442 matches
-
de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, Imprimerie O. Lamberty, Bruxelles, f.a., pp. 137-144. 5 Ibid., pp. 138-141, 142-144. 6 Ibid., pp. 137-138, 141. 7 Despre Elie Radu, vezi Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum Editură Vestala, București, 1999, p. 707. De asemenea, Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, p. 304. 8 Despre Grigore Bejan, vezi N. A. Bogdan, Orașul Iași (odinioară și azi). Schițe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
53 Victor Eminescu, Mamei, în "Cronică", IV, 908, 26 iunie 1904, p. 3. 54 Fortunie, Scrisoare din Bruxelles, în "Cronică", IV, 936, 3 august 1904, p. 3. 55 Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ed. anastatica, Editura Saeculum I.O. Editură Vestala, București, 1999, p. 307; Gheorghe Eminescu, Amintiri, ediție critică de Gabriel Gheorghe, Editura Floare Albastră, București, 1995, p. 31. 56 Lucian Predescu, Op. cît., p. 307. 57 Gheorghe Eminescu, Op. cît., p. 31. 58 Augustin Z.N. Pop, Op. cît
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Românesc, Skogås, 1995. Corbea, Andrei, Despre "teme", Explorări în dimensiunea antropologică a literarității, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1995. Cornea, Paul, Interpretare și raționalitate, Editura Polirom, Iași, 2006. De Flers, Al., René, Radio Europa Liberă și exilul românesc, Editura Vestala, București, 2005. Djuvara, Neagu, Amintiri din pribegie (1948-1990). Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Humanitas, București, 2005. Dumitrescu, C., Vasile, O istorie a exilului românesc (1944-1989), Editura Victor Frunză, București, 1997. Eliade, Mircea, Memorii: 1907-1960, Ediție revăzută și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Editura 100+1 GRAMAR, București, 2002. Petrescu, Lăcrămioara, Scena romanului, Editura Junimea, Iași, 2005 Petrescu, Liviu, Poetica postmodernismului, Editura Paralela 45, Pitești, 1998. Popa, Dorin, Mass-media, astăzi, Institutul European, Iași, 2002 Popescu, Florentin, Detenția și sfârșitul lui V. Voiculescu, Editura Vestala, București, 2000. Preda, Marin, Viața ca o pradă, Editura Cartex Serv, Oradea, 2003 Ricoeur, Paul, De la text la acțiune: eseuri de hermeneutică II, traducere și postfață de Ion Pop, Editura Echinox, Cluj, 1999 Ricoeur, Paul, Despre traducere, traducere și studiu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
La apa Vavilonului, ed. cit., p. 613. 132 Ibidem, p. 736. 133 Ibidem, p. 149. 134 Eva Behring, op. cit., p. 55. 135 Ion Mihai Pacepa, op. cit., p. 259. 136 René Al. De Flers, Radio Europa Liberă și exilul românesc, Editura Vestala, București, 2005, p. 103. 137 Monica Lovinescu, Jurnal: 1981-1984, ed. cit., p. 20. 138 Nicolae Manolescu, "La aniversară", în vol. Decalogul criticii literare, ed. cit., p. 57. 139 Monica Lovinescu, Jurnal: 1981-1984, ed. cit., p. 50. 140 A.C.N.S.A.S.
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
noastre în spațiul îngust ce desparte viața de moarte. Oare nu ne avertizează Cerimon că un nimic ar putea-o azvârli din nou în brațele morții? De altfel, la sfârșitul actului, Thaisa se va refugia în templul Dianei-Artemis, luând vălul vestalei și marcând astfel ea însăși apartenența dorită la un tărâm al marginilor, al alterității sălbatice, acea alteritate aflată și ea la jumătatea drumului dintre viață și moarte. Așadar, atât în Pericle, cât și în Poveste de iarnă, magicianul își alege
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
trei zile după înmormântarea "păpușii de lut", fetele și femeile îl dezgroapă și îl aruncă pe apă, "ca să turbure norii și apele, cum se întâmplă înainte de ploaie."387 Un astfel de ritual exista la romani când, la sărbătoarea numită Caianus, vestalele aruncau păpuși ("Aragaei") în Tibru, cu scopuri magice, iar în tradiția frigiană, la mare secetă, se înmormânta imaginea de lut a păstorului Attis, îndrăgostit de zeița-mamă, Cybele.388 Ca liant între lumea pământească și lumea de dincolo, apa devine o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Mogoșoaia, pe atunci Casă de creație a Uniunii Scriitorilor. Pentru orice istoric și critic literar ce se respectă, viața și opera scriitorului teleormănean este o piatră de încercare, dovadă stând și cartea lui Emil Manu, Viața lui Marin Preda (Editura Vestala, 2003), o monografie mozaicată ce reunește contribuții mai vechi, dar și surse de ultimă oră, precum și documente, relatări, studii critice, mărturii ale unor predologi reputați, începând cu Eugen Simion și terminând cu Mariana Sipoș sau Marian Ciobanu, acesta din urmă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Era un mare iubitor de viață, de cărți, de conversații subtile, dar și de femei frumoase, mîncăruri alese și vin bun. Prietena de care vă vorbesc, Cătălina, actualmente fugită la Paris, a avut prilejul să se numere printre sutele de vestale iubite de Eftimiu. Într-o zi moșul o cheamă... tocmai la Sofia, unde se află la o ședință a PEN Club-ului! Îi trimite bani de drum. Acolo, o țin numai într-o petrecere. Banii maestrului sînt pe sfîrșite. Curtezana
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pentru năluca blondă, însoțită de licorn în preajma lacului chiparoșilor. În acel climat suprasaturat de fascinație, moarte, iubire, Baudolino are revelația perfecțiunii divine cu chip de ypatie, o emanație a unui tainic gineceu, menit să perpetueze memoria virtuoasei și înțeleptei Hypatia. Vestală a cultului platonic la anul 200 e.n., fusese măcelărită și arsă pe rug de o gloată de creștini întărâtați de evlaviosul dar intransigentul viitor sfânt Chiril. Eco profită de misterioasa idilă Baudolino-fecioara cu licorn, spre a așterne un fel de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
4. Helen Collins, Harul tămăduitor al mâinilor, Ed. LVB, București, 1999 5. Maestrul Stephen Co, Eric B. Robins în colaborare cu John Merrzman, Mâinile tale te pot vindeca, Ed. Polirom, 2003 6. Ion Gherman, Medicina alternativă tradițională. Ghid practic, Ed. Vestala, București, 2001 7. Viorel Olivian Pașcanu, Tratament naturist integral, Ed. Moldova, Iași, 1996 8. Victor Duță, Medicina naturistă, elixirul sănătății, Ed. Oscar Print, București, 1995 9. Sebastian Kneipp, Remedii de Medicină naturală, Casa de editură Colemus, Craiova, 1995 10. Arcadie
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
rezultat împărtășirea unei învățături sacre către discipoli extaziați ("învățătura inimii/ tale aurii pe care ai împărtășit-o/ în puterea nopții prietenilor tăi albaștri/ bucuria extazul beatitudinea" Iată), fie direct, fie prin mijlocirea unor trimiși înveșmântați după conveniențele riturilor orfice ("o vestală în costumul ei alb", "o preoteasă în templul faraonilor"). Sigur, cititorul care observă toate aceste embleme destinale se poate întreba care este legătura acestui hierofant cu divinitatea. Este, altfel spus, poezia lui Dan Laurențiu "o necontenită căutare a lui Dumnezeu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
BANU, George, Arta teatrului, Nemira, București, 2004 TOUBIN-MALINAS, Cathérine, Heures et malheurs de la femme au XIX siècle: "Fécondité" d'Emile Zola, Klincksieck, Paris, 1986 TROUSSON, Raymond, Leș études de thèmes. Essai de méthodologie, Paris,1965 TUTEA, Petru, Lumea că teatru, Vestala, Alutus-D, București, 1993 UBERSFELD, Anne, Leș termes clés de l'analyse du théâtre, Seuil, Paris, 1996A UBERSFELD, Anne, Lire le théâtre I, Belin, Paris, 1996B VALÉRY, Paul, Imagini ale Franței. Prezenta Parisului, în VALÉRY, Paul, Criza spiritului și alte eseuri
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
lectura lui John Sallis, în "Hermenia revistă de studii și cercetări hermeneutice", Iași, Editura Fundației Academice AXIS, nr. 4 (2004). Bratu, Luiza, Valori stilistice în poezia Anei Blandiana, Teză de Doctorat, Sibiu, 2009. Bulgăr, Gheorghe, Literatura și limbajul, București, Editura Vestala, 2002. Călinescu, Matei, Aspecte literare, București, Editura pentru Literatură, 1965. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1995. Cărtărescu, Mircea, Postmodrnismul românesc
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
române, vol. VIII, Ț Z, București, Editura Univers Enciclopedic, p. 381-392; Papadima 1973 = Ovidiu Papadima, Cuvânt înainte la vol. V. Voiculescu, Căprioara din vis, București, Editura Ion Creangă, p. 5-8; Popescu 2003 = Florentin Popescu, Viața lui V. Voiculescu, București, Editura VESTALA; Rusu 2010 = Valeriu Rusu și colab., Dicționar medical, ediția a IV-a revizuită și adăugită, București, Editura Medicală; Schlieben-Lange 1975 = Brigitte Schlieben-Lange, Linguistische Pragmatik, Stuttgart, Verlag W. Kohlmann; Sorescu 1998 = Roxana Sorescu, Proza lui Vasile Voiculescu sub pecetea tainei, în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cu simbolismul. În pictura lui Loghi, temele antichității probează o recurență semnificativă, și este foarte posibil ca ascendența grecească a lui Loghi să joace un rol important în ce privește această direcție a simbolismului său. Picturi precum Două femei în peisaj arcadic, Vestale, Idilă romană, Ifigenia în Taurida, Frumoasa ateniană, Acropole, În Arcadia, Faun și nimfă, La fântână etc. constituie expresia revival-ului anticizant impregant de sensibilitatea simbolistă. Ruinismul romantic exercită o influență asupra lui Loghi, "ruinurile" se integrează firesc unui peisaj arcadic dominat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poți plasa clar în timp scena, antichitatea pare să fie aievea, deși titlul tabloului îi indică caracterul fantasmal, de reconstrucție nostalgică în cheia sensibilității simboliste, unde fiecare element tinde să se transforme într-un simbol. Într-un alt tablou intitulat Vestale, putem observa un Loghi deja mediteraneizat, în culori calde, tot pe un fundal marin, însă cu mestecenii care stilizează verticalitatea accentuând deambulația hieratică a personajelor feminine. În locul grupului insolitat de confidente, avem aici o coregrafie simbolistă a alaiurilor sacerdotale oficiind
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
amenințătoare, una din "umbrele" pe care subconștientul le proiectează din neant, masca realizează un contrast violent, ireductibil cu mizanscena maladiv-voluptuoasă a sacrilegiului. Nicolae Vermont ne face părtași la ponderea malefică a acestui chiasm pe care-l realizează prin gestul sacrileg vestala impudică, recomandând capul sfântului martirizat ca obiect al satisfacției sale erotice. Florile care înconjoară pe platou capul tăiat într-un sens decorativ-licențios, asemeni unei coroane de lauri, sunt menite să confere un caracter burlesc ororii, plonjând în abisul blasfemiei. Avem
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de grână/ cât un fus de lână/ și s-aveți parte/ numai de bucate” În timp ce Paparudele dansau, invocând ploaia, gazdele aduceau găleți cu apă și le stropeau leoarcă. Fetele invocau pentru ploaie o făptură mitică, Paparuda, fiind un fel de vestale ale acesteia. Colindul dansat era Însoțit de aspersiune, care face parte din recuzita magiei inițiatice. Bătutul din palme semnifică tunetele Întețite ce Însoțesc ropotul ploii mult așteptate. Interesantă este asemănarea Între această datină și una descrisă la indieni sub numele
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
români, este incontestabil arhaismul ritualurilor și credințelor legate de Diana.” Numele de Drăgaică s-a suprapus În vocabular peste cel de Sânziene În feudalismul timpuriu, În perioada influenței slave. Se crede despre aceste zâne că ar fi un fel de vestale ce amintesc de vechile rituri ale protecției și fertilității agrare, dar se consideră de asemenea, că ar avea un caracter ambivalent. Ele pot fi și crude și din acest motiv nu trebuie să li se pronunțe numele. Sunt numite „drăgaice
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
1991. Glossarium. Aufzeichungen der Jahre 1947-1951, Duncker & Humblot, Berlin, 1991. Schopenhauer, A., Sämtliche Werke, A. Hübscher (ed.), 7 vol., ediția a III-a, Brockhaus, Wiesbaden, 1972. Aforisme asupra înțelepciunii în viață, traducere de Titu Maiorescu, Editura Saeculum I.O., Editura Vestala, București, 1997. Schweitzer, A., Kultur und Ethik. Sonderausgabe mit Einschluß von Verfall und Wiederaufbau der Kultur (1923), Beck, München, 1960. Scotus Eriugena, J., Quaestio de nihilo, en Periphyseon De divisione naturae, 4. vol., I. P. Sheldon-Williams și E. Jeauneau (ed.), Dublin
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
5. 44 Idem, p. 412. 45 A. Schopenhauer, Sämtliche Werke, A. Hübscher (ed.), 7 vol., ediția a III-a, Brockhaus, Wiesbaden, 1972, vol. V, p. 443; Aforisme asupra înțelepciunii în viață, traducere de Titu Maiorescu, Editura Saeculum I.O., Editura Vestala, București, 1997, p. 96. 46 Ex captivitate salus. Erfahrungen der Zeit 1947/50, Greven, Köln, 1950, p. 82. 47 F.A. Lange, Geschichte des Materialismus und Kritik seiner Bedeutung in der Gegenwart (1866), A. Schmidt (ed.), 2 vol., Suhrkamp, Frankfurt a. M
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Ea zâmbind din ochi, cu timpul / Mă îndeamnă s-o doresc”. Singurul detaliu care umbrește mult Dșteptatele clipe de înfiorate întâlniri „în pragul tainei”, în tainica singurătate, este despărțirea „de lume”, „de urât și de blestem”. Prezența fetei pare o vestală. Momentul dureros este acela al nunții Kărăzite. Fata își apără iubirea. Ia inițiativa: „Vă fugim!” Dar refuzul lui este dureros de tranșant: „A fugi nu se cuvine!” Nu vrea și nu poate-a tulbura „al vremii sacru mers” (cum rostește
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ofensat de adulterul soției și nu cunoaște îndeajuns obiceiurile Urbei, în care nu s-au născut fără de vină progeniturile lui Marte, Romulus, fiul Iliei și fiul Iliei, Remus" (v. 37-40). Făcând trimitere la cea care a fondat neamul lui Augustus, vestala Ilia, violată de Marte, Ovidiu dezvăluie adevărata sa țintă, și anume pe cine își propunea să lovească cu elegia sa: însuși Augustus, care se ridica atât de mult în apărarea purității și a castității, era fructul unui... adulter, și nimic
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cu acest dialog strălucit începe vesela carte. - Mai întîi că nu e veselă, i-am răspuns. E străbătută de sinceritate, tânărul latin își povestește degradarea sa și a altora, cu sentimentul că a pierdut ceva, dovadă formidabila scenă din templul vestalelor unde se dusese să se vindece de viciu. Râdem, e adevărat (cum să nu râzi când citești ceea ce i se face acolo), dar nu uităm că e nefericit. Da, e adevărat, cunoaștem scriitori care, în viața obișnuită, priveau foarte filosofic
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]