1,402 matches
-
său eseu din 1795, Zum ewige Frieden (Despre pacea perpetuă), scris în perioada transformării radicale a Europei sub efectele Revoluției franceze din 1789, schițează o teorie a păcii între ceea ce el numește „republici”. Pentru Kant, rațiunea morală practică impune un veto absolut la adresa folosirii războiului ca instrument al politicii externe între statele republicane construite pe baza principiilor legitimității consensuale. Kant nutrea convingerea că ideea păcii perfecte este o „lege imperativă”, un program de acțiune al umanității prin intermediul rațiunii practice cu care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
critic, psihologia lor vădind un ridicat coeficient de scepticism: „Poate că moldovenii sunt mai sceptici” (Vasile Alecsandri e „un sceptic rafinat”). Numai într-un mediu spiritual precum cel moldovenesc, rafinat de-a lungul multor generații, criticismul a putut opune un veto util și lucid inovațiilor care puteau sfârși în cosmopolitismul cel mai ridicol. Muntenia reprezintă „voința și sentimentul, pe când Moldova mai cu samă inteligența. Muntenia face o operă mai utilitară; ea își cheltuiește energia în lupta pentru schimbarea ordinii sociale, caută
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
anglo-americanii îl sprijiniseră pe australianul Evatt. Totuși, aproape imediat, lucrările Adunării Generale au fost acoperite de disputele americanosovietice. În lungul șir al chestiunilor delicate: cazul Greciei aflată în plin război civil, separarea Coreei, discuțiile asupra energiei atomice și dreptului de veto, admiterea noilor candidați a devenit o problemă secundară. În plus, cedările marilor puteri pe această direcție erau influențate tot mai mult de modul în care cele două tabere cooperau pentru rezolvarea celorlalte situații conflictuale. La 21 septembrie, Statele Unite au cerut
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe 29 septembrie i-au permis lui Mihail Ralea o ultimă contabilizare a șanselor. Se aprecia că din cele 11 state care alcătuiau Consiliul de Securitate, șapte vor vota pentru țara noastră, asigurând majoritatea dorită 37. În aceste condiții, doar veto-ul Angliei sau Statelor Unite ar mai fi putut împiedica succesul românesc. Dintre celelalte candidate, Italia întrunea cele mai multe șanse, iar Bulgaria pe cele mai puține. Simțindu-se aproape măcar de o victorie simbolică, Mihail Ralea își permitea să atragă atenția Bucureștiului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a influența un vot negativ la ONU. Dar, așa cum aprecia cu realism Mihai Ralea, dacă numărul de voturi nu ar fi fost de ajuns pentru a bara accesul României, exista o disponibilitate fermă a Statelor Unite de a utiliza dreptul de veto pentru a-și impune punctul de vedere. Cu două zile înainte de momentul decisiv, era transmisă în țară intenția • Ibidem, vol. 9, fila 7. • Ibidem, fila 3. • Ibidem, fila 4. • Ibidem. americană de a împiedica, prin orice tip de tactică, admiterea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Pella că, sub presiuni britanice și americane, Bruxelles-ul a hotărât să se abțină în cazul României 40. Votul Belgiei ar fi dat majoritatea de șapte, dar noua decizie a lui Spaak permitea Statelor Unite și Marii Britanii să nu recurgă la veto. Ședința Consiliului de Securitate a avut un debut profund descurajator pentru Estici. Primul vot a început cu Ungaria, iar aceasta neîntrunind majoritatea, URSS a opus veto admiterii Italiei și Finlandei, deși acestea trecuseră ca număr de voturi. Din acest moment
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dar noua decizie a lui Spaak permitea Statelor Unite și Marii Britanii să nu recurgă la veto. Ședința Consiliului de Securitate a avut un debut profund descurajator pentru Estici. Primul vot a început cu Ungaria, iar aceasta neîntrunind majoritatea, URSS a opus veto admiterii Italiei și Finlandei, deși acestea trecuseră ca număr de voturi. Din acest moment a fost clar că ciocnirea americano-sovietică va bloca orice nouă acceptare în ONU. În cazul României și Bulgariei, atât URSS cât și Polonia, consecvente ideii de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fapt la instituirea actualului sistem de control exercitat de către Congres. Baza legală pentru rolul comisiilor este cerința ca ele să fie notificate de fiecare dată când președintele ordonă o acțiune secretă. Deși cerința notificării nu implică, în principiu, prerogative de veto, obiecțiile puternice ale membrilor comisiilor pot duce la revizuirea sau chiar la anularea unei propuneri de acțiune secretă atunci când consecințele politice ale unei astfel de acțiuni par să fie mai importante decât rezultatele estimate 27. Astfel, unul dintre scopurile notificării
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
revedea cerințele privind raportarea operațiunilor secrete în fața Congresului, prevedea o solicitare similară. Legea securității naționale din 1947, conform amendamentelor, sect. 501 (a) (1) ș50 USC 413 (a)(3)ț. O astfel de ocazie când comisiile și-au exercitat dreptul de veto a apărut legat de o propunere a administrației Bush din 1989 de a asigura ajutor secret forțelor potrivnice lui Noriega în Panama. Vezi Stephen Engleberg, „US Officials Say Senators Balked At Noriega Ouster”, The New York Times, 24 aprilie 1989, p. A1. 28
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
pentru țările membre și cetățenii Uniunii Europene. Are de asemenea un președinte și o forță armată. Uniunea Europeană satisface multe dintre caracteristicile cele mai importante ale unui stat. Totuși nu Își poate taxa cetățenii, iar statele membre au Încă drept de veto asupra oricărei decizii privitoare la folosirea trupelor lor. Cel mai important, Uniunea Europeană nu este o entitate teritorială. Cu toate că ea coordonează și reglementează activitățile care au loc În interiorul limitelor teritoriale ale statelor membre, nu are prețentii teritoriale și este, de fapt
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
suveranitatea națională a țărilor individuale. Printre numeroasele sale prevederi a fost și acordarea de noi puteri Parlamentului European. Pentru prima dată, parlamentul trebuia consultat Înaintea adoptării unor noi legi de către Comunitatea Europeană. Această instituție a primit de asemenea dreptul de veto asupra admiterii unor noi state, și a Înțelegerilor cu statele aflate În afara comunității. La fel de important, votul prin Întrunirea majorității calificate a fost introdus În multe domenii, În care votul unanim al statelor membre fusese anterior necesar. În fine, Comunitatea a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
administrarea sănătății au rămas responsabilitatea statelor membre 27. La o conferința ulterioară la Nisa, În decembrie 2000, membrii Uniunii au căzut de acord asupra unor reforme adiționale ale consiliului - micșorând numărul de chestiuni asupra cărora statele membre au drept de veto. Voturile În consiliu ale țărilor mari au căpătat o pondere triplă, În timp ce voturile țărilor mici au căpătat numai o pondere dublă. Aprobarea propunerilor consiliului va necesita de acum Înainte 73,29% din voturile ponderate, o majoritate de două treimi din
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cedate Comisiei puteri adiționale. Pentru națiunile mai mici, care favorizează o Uniune cu un caracter mai federal, constituția dă puteri sporite Comisiei Europene. Comisia deține monopolul asupra dreptului de a propune o nouă legislație, care este echivalent cu puterea de veto asupra legilor viitoare care ar putea fi luate În considerație de către Consiliul de Miniștri și Parlamentul European. Președintele comisiei, care va fi ales de Parlamentul European, va avea puteri executive și de constrângere sporite. Parlamentul va obține de asemenea noi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
unicameralismul (legitimat, ce e drept, prin tradiție), atribuțiile restrânse ale principelui, lipsit de facultatea de a convoca Adunarea, de a o dizolva sau de a o suspenda, precum și de dreptul de a declara război, având, În plus, un drept de veto limitat, privarea prelaților de calitatea de membri de drept ai Adunării, votul universal (condiționat totuși, printr-o sintagmă vagă, de „poziția onorabilă” a electorilor). Prevederile referitoare la culte erau deosebit de radicale: pe lângă secularizarea averilor mănăstirești, dezideratele lui Boerescu priveau interzicerea
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
furtunos”), neînțeles. Etichetată ca „poezie biografică”, antologia permite depistarea principalelor trepte lirice. Prima etapă este cea a spiritului insurgent, vocația contestației constituindu-se în element definitoriu: „Nu ne vom înghiți niciodată/ sub epiderma sfâșiată a zilei/ ascunși în avanposturi înșelătoare” (Veto!). Urmează, firesc, conturarea propriilor motive poetice, cu invocarea orgolioasă a modelelor: „Am văzut îngerii -/ copiii teribili ai epocii noastre/ reali ca o desprindere sau un efect al tristeții/ pe trotuare/ sfidând rețetele” (García Lorca, Brecht, Neruda și alții). Obsesia orașului
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
prin oraș/ iubito ce singur/ înfășor firele de sânge ale unei priveliști/ [...] lumina ce galbenă/ se târăște pe ziduri printre crăpături/ înghițind materia” De câteva ceasuri prin oraș). E o poezie a realului în care „mirosul de gașcă al realității” (Veto!) devine supărător pentru sensibilitatea unui spirit prin excelență estet, de unde și permanenta stare de dezacord dintre eul poetic și cotidian. De dincolo de suflul underground al unor ironii caustice răzbate o stare de disconfort, „împlinind lumea sfidătoare a ignoranței” (Poem hieroglific
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
tehnic, specializat, care, departe de a afecta claritatea imaginii, conduce textul către o expresivitate concordantă cu anticalofilia structurală a poetului: „vuietul centrifug al poemului/ în toate direcțiile basculând forțe/ [...] ființe bastarde imagini tranzistorizate/ și bineînțeles Maestrul dar ca și absent” (Veto!). Mult mai relevante se dovedesc versurile din volumul Ca un vagabond într-o flanelă roșie (1996), alcătuit de prietenii poetului, incluzând versuri din perioada 1972-1979. Se remarcă aceeași litanie/confesiune a unui exclus nostalgic și, pe lângă obsesia Banatului natal, cu
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
general prin care să poată fi examinate trăsăturile de bază ale guvernelor, în ciuda diferențelor lor individuale? George Tsebelis a făcut un exercițiu de modelare de acest tip și a construit următoarea argumentație: instituțiile fundamentale acționează ca jucători cu drept de veto, definiți ca acei actori colectivi de a căror aprobare este nevoie pentru a se implementa o anumită politică. Instituțiile fără efectivă putere de veto pot fi ignorate complet. Această situație include, de exemplu, Camera Lorzilor din Marea Britanie și, de asemenea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de acest tip și a construit următoarea argumentație: instituțiile fundamentale acționează ca jucători cu drept de veto, definiți ca acei actori colectivi de a căror aprobare este nevoie pentru a se implementa o anumită politică. Instituțiile fără efectivă putere de veto pot fi ignorate complet. Această situație include, de exemplu, Camera Lorzilor din Marea Britanie și, de asemenea, pe orice prim-ministru care este limitat în comportamentul său independent de nevoia de a obține suportul majorității din partidul său din parlament. Întreaga
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ministru care este limitat în comportamentul său independent de nevoia de a obține suportul majorității din partidul său din parlament. Întreaga complexitate a unui guvern poate fi astfel redusă la numărul și situația pozițiilor ideologice ale jucătorilor cu drept de veto.1 Tsebelis a construit un număr de modele reprezentând diferite aranjamente de jucători de veto într-un spațiu ideologic, examinând mărimea mulțimii de opțiuni câștigătoare în raport cu o anumită politică. Concluzia analitică este aceea că adăugarea de jucători de veto nu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
din partidul său din parlament. Întreaga complexitate a unui guvern poate fi astfel redusă la numărul și situația pozițiilor ideologice ale jucătorilor cu drept de veto.1 Tsebelis a construit un număr de modele reprezentând diferite aranjamente de jucători de veto într-un spațiu ideologic, examinând mărimea mulțimii de opțiuni câștigătoare în raport cu o anumită politică. Concluzia analitică este aceea că adăugarea de jucători de veto nu lărgește niciodată această mulțime, ci adesea o contractă. În consecință, stabilitatea unei politici ar trebui
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de veto.1 Tsebelis a construit un număr de modele reprezentând diferite aranjamente de jucători de veto într-un spațiu ideologic, examinând mărimea mulțimii de opțiuni câștigătoare în raport cu o anumită politică. Concluzia analitică este aceea că adăugarea de jucători de veto nu lărgește niciodată această mulțime, ci adesea o contractă. În consecință, stabilitatea unei politici ar trebui să sporească pe măsură ce crește și numărul de jucători de veto efectivi. Acest lucru poate avea consecințe benefice într-o societate care caută să se
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
câștigătoare în raport cu o anumită politică. Concluzia analitică este aceea că adăugarea de jucători de veto nu lărgește niciodată această mulțime, ci adesea o contractă. În consecință, stabilitatea unei politici ar trebui să sporească pe măsură ce crește și numărul de jucători de veto efectivi. Acest lucru poate avea consecințe benefice într-o societate care caută să se protejeze de schimbări radicale, dar poate fi vătămător pentru o societate care are nevoie urgentă de reforme. Tsebelis mai oferă și alte ipoteze testabile în politica
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
radicale, dar poate fi vătămător pentru o societate care are nevoie urgentă de reforme. Tsebelis mai oferă și alte ipoteze testabile în politica de tip comparativ. Toate celelalte rămânând neschimbate, un guvern democratic trebuie să aibă mai mulți jucători de veto și asta trebuie să facă orice schimbare politică mai greu de implementat decât în cazul unui guvern de tip autoritar. Un sistem cu un guvern prezidențial are de obicei mai mulți jucători de veto și astfel ar trebui să aibă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să aibă mai mulți jucători de veto și asta trebuie să facă orice schimbare politică mai greu de implementat decât în cazul unui guvern de tip autoritar. Un sistem cu un guvern prezidențial are de obicei mai mulți jucători de veto și astfel ar trebui să aibă mai mare stabilitate pentru politicile sale decât un sistem parlamentar. Un guvern federal cu responsabilitate regională extinsă are mai mulți jucători de veto și astfel ar trebui să aibă mai mare stabilitate pentru politici
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]