3,775 matches
-
ci un spectacol în toată regula. Cei patru „roșii” au avut un concert foarte tare, din care poate vor vedea fragmente pe youtube și cei care l-au ratat, c-am văzut că l-a filmat colegul și prietenul lor, vestitul Alinescu. După ce-au ieșit de pe scenă artiștii de la Code Red și au intrat printre noi, a început concertul brazilienilor de la Krow. Știam că sună foarte bine, dar tot îmi făceam griji pentru ei, pentru că pentru noi Brazilia înseamnă Sepultura
Rock de rock și fusion core [Corola-blog/BlogPost/97480_a_98772]
-
pe care le tot repetă (ceea ce nu înseamnă doar că e vizitată de tanti-Roza-cu-scleroza, ci și că aceste amintiri sunt adevărate!). O ascultă - în afară de spectatori, evident - Gabriela Butuc, care interpretează rolul menajerei, și reprezentanta casei de avocatură, rol jucat de vestita actriță de cinema Ada Condeescu, pe care am văzut-o în filmele de mare succes „Eu cînd vreau să fluier, fluier” și „Loverboy”. Prima parte e cam plictisitoare, dar actrițele știu foarte bine să ne introducă astfel într-o atmosferă
Trei femei înalte [Corola-blog/BlogPost/97542_a_98834]
-
VINĂ PRIMĂVARA, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2242 din 19 februarie 2017. SĂ VINĂ PRIMĂVARA Pe-un cireș scăldat în soare, Stau, bătând din aripioare, Un june de pițigoi C-un sfătos de vrăbioi... Spune, frate vrăbioi, Că vestit ești printre noi, Tu spui lucrurile drept Și esti cel mai înțelept: Când o să apară iară Mult dorita primăvară? Am fost ieri până-n zăvoi, Trist am venit înapoi. Nici urmă de păsărică, Nicio mică floricică, N-am zărit neam de
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Am trimis în vânt chemare, N-am aflat în jur suflare. Iarna asta, frățioare, ... Citește mai mult SĂ VINĂ PRIMĂVARAPe-un cireș scăldat în soare,Stau, bătând din aripioare,Un june de pițigoiC-un sfătos de vrăbioi...Spune, frate vrăbioi,Că vestit ești printre noi,Tu spui lucrurile dreptși esti cel mai înțelept:Când o să apară iarăMult dorita primăvară? Am fost ieri până-n zăvoi,Trist am venit înapoi.Nici urmă de păsărică,Nicio mică floricică,N-am zărit neam de albină,Nici
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
1 august anul 1978 (așadar, cu puțin timp în urmă a împlinit aici treizeci de ani de slujire mărturisitoare și duhovnicie), unde iată, a rămas până la sfârșitul vieții. A fost ucenic și apropiat al vrednicului de pomenire și amintire ori vestitului duhovnic - Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc de la Mănăstirea Techirghiol - Constanța. Tot familia sfinției sale a odrăslit un alt slujitor vrednic al altarului bisericii noastre sfinte - adică fratele său după trup, în persoana Părintelui Ierodiacon Iustinian Stoica - economul Schitului Românesc Prodromul din Sfântul
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
fug de voluntariat, nemții sunt încântați de inițiativa primarului importat tocmai de la poalele Munților Rodnei. La ultimul recensământ, comuna germană Ivenack, situată în nord-vestul Germaniei și compusă din 6 sate, număra abia 800-900 de locuitori. Castelele vechilor nobili nemți și vestiții stejari milenari din Ivenack, despre care se spune că sunt cei mai vechi din Europa, atrag anual în jur de 50.000 de turiști din toate colțurile Germaniei și nu numai. Cel mai bătrân și viguros stejar care poate fi
Un român a fost ales primar în Germania [Corola-blog/BlogPost/94200_a_95492]
-
din anii 1998 - 2000, a urmat treptat o scădere. In primii ani menționați, vînzările de Viagra și cele similare (Cialis, Levitra) ajunseseră la 2 miliarde USD, anual. De ce au scăzut vânzările de Viagra ? După cum a explicat Abraham Morgentaler, urolog la vestita Harvard Medical School, în cartea sa, The Viagra Myth, Legenda Viagrei a depășit eficiența farmaceutică!. Pacienții au realizat că folosirea micii pilule albastre nu le rezolva complexitatea problemelor personale, în special cele psihice și sexuale. Și iată că un american
AM ÎNTÂLNIT ȘI BĂRBAȚI FERICIȚI de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378252_a_379581]
-
vitregite ale istoriei sale, și-a păstrat graiul, tradițiile, identitatea și demnitatea națională. Astfel, sala festivă a Căminului Cultural din orășelul Crasna a fost arhiplină. Crăsnenii, împreună cu familiile, prietenii și oaspeții din Cernăuți, au venit să vizioneze pelicula documentară despre vestita lor Malancă, înveșnicită pe peliculă de regizorul Dmytro Suholytkyi-Sobciuk, care pe parcursul a patru ani nu numai că și-a găsit aici noi prieteni români, dar și a luat cunoștința de tradițiile autentice ale acestui pitoresc ținut bucovinean, a învățat puțin
CRASNA – o oază a culturii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
existente, o lege organică, de funcționare pentru societățile publice de radio și televiziune și una a audiovizualului care privesc doar acordarea dreptului la replică , nu acoperă situațiile procesuale . Ca urmare , majoritatea „proceselor de presă” se judecă după prevederile codului penal , vestitele articole 205 și 206 , implicând de cele mai multe ori sentințe deosebit de grave pentru cei care au greșit - cred eu , de cele mai multe ori neintenționat . Se poate ajunge astfel la o autocenzură , inspirată de frică , ce nu poate avea cea mai bună influență
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93583_a_94875]
-
1780) 22. Hotelul Lemberg, prima jumătate a sec. XX. 23. Cernăuți, Ulița Mare - acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883) În etapa cernăuțeană a lui Eminescu un rol însemnat l-a avut teatrul. În 1864 Alexandru Costin, un descendent din neamul vestiților cronicari, este inițiatorul și organizatorul reprezentațiilor teatrale ale trupei conduse de Fanni Tardini. Trupa își alese ca scenă pentru spectacole sala hotelului „Moldova”. În răstimpul șederii trupei la Cernăuți pentru Eminescu în afară de teatru nu mai exista nimic: nici joaca cu
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
și el trecut, între timp, la veșnicele lăcașuri - toate sub auspiciile călăuzitoare ale vrednicului de pomenire ierarh și slujitor fidel al Bisericii noastre din perioada interbelică - Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. De aceea, aici și acum mă gândeam și la vestita Academie Teologică și Duhovnicească de la Mănăstirea „Sfântul Constantin Brâncoveanu” din Ținutul Făgărașului nostru transilvan, ctitorită de Mitropolitul și cărturarul de pie memorie Dr. Antonie Plămădeală al Ardealului, la rosturile și importanța ei, care au fost preluate și dezvoltate și de către
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
au simțit odinioară românește și au murit pentru acest ideal. În aceste momente, ei erau mai prezenți ca întotdeauna; erau peste tot, dar mai mult erau în inimile noastre, în sufletele acelora care știu să-și onoreze „toată floarea cea vestită”. După cum spunea poetul Zaharia Bârsan „Nu-s morți cei ce au căzut pe câmpul de onoare!... S-au dus numai... pe drumul aprins de ideal...” Acum, în anul Domnului 2016, și noi am pornit pe acest drum, căutând idealul de
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
Dacă disciplina fiesta s-ar preda prin facultățile Spaniei, profesorii cei mai buni ar fi de bună seamă valencieni. Nicăieri altundeva nu se practică pompa fără restricții și risipa întru amorul artei ca la vestitele Fallas de Valencia. Pe cine să mai mire faptul că UNESCO analizează chiar anul acesta candidatura Valenciei, în scopul includerii extravaganteii ei tradiții în Patrimoniul Cultural al Umanității? Se știe că maiașii și aztecii, mongolii, egiptenii, vichingii, dacii și romanii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
de turiști li se alătură, dornici să simtă dogoarea focului pe obraji, dar mai ales dornici să admire grupurile statuare înalte cât un bloc, construite anume pentru a fi date pradă focului. Arta construrii din lemn și materiale inflamabile a vestitelor Fallas s-a transformat din tradiție în profesiune, din pasiune în competiție, din moft în filozofie, din glumă în satiră politică, din pretext de joacă în prilej de mândrie patriotică. Sponsorii nu pregetă să pună la bătaie sume de ordinul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
în jur de 15.000 de Euro. Și ce dacă? Începând cu pașnicul 1. martie, nu doar unul, ci peste o sută de pirotehnicieni sunt responsabili pentru extazul luxuriant cu care se cuvine întâmpinată primăvara. Echipa completă angrenată în organizarea vestitelor Fallas numără nici mai mult nici mai puțin decât 50.000 de localnici, grupați în 400 de comitete și comisii. De ce ora 14, în plină zi, pentru un spectacol de focuri de artificii? Pentru că așa cere tradiția. Păi nu-i
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
e păcat că se propulsează spre ceruri adevărate simfonii pirotehnice, care amenință cu falimentarea fondurilor publice ale municipalității, administrația Valenciei se conformează fără a clipi. Clipim doar noi, gură-cască adunați ciorchine în piața din fața Primăriei, intimidați de compoziția sonoră monumentală, vestita „mascletà”. Mai întâi se avântă spre văzduh o rachetă răzleață, vestitoare timidă a spectacolului care va veni. Îi urmează un evantai de durduieli consecutive, ca un staccatto, amintind de Bach. Apoi un tunet prelung din mai multe guri de foc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
jur, modelate cu migală de îndrăgostit, colorate strident, par viziuni alegorice dintr-un vis halucinant. Fiecare e o adevărată operă de artă barocă, un caleidoscop umoristic pe teme actuale din viața publică a contemporanilor noștri, mai mult sau mai puțin vestiți. Suspendate în echilibru incredibil între cer și pământ, amintesc parcă de judecata de apoi, ne fac să râdem sau să fim triști, lasă să adie boarea efemerului peste fondul unei bănuieli mai adânci. Descumpănit, privitorul oscilează ades între lacrimi și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
invitate s-a oferit s-o înlocuiască, ceea ce i-a permis gazdei noastre să se retragă în birou. Acolo îl așteptam pe Nicolaus Sombart pen-tru a-mi acorda promisul interviu. Dialogul pe care l-am avut atunci cu el în vestitul salon avea să fie și ultimul... În 2006 i-a fost publicată cea de pe urmă carte Rumänische Reise ins Land meiner Mutter, O călătorie în România, țara mamei mele. Știu din puținele convorbiri telefonice care le-am avut ulterior cu
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
-o rapid între preferințele iubitorilor de muzică populară, un stil național clar și consistent ordonat românesc. Am spus românesc și nu gorjenesc, deoarece Rodica Anghelescu interpretează cu același aplomb și muzică bănățeană în cadrul spectacolelor unde apare ca solistă a vestitului Ansamblul Profesionist “Ciocârlia”. După terminarea primei facultăți, Rodica Anghelescu a intuit totala sa aderență la muzica clasică și a urmat cursurile Universității Naționale de Muzică din București la Facultatea de Inter- pretare Muzicală, secția Canto Clasic. Eu am susținut-o
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
soliști, instrumentiști și lirici, jurnaliști din presa scrisă, audio și video, alți oameni de cultură și artă etc, din București și Ploiești, precum și din alte centre culturale românești și din spațiul european, să fie prezenți la casa ing. Teodorescu din vestita localitate prahoveană Țintea - Băicoi pentru a lua parte la o prestifâgioasă manifestare muzicală, sugestiv intitulată "Țintea muzicală". Inițiativa organizării acestei suite ample de activități muzicale de referință: concerte și recitaluri instrumentale și vocal instrumentale, Workshop de Compoziție și pe teme
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
administrativ al fostei Regiuni Ploiești. După ce a absolvit școala primară și studiile secundare la Liceul „Alexandru Vlahuță” din localitatea natală, în toamna anului 1955 se numără printre valoroșii studenți ai prestigiosului Conservator de Muzică din București. Aici, beneficiază de îndrumarea vestiților maeștri ai creației și pedagogiei muzicale românești: Victor Giuleanu (teorie- solfegiu), Gheorghe Dumitrescu (armonie), Zeno Vancea (contrapunct), Tudor Ciortea și Dumitru Bughici (forme muzicale), Zeno Vancea, George Breazul și Adriana Sachelarie (istoria muzicii universale și românești), Tiberiu Alexandru și Emilia
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
continuate, cu brio, între anii 1955-1957, la Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima” din localitate, cu renumiții maeștrii: Liviu Comes (armonie), Dorin Pop (contrapunct), Gheorghe Merișescu (istoria muzicii), și în perioada 1957-1961, la prestigiosul conservator bucureștean. Aici a beneficiat de îndrumarea vestiților maeștrii ai muzicii și pedagogiei muzicale românești: Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Marțian Negrea (compoziție), Tudor Ciortea (forme muzicale), Alfred Meldelsohn (orchestrație), George Breazul (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru (folclor) ș.a. După absolvirea - cu deosebit succes - a studiilor muzicale universitare
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la naștere by Al. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
Prizzi, Don Corleone etc. În plus, comisarul nostru avea meritul de a fi unul împotriva tuturor, chiar dacă se mai iveau pe parcurs ceva ajutoare. Nu e de mirare că Sergiu Nicolaescu încearcă printr-o pasă magică să-l resusciteze pe vestitul comisar, ucis în primul film, făcut ciur în altele și reînviat în al ultimul. Dacă odată s-a putut, și-a zis regizorul, de ce nu s-ar mai putea încă odată, geriatria face minuni. Este drept nu întotdeauna, și din
Comisarul Moldovan - Reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8562_a_9887]
-
film, făcut ciur în altele și reînviat în al ultimul. Dacă odată s-a putut, și-a zis regizorul, de ce nu s-ar mai putea încă odată, geriatria face minuni. Este drept nu întotdeauna, și din bucăți și amintiri în loc de vestitul superman te poți trezi cu Frankenstein. Nu este tocmai rezultatul reanimării vestitului comisar, dar nici departe nu este. A fost nevoie ca Moldovan să treacă prin "școala" de la Făgăraș, școala de reeducare a cadrelor vechii poliții metropolitane unde un colonel
Comisarul Moldovan - Reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8562_a_9887]
-
s-a putut, și-a zis regizorul, de ce nu s-ar mai putea încă odată, geriatria face minuni. Este drept nu întotdeauna, și din bucăți și amintiri în loc de vestitul superman te poți trezi cu Frankenstein. Nu este tocmai rezultatul reanimării vestitului comisar, dar nici departe nu este. A fost nevoie ca Moldovan să treacă prin "școala" de la Făgăraș, școala de reeducare a cadrelor vechii poliții metropolitane unde un colonel rus (Cornel Dichiseanu) îl învață să numere pînă la trei pe rusește
Comisarul Moldovan - Reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8562_a_9887]