile serii, București, 1987; Adunarea și scăderea zilelor, București, 1988; Fascinația filmului la scriitorii români, București, 1997; Interviul. De la Platon
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
va schimba categoriile existente ale informațiilor și nici autorizările existente, conform unor proceduri în vigoare. Principiul inaccesibilității Nici o informație nu va fi lăsată la dispoziția altor persoane sau procese, cu excepția celor consemnate prin norme interne. Principiul caracteristicii de a fi verificabil/verificării Pentru toate activitățile semnificative pe linia securității (deschiderea fișierelor, ștergerea obiectelor, transmiterea în altă parte) se vor crea înregistrări imposibil de șters, cu rolul facilitării verificării sistemului. Principiul încrederii în software Cât timp nici un calculator nu poate controla perfect
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în fapt o consecință a acesteia. Și de aici și dificultatea majoră a analizei funcționale: propozițiile funcționale, care raportează diferitele fenomene sociale la cerințele funcționale, au un grad ridicat de indeterminare empirică, fiind mai mult presupoziții speculative, puțin sau deloc verificabile (Hempel, 1965). Este clar că această dificultate nu este principială. Pe baza cunoașterii sistemelor sociale, cerințele funcționale devin tot mai operaționale, mai ușor de identificat empiric. Acolo unde cunoașterea sistemului în cauză este avansată, ca, de exemplu, în biologie, cerințele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
precizie destul de ridicată. Referitor la sistemele sociale, cunoașterea cerințelor funcționale se află de abia la începuturile sale, oferind puține posibilități de identificare empirică riguroasă. Din acest motiv, analizele funcționale sunt cel mai adesea calitative, la nivelul ipotezelor teoretice, decât cantitative, verificabile empiric. Știm că diferitele sisteme sociale au nevoie de o integrare a părților, dar nu avem încă nici un fel de instrumente pentru a determina gradul de integrare/neintegrare necesar funcționării eficiente a unui anumit sistem. Ele au nevoie de cunoștințe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și indivizibilitatea lor. Omul are capacitatea de a pătrunde sensul „totalității trăite” prin empatie sau, după cum se mai exprimă Jaspers, prin „plonjare în psihic”. Rezultatele acestei metode, calitativ infinit mai fine decât cele ale explicației, nu pot fi însă direct verificabile prin experiență. Totuși, ele ni se impun cu evidență. Este ceea ce autorul numește „evidență trăită”. În fața unei înțelegeri reușite, avem sentimentul, deși difuz, dar cert, al adevărului ei. Max Weber încearcă introducerea în sociologie a comprehensiunii. Ca sociolog cu o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în care un asemenea sentiment lipsește cu desăvârșire. Nu putem înțelege ce se petrece în mintea unui șaman căzut în transă sau în cea a vrăjitorului tribului Bororo, luptându-se cu spiritele răuvoitoare. Rezultatele obținute prin metoda comprehensiunii nu sunt verificabile. Ele pot fi doar estimate ca rezonabile, verosimile, dar nu există nici un criteriu clar de validare a lor. Metoda ca atare este mai mult ceea ce s-ar putea numi o „artă” decât o metodă științifică, sistematică de investigare. Ea depinde
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ființei umane și a comportamentului său? Trebuie să reflectăm asupra acestei provocări înainte de a trece la orice alte indicații referitoare la modul corect de operare a cercetării în științele sociale. Susținătorii științelor sociale afirmă că acestea trebuie să fie „empirice, verificabile, ne-normative, transmisibile, generale, explicative și provizorii”1. Empiric - înseamnă că acestea trebuie să se bazeze pe observație și experiență. Verificabil - înseamnă că putem aplica teste pentru a distinge între adevărat și fals. Ne-normativ - înseamnă că verificarea propunerilor se
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
modul corect de operare a cercetării în științele sociale. Susținătorii științelor sociale afirmă că acestea trebuie să fie „empirice, verificabile, ne-normative, transmisibile, generale, explicative și provizorii”1. Empiric - înseamnă că acestea trebuie să se bazeze pe observație și experiență. Verificabil - înseamnă că putem aplica teste pentru a distinge între adevărat și fals. Ne-normativ - înseamnă că verificarea propunerilor se face independent de preferințele noastre politice sau ideologice. Transmisibil - înseamnă că ne raportăm datele obținute astfel ca și alții să le
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în formă cauzală. Provizoriu - înseamnă că lucrarea noastră rămâne deschisă revizuirii sau respingerii pe baza unor cercetări ulterioare. Criticul nostru ipotetic ar putea susține că evenimentele umane sunt unice, iar societatea umană este prea complexă pentru a putea avea afirmații verificabile, generale și explicative; astfel, acumularea necesară științei normale nu poate reuși. Se poate considera că indivizii umani concep lumea în termenii unui moment singular și coerent în timp, care este prezentul, și ai unei succesiuni de astfel de momente în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
linie logică, acumulare perfect rațională a eșecurilor existențiale suferite anterior. Un Marlowe îmbătrânit, scârbit de viață și singurătate, așterne pe hârtie procesul-verbal al începutului de extincție. Interpreții textului au sesizat o anumită diminuare a farmecului personal al detectivului. Lucru perfect verificabil, până la un punct, în consonanță cu plauzibila devenire a personajului. În fond, între 1939, anul debutului său în The Big Sleep, și 1949, când apare The Little Sister, s-au scurs zece ani grei. Chiar fără să-și propună, Chandler
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
clar, concis, credibil. În discuție, intervine un element extrem de important: gradul de libertate al autorului. Dacă în literatură această libertate pare sau chiar este maximă, în jurnalism, libertatea este limitată de multe rigori specifice: evenimentul trebuie să fie recent, real, verificabil, nou și să intereseze pe cât mai multă lume. Altfel spus, textului jurnalistic îi sunt greu accesibile sau de-a dreptul interzise mai toate categoriile estetice: bizarul, ciudatul, straniul, macabrul, grotescul etc. Dimpotrivă, scriitorul se poate juca în text după pofta
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dau în schimb consistența sensurilor sale posibile” (De Broucker, 1995, p. 127) Pentru ca o informație să fie validă mediatic, ea trebuie să intre într-un sistem de interpretare a lumii: a descrie, a povesti, a explica. Propriile valori (nou, recent, verificabil și interesant) sunt necesare, dar nu suficiente. Indiferent de selecția pe care o practicăm (felul în care lăsăm să funcționeze legea proximității), discursul informației nu face altceva decât să transmită cunoștințe despre lume, descriind-o în trei maniere diferite: Factual
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
este dată de câteva trăsături definitorii: faptul să fie nou, să intereseze cât mai multă lume și, mai ales, să fie recent. La toate acestea, trebuie să mai adăugăm o trăsătură extrem de importantă: faptul trebuie să fie real și, obligatoriu, verificabil. Sintetic și cu darul preciziei nuanțate, Michel Voirol (1992) subliniază o distincție fundamentală dacă în știre informația se raportează la fapte, în comentariu, raportarea se face la idei. În orice caz, orice tipologie a știrii, indiferent de criteriile abordate (informație
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
o portiță de scăpare în cazul în care este deconspirată; surse bine informate = off the record. Sursa oferă informații, dar fără a fi citată în vreun fel; în anumite medii...= opinie generală; conform martorilor = informații mai mult sau mai puțin verificabile; informații de mâna a doua. Câteva sfaturi privind montajul Stabilim dosarul folosind mai multe surse. Citim totul pentru a ne face o primă idee. Redactăm nomenclatura diverselor categorii de informații. Ierarhizăm informația în subdosare. Redactăm o știre scurtă, cu informația
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dorește; - delocalizarea acțiunilor de formare în raport cu sursa, în sensul că educatul nu este obligat să se deplaseze în spațiul de formare, acesta devenind fluid, extensibil, ubicuu; - paralelismul și completitudinea surselor de informare, prin „branșarea” educaților la resurse complementare sau reciproc verificabile; - constituirea grupurilor virtuale de învățare, ce funcționează după o altă regie și o altă dinamică decât cele ale grupurilor reale; - fluiditatea grupurilor de învățare, prin modificarea permanentă a colectivelor de elevi, dar și a competențelor profesorale; - reversibilitatea rolurilor, în sensul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
înțelese? Nu ne livrăm cumva cu inconștiență unor idei profund discutabile? Ce anume ne asigură că un singur punct de vedere, precum cel formal, este prin el însuși indiscutabil? Ce se ascunde în fond sub această formă de obediență corectă, verificabilă tehnic? A devenit ea deja capabilă să-i aducă omului, astăzi, o formă de împăcare cu sine? 8. Locul celui care se minunează Celor vechi nu le-a fost totuși străină ideea de lume alternativă, nici cea de antinomie reală
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
să însemne o cercetare sobră, riguroasă. Însă nu se întreabă dacă se poate vorbi de o singură logică, una și aceeași în orice demers omenesc. De ce ar trebui cineva să se exprime doar în propoziții aflate sub reguli stricte și verificabile empiric? Și cum ar fi posibil oare acest lucru? Nu cumva încercarea de al face posibil ar transforma un asemenea vis într-un coșmar? În această perspectivă, destule narațiuni - istorice și morale, filozofice sau religioase - ar contraria întruna simțul nostru
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
unui timp ce exaltă ușor datele gândirii tehnice. Constă, așa cum am văzut, în a delimita cele cu sens după criterii care se voiesc neutre și exacte, singulare în cele din urmă. Credința că astăzi contează în viața noastră doar cele verificabile logic și utile tehnic lasă multe experiențe omenești în afara jocului. E posibil să fie vorba despre un reflex vulgar, comun, care, odată cu trecerea timpului, ne face insensibili față de unele alternative ale vieții. Avea să se vadă însă că până și
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
înțelese? Nu ne livrăm cumva cu inconștiență unor idei profund discutabile? Ce anume ne asigură că un singur punct de vedere, precum cel formal, este prin el însuși indiscutabil? Ce se ascunde în fond sub această formă de obediență corectă, verificabilă tehnic? A devenit ea deja capabilă săi aducă omului, astăzi, o formă de împăcare cu sine? 8. Locul celui care se minunează Celor vechi nu lea fost totuși străină ideea de lume alternativă, nici cea de antinomie reală, in re
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]