5,418 matches
-
act calibrat de felație mecanică. Această împletire de cuțite cromate și sticlă jivrată reprezenta pentru el eterna fosilizare a timpului și a spațiului intime ale unui individ. La o săptămână după înmormântarea casieriței, pe când conduceam noaptea de-a lungul perimetrului vestic al aeroportului, Vaughan viră brusc spre marginea drumului și lovi un uriaș câine corcit. Impactul cu corpul lui, ca lovitura unui ciocan capitonat, și ploaia de sticlă din momentul când acesta trecu peste acoperiș, m-au convins că vom muri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cu farurile, ezitând doar când văzu cârpa roșie, ca pătată de sânge, din părul lui Seagrave și clipitul insistent al farurilor mele venind din urmă. Am părăsit pasajul superior și am înaintat pe o stradă de ciment ce traversa zona vestică a Northolt, o suburbie rezidențială a aeroportului. Case cu un singur etaj stăteau în mici grădini despărțite de garduri din sârmă. Zona era locuită de personalul mai puțin calificat al liniilor aeriene, îngrijitori de parcări, chelnerițe și foste stewardese. Mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
o mare de noroi. Pe marginea drumului se înălțau, în bătaia farurilor lui Vaughan, dune albe de șindrilă industrială. Un șir de felinare apăru în depărtare, demarcând perimetrul acelui complex de tranzit și odihnă. Imediat dincolo de marginile lui, în suburbiile vestice de lângă Stanwell, se afla o zonă de curți ale dezmembrărilor auto și depozite de mașini abandonate, mici ateliere de reparații și tinichigerii. Am trecut pe lângă un treiler cu două platforme pline de mașini accidentate. Seagrave se ridică în scaunul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
aceste cinci femei - Garbo, Jayne Mansfield, Elizabeth Taylor, Bardot și Raquel Welch - Seagrave construise un abator de mutilări sexuale. În fața noastră se auzi un sunet de claxoane. Ajunseserăm la primul mare flux de trafic al zonei de acces în periferia vestică a Londrei. Vaughan bătea neliniștit darabana pe volan. Cicatricele de la gura și fruntea sa formau în lumina după-amiezii o țesătură clară, zonele demarcate ale viitoarei generații de răni. Am întors paginile chestionarelor lui. Fotografiile lui Jayne Mansfield și John Kennedy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
își reluă discuția cu tinerele femei. Vorbeau într-un fel abstract despre timp și preț. Încercând să le ignor vocile și traficul ce trecea în masă pe sub supermarket, am urmărit avioanele cum decolau de pe Aeroportul Londra peste gardul împrejmuitor din partea vestică, constelații de lumini verzi și roșii ce păreau să miște din loc bucăți mari de cer. Cele două femei traseră cu ochiul în mașină, măsurându-mă dintr-o privire fugară. Cea mai înaltă, pe care Vaughan mi-o alsese mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
17 Intraserăm într-un ambuteiaj uriaș. De la racordul dintre autostradă și Western Avenue și până la rampa de acces a podului rutier benzile de trafic erau pline ochi de mașini, parbrizele reflectând, albite, culorile lichide ale soarelui ce apunea deasupra periferiilor vestice ale Londrei. Stopurile de frână pâlpâiau în aerul serii, strălucind în uriașa masă a caroseriilor de celuloză. Vaughan ședea cu un braț scos pe geamul pasagerului. Lovea portiera nerăbdător, izbind cu pumnul în tăblie. În dreapta noastră, peretele înalt al unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
act de sodomie cu Vaughan, ca și când numai acesta ar fi putut dezlega codurile unei tehnologii deviante. Așteptând cât i-am comandat ceva de băut, Vaughan se uita țintă, dincolo de piste, la un avion care se înălța în aer deasupra perimetrului vestic al aeroportului. Îmi telefonase în dimineața aceea, cu o voce de nerecunoscut, și-mi propusese să ne întâlnim la aeroport. Faptul că-l revedeam, că-i puteam urmări din nou contururile feselor și coapselor în pantalonii uzați, cicatricele din jurul gurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
că tot mai cuprinzătoarea răspândire a LSD-ului prin corpul meu, făcea parte dintr-o intenție ironică a lui Vaughan, ca și când excitația ce-mi scălda mintea ar fi oscilat între ostilitate și afecțiune, sentimente ce deveniseră intersșantajabile. Am urmat deviația vestică de mare viteză a autostrăzii circulare externe. Când să ocolim rondul central al intersecției, am mutat mașina pe banda de trafic lent, accelerând când am ajuns pe puntea descoperită a autostrăzii, în mijlocul fluxului rapid de trafic. Perspectivele se schimbaseră sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
momentele acelea simțeam o euforie crescândă, abandonarea în brațele unei logici inevitabile căreia mă opusesem cândva, ca și când mi-aș fi văzut propria fiică în primele etape ale unei aventuri amoroase promițătoare. Deseori stăteam pe marginea înverzită a terasamentului de lângă rampa vestică de coborâre a podului rutier, știind că aceea era zona preferată a lui Vaughan, și-l priveam cum pornește în trombă după Catherine atunci când ea trecea pe acolo la ora de vârf a serii. Mașina lui Vaughan devenea din ce în ce mai afectată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
dat să trăim... Atitudinea ei de azi mă dezamăgește... Să-și Închipuie că cineva ne-ar privi din Întuneric! - Pe mine nu mă miră..., interveni din colțul său subofițerul cu chitara. Am găsit urme proaspete În vale și prin rîpele vestice. - Or fi ale cuiva care, ca și noi, căuta apă sau broaște-țestoase... - Am găsit și răzoare de legume și cîțiva pomi fructiferi... Făcu o pauză. Iar cineva mi-a spus mai demult că pe una din insulele astea a trăit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
octombrie, cînd un vînt furios Încreți valurile, mugind fioros, și făcu să se izbească de țărmul Înalt și abrupt, aproape la picioarele intrării În peșteră, o sută de metri mai jos, fregata Madeleine, care se Întorcea la Marsilia pe ruta vestică, după o lungă ședere În China și Japonia. Căpitanul de pe Madeleine, care-și făcuse călătoria la dus ocolind Capul Bunei Speranțe, se duse la fund În noaptea aceea fără să Înțeleagă cum era cu putință să se fi lovit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
numărul acestora din urmă Începuse să scadă de-a dreptul alarmant. Din sutele de broaște care mișunau pe insulă cînd debarcase el, nu mai rămăseseră, după cel mult cinci ani, decît vreo douăzeci, refugiate prin rîpele cele mai inaccesibile din partea vestică a insulei. Iguanele se reproduceau rapid și nu aveau să se rărească nicicînd, dar nu același lucru se putea spune despre țestoase, al căror ciclu de viață era lent și teribil de complicat, căci, În pofida sutelor de ouă pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
care În spaniolă Înseamnă „broască-țestoasă”. (n. t.). Dahomey, actualmente Benin, țară din vestul Africii, Învecinată cu Togo, Nigeria, Burkina Fasso și Niger (n. t.). Vasco Núñez de Balboa (1475-1519), faimos cuceritor și explorator spaniol, primul european care a văzut coasta vestică a Oceanului Pacific. Autorul comite o inadvertență, Întrucît cel care a dat numele de Pacific acestui ocean a fost Magellan, nu Balboa. Magellan a avut parte de vreme frumoasă În timp ce naviga pe apele Oceanului și de aceea l-a botezat Pacific
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
să-l știu e ce hap a luat. Coperta cărții înfățișa o fufă blondă frumușică. Subțire ca o macaroană. Cu un zâmbet frumușel, ușor. Părul fufei era o imagine din satelit a Uraganului Blond puțin mai în larg de coasta vestică a feței sale. Fața era de zeiță grecească cu gene lungi, ochi mari, fardați exact ca Betty și Veronica și toate celelalte fetișcane Archie de la Riverdale High. Perle albe îi sunt înfășurate pe brațe și-n jurul gâtului. Ceva ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
dintr-o promisiune într-o amenințare? Îndes cartea poștală între broșurile cu vaginoplastii și pliantele cu labioplastii vârâte între paginile cărții lui Miss Rona. Pe copertă e-o imagine din satelit a Uraganului Blond puțin mai în larg de coasta vestică a feței sale. Blonda e doldora de perle și ceea ce-ar putea fi scânteieri de diamante ici-colo. Pare foarte fericită. Pun cartea înapoi în buzunarul interior al jachetei lui Brandy. Culeg cosmeticele și medicamentele împrăștiate pe dulăpioare și le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
pentru pregătirea mâncării și îl așeza în fața lui. Lumea este la fel ca acest vas, și are margini care țin apă în mijloc. Marca un punct. În urmă cu mii de ani, strămoșii noștri au pornit de aici, din marginea vestică, în timp ce eu am ajuns în partea cealaltă, în marginea estică. —Adică ai ajuns până la capătul lumii? — Bănuiesc că da, admise el cu absolută naturalețe. Iar noi, daca am traversa în întregime Infinitul Ocean al Infinitelor Insule, am ajunge la marginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ultimul om de pe Marara știa dinainte ce-avea de facut. O jumatate de oră mai tarziu alimentele, apa și prizonierii se găseau la bord, astfel că putură să dea drumul vasului, iar vâslașii îl îndreptară imediat spre larg, prin strâmtoarea vestică, înainte să intre în câmpul vizual al celor care soseau dinspre răsărit. La patru mile depărtare de coastă, Miti Matái ordona oamenilor să lase vâslele și să aștepte. Tapú Tetuanúi ar fi dat oricât ca să le vadă fetele dușmanilor lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
zi lungă și istovitoare, mai ales pentru Te-Onó, care o folosiră la maximum, căci, înspre amiază, ar fi fost deja foarte greu de ghicit că printre palmierii și tufișurile care se ridicau chiar de la marginea plajei largi ce domină coasta vestică a insulei se ascundeau, la fel, două ambarcațiuni. Dar fu, în același timp, una din zilele cele mai tensionate și pentru femeile și bărbații înghesuiți sub nisipul insuliței, transpirați leoarca, sufocându-se din lipsă aerului care nu se hotăra să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
loc legendar. În general, simptomele nu lăsau nici o umbră de Îndoială: o expresie extatică, vorbire Împiedicată din pricina lipsei unor cuvinte care să exprime simțirea În fața peisajului, În sfârșit, adoptarea mersului lent al balinezilor, conștientizarea lipsei de grație a ținutei omului vestic. Părul de culoarea nisipului Îi cădea pe frunte și Îi dădea aerul unui adolescent timid și cumva pierdut. Asemenea celor din partea locului, se așezase pe jos, cu picioarele Încrucișate, cu sarongul aranjat cu grijă În poală. (Da, da, Își făcuse
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
noastră; acumulările făcute în acea vreme și contribuția lor au dat rezultate astăzi. Calitățile lor abilitatea și istețimea, tenacitatea și ardoarea cu care diplomații români, a căror capacitate, talent și devotament față de țară nu le puneau la îndoială nici reprezentanții vestici, ci dimpotrivă, le apreciau și le admirau, apărau bunul renume, istoria, prestigiul și interesele României atunci când aceștia deși erau încorsetați de instrucțiuni prin care, mai ales în prima fază, trebuiau să se lase conduși de prietenii mai mari și să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în Cipru; R.P. Chineză în Indonezia; U.R.S.S. în Republica Africa Centrală; R.D.G. în Chile ș.a.); statutul C.A.E.R.; cooperarea balcanică; tratate de asistență juridică; convenții consulare, culturale, aviație civilă, privind pescuitul în Marea Neagră, stingerea arieratelor financiare cu statele vestice (despăgubiri de război), desființarea de vize, mic trafic de frontieră, protecția mediului cu Bulgaria, convenții hidrotehnice cu Ungaria, Ucraina și altele, hidrocentrale Porțile de Fier și Stânca Costești, combaterea poluării în Marea Neagră, sanitar-veterinare, delimitarea și verificarea traseului frontierei de stat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1982 1985, a fost Ambasador în Franța și Delegat Permanent al României la U.N.E.S.C.O. Spre deosebire de prima sa misiune în Franța (1966 1969), de această dată relațiile româno-franceze cunoșteau o accentuată deteriorare și tensiune. Marile puteri occidentale, alte țări vestice de al căror sprijin și simpatie România se bucurase odinioară au trecut la criticarea vehementă programată și concertată a regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu, la restrângerea relațiilor generale cu România, a celor politice, mai ales. Franța s-a vroit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
lansat "politica de Răsărit", începând cu prima vizită a unui demnitar vest-german în "blocul comunist", țara aleasă fiind România. În 1979, după mai bine de 6 ani petrecuți în Centrala M.A.E, unde a răspuns de relațiile cu țările vestice de limbă germană (R.F.G., Austria, Elveția), a fost trimis în calitate de prim-colaborator (Secretar I) la ambasada de la Berna, Elveția. La Berna, a avut șansa de a avea ca ambasador pe actualul academician Mircea Malița, într-o perioadă grea pentru țara
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
programul său prezentat la 28 noiembrie 1989 și intitulat: "Zece puncte pentru depășirea divizării Germaniei și a Europei", prin care își stabilea drept țel al guvernului federal redobândirea unității statale a Germaniei; șocul produs de demersurile cancelarului asupra unor diplomați vestici acreditați la Bonn. A acționat cu calm și răbdare, în contextul zilelor de protest la Ambasadă prilejuite ce căderea regimului dictatorial în decembrie 1989; a avut un dialog rațional cu protestatarii, evitându-se acutizarea stării de nervozitate și degradarea acesteia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de inspirație pentru aceste țări. În același scop, în timp ce se afla la post, a tradus și publicat în țară, în 1995, studiul respectiv (J. Kregel, E. Matzner, G. Grabher: Șocul pieței), introducând, astfel, în dialogul intern una dintre primele evaluări vestice despre sensul și finalitatea tranziției în noile democrații. A tradus și comentat în presa de profil economic din România evaluări ale unor personalități austriece din viața politică și economică asupra problematicii integrării europene, modelării viitorului Europei și globalizării, pentru a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]