7,044 matches
-
și din „lecturile „ lui Edgar Cayce (1877-1945) care se referă la vibrații, si a caror înțeles abia acum în lumina fizicii cuantice sunt înțelese. De pildă: că healing-ul să aibă influiența „asupra structurii atomice a celulelor, trebuiau să determine urcarea vibrațiilor din centrele glandulare majore” comunica E Cayce unui pacient, iar asistență rămânea nedumerita. Vindecătorii filipinezi vestiți în toată lumea s-au destăinuit:”ne rugăm vizualizând corpul uman că pe un lichid”. Asistenții lor îi roagă pe pacienți să se roage împreună
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
pe un lichid”. Asistenții lor îi roagă pe pacienți să se roage împreună. Așadar, vocea omenească este un instrument de vindecare folosit intens de psihologi, de logopezi. Este pur si simplu o dezasamblare și reasamblare a atomilor sub imperiul acelei vibrații. Rugăciunile de mulțumire pot fi rostite pe fond muzical evlavios, știind că muzica prin vibrațiile sale sporește puterea rugăciunii așa cum plânsul, în cazurile disperate se spune ca facilitează ajungerea la urechile Domnului, adică se creează o stare de profundă emoție
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
omenească este un instrument de vindecare folosit intens de psihologi, de logopezi. Este pur si simplu o dezasamblare și reasamblare a atomilor sub imperiul acelei vibrații. Rugăciunile de mulțumire pot fi rostite pe fond muzical evlavios, știind că muzica prin vibrațiile sale sporește puterea rugăciunii așa cum plânsul, în cazurile disperate se spune ca facilitează ajungerea la urechile Domnului, adică se creează o stare de profundă emoție, de trăire autentică, nu de rostire mecanică a unor vorbe golite de recunoaștere, de încredere
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
-o. Sunt momente plăcute pe care viața nu i le-a dăruit până acum. La fiecare asemenea vizită deschide una dintre portiere, aruncă o privire în interior timp de câteva minute și, satisfăcut, pleacă cu ochii semideschiși încercând să păstreze vibrația bucuriei cât mai mult timp. Numai că zgomotul produs de buldo-excavator îl tulbură, îl trezește într-o altă realitate, dar ce mai contează o zi două până ce descoperă banii lui tac-su și va avea posibilitatea să-și cumpere toate
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.8 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378113_a_379442]
-
limpezi) acele qualia sensibile care insinuează evanescentele deveniri ale unei poetici a modernității. Percepția noastră, cu toate aproximațiile (inerente naturii imponderabile ale unui asemenea teritoriu), întrezărește totuși ceva din luminozitatea intimă a esențelor fenomenale ale Poeticului. În miezul străvechi al vibrației lor, ele poartă încă semnul auroral al acelei experiențe fundamentale a Omenescului pe care întorcându-ne în timp o regăsim doar în efluviile spirituale ale sincretismului antic. Acelea din care poezia, religia și filozofia au izvorât îngemănate laolaltă sub irepresibila
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
o ilustrează - și care îl ilustrează - se situează în proximitatea unui asemenea mod de a înțelege, a gândi, a se comunica pe sine și a cumineca în lumea Poeticului. Desigur, privind astfel lucrurile, nu trecem cu vederea nici o anume discretă vibrație rezonând cu ecouri ale Esteticii lui Hegel. Din perspectiva lor, Poezia - ca artă - își căpăta determinațiile prin situarea „în sfera care îi este comună cu religia și filosofia” constituind „un mod de a înfățișa înaintea conștiinței și de a exprima
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
in einem Gang. Întrezărim, tot de aici, motivația profundă datorită căreia Memnon (eroul antic de care se leagă, prin titlu, prima sa plachetă) încarnează de fapt reacția „prin cântec la un fapt fundamental al lumii.”[ 17] 2.3. Poezia sub vibrația sacralității Dintre caracteristicile ce acordă o aură specifică textului poetic deținător al unor vibrații de factură religioasă (în maniera în care acestea au fost întrezărite de Eugen Simion), putem spune că și la Horia Stamatu se lasă surprinsă - i-mediat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
de care se leagă, prin titlu, prima sa plachetă) încarnează de fapt reacția „prin cântec la un fapt fundamental al lumii.”[ 17] 2.3. Poezia sub vibrația sacralității Dintre caracteristicile ce acordă o aură specifică textului poetic deținător al unor vibrații de factură religioasă (în maniera în care acestea au fost întrezărite de Eugen Simion), putem spune că și la Horia Stamatu se lasă surprinsă - i-mediat - acea „neobișnuită încordare a spiritului, voința colosală de cuprindere, un fior, în fine, aproape
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
scurt, metafizica poetică duce de multe ori mai direct spre sugestia divinului decât poezia construită pe canoane teologice.” [18] Să încercăm așadar să descifrăm, în concretețea ce este proprie expresivității lor, modul în care poemele lui Horia Stamatu pun în vibrație imagini care trimit gândul la acel heideggerian Zeit der Dürftigkeit. Efectiv, poetul captează o stare a unei lumi traversate de prăbușirea esențelor și a valorilor ei fundamentale: „oamenii/.../mântuiți în haine de gheață caută zadarnic / îngerii în ziua ce n-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
și simultane a toată omenirea/ necunoscută aidoma orelor/ pe care doar ceasornicul le desparte.” Discursul poetic intersectează simboluri cu o densă încărcătură metafizică. Alb și negru, lumină și întunecime, ziuă și noapte, toate sub semnul unei considerabile profunde tensiuni de vibrație mistică. În aceasta din urmă se poate desluși, probabil, temeiul unor comentarii care, cu o exagerată râvnă, țineau cu orice preț să descopere în interiorul poemelor lui Horia Stamatu, o mult mai pregnantă influență a textelor lui Juan de la Cruz. De
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
neapărat ca persoane/ personalități, ci ca entități culturale de sine stătătoare. Maiestuos precum Sfinxul din Bucegi, poemul cu care se deschide noul volum - ,,Poemele ființei’’ - al Marianei Didu impune prin cadența de oratoriu a viziunii și prin policromia rapsodică a vibrațiilor fiecărei imagini în parte și a întregului, în ansamblul său. Câteva secvențe sunt grăitoare prin ele înșile: ,,poem al viziunilor mele/ despre lumea absolută/ zidită în spirală și pururea nevăzută,/ ca înlănțuiri în adorație de trepte aurite/ ancorate spre cercul
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
proniei cerești de a o boteza pe Leni Pințea-Homeag cu numele UNIC, de statuară, copleșitoare Columnă a Teatrului. Dacă ar fi cunoscut-o, EMINESCU i-ar fi dedicat ,,Rugăciunea unui dac”, iar BRÂNCUȘI ar fi înălțat-o în tării, cu vibrații eclatante și energii cosmice de Pasăre în Văzduh. Adică, de Pasăre în Duh Sfânt, în neîncetată Înălțare. Vultur Unic al teatrului de aici și de pretutindeni. DAN LUPESCU Craiova, 19 Februarie 2016
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
ceașcă de cafea cu câțiva prieteni ai ziarului - corespondenți netitulari ce au aderat la Societatea Jurnaliștilor Români Independenți din regiunea Cernăuți, condusă de redactorul-șef al „Zorilor Bucovinei”, Nicolae Toma. Acest 6 iunie, însă, s-a apropiat de noi cu vibrația unor emoții nemaipomenite. Și nu numai că ne-am înnemurit cu încă doi membri, președintele Societății având onoarea să înmâneze carnetul de membru dnei Eleonora Bizovi, cunoscută prin articolele sale combative și, post-mortem, corespondentului netitular care a fost și rămâne
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
din biserică în urma părintelui Băluță. Afară, cu lumânările aprinse, în misterul nopții, începea să cânte părintele cu vocea sa îngerească: Hristos a înviiaat! Uitam că suntem afoni sau nu prea știm să cântăm și intram în fiorul melodiei, dirijați de vibrațiile înălțătoare ale părintelui Băluță. Și acum mă cuprind acei fiori de câte ori mă duc la Înviere... Niciodată nu mi-am pus întrebări de ce făceau părinți mei așa. Știam că așa trebuie să fie și toate acele zile pline de farmec și
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
mama copiilor vostri ați observat, sau nu prea, puterea farmecului cu care se copleșește întai pe sine, apoi toată atmosfera în care este implicată. Parcă se pierde in lumea ei ăi nimeni nu vrea să o ajute. Doar sentimentul propiilor vibrații o poartă dintr-un val , pe alte valuri și înfăsurată în propiilei dorinți se pierde în largul dragostei oferind,tăcut, o formă de eternitate. Supusă neajutorării închipuite, ea este înzestrată în realitate cu puterea dragostei,a fecundității și e conștientă
EXTRAS DIN MEMORIA UITĂRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377230_a_378559]
-
în căpșorul Floricicăi: „Să cânt, să nu cânt? Cânt sau nu cânt? Acum, acum, până nu se apropie tramvaiul de cealaltă stație. Acum ori niciodată, bâzâi un bărzăune mai mare și Floricica lansă în spațiul sonor din tramvai, cu toate vibrațiile cristaline ale sufletului său, un îngeresc „Steaua sus răsare”. Urmare acestor vibrații celeste, stolurile de griji și socoteli de pe frunțile oamenilor se agitară speriate, încercară să se bulucească spre uși și ferestre, care, bineînțeles că erau închise și, în vaiete
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
Acum, acum, până nu se apropie tramvaiul de cealaltă stație. Acum ori niciodată, bâzâi un bărzăune mai mare și Floricica lansă în spațiul sonor din tramvai, cu toate vibrațiile cristaline ale sufletului său, un îngeresc „Steaua sus răsare”. Urmare acestor vibrații celeste, stolurile de griji și socoteli de pe frunțile oamenilor se agitară speriate, încercară să se bulucească spre uși și ferestre, care, bineînțeles că erau închise și, în vaiete jalnice, se topiră, transformându-se în mirifice boabe sclipitoare de liniște și
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
cu peste douăzeci de ani - într-o convorbire cu un prieten scriitor ce se întorsese din India, am ajuns la această concluzie și mi-amintesc că în momentul despărțirii mi-a spus ferm, subliniind prin tonusul vocii sale cu o vibrație specială: Ține minte Elena, nu uita drumul! Mie cred că mi-a folosit acel îndemn de aceea mă adresez în special celor care sunt acum încă nehotarâți: Identificați-vă țelul apoi mergeți direct spre el cu convingerea că se va
CONSPIRAȚIA UNIVERSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382173_a_383502]
-
ce vor veni “. Într-o investigare detaliată, autorul volumului de față realizează o justă încadrare a poeziei lui V. Gafencu în specificul poeziei iluminării sufletești regăsită în poemele lui Radu Gyr, Nichifor Crainic, Lucian Blaga unde lumina și iubirea înalță vibrațiile sufletului spre divinitate, prin religiozitate, prin împărtășirea cu apă vie a iubirii lui Hristos.Prin martiriul închisorilor cei aflați în suferință transformă pușcăria în Via Dolorosa ”hristică eliberându-se de sub teroarea istoriei”(pg.90 ). Autenticitatea, lirismul profund tonalitatea imnică a
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
sat”: ,, Din sat, plecăm amândoi,/ Rămâne drumul înapoi,/ Rămâne ulița pustie... -/ Peste ani, ce-o să mai fie ?” Unul dintre poemele izbutite ale volumului ,,Izvoarele” se intitulează ,,Stâlpul” și este un autoportret, abia întrezărit, al delicioasei autoare, Cristina Mariana Bălășoiu. Cu vibrații fierbinți, roș-galbene-portocalii, specifice ochilor ce te privesc din celebrele troițe ale lui Ion Țuculescu -, poema ,,Stâlpul” începe în pas apăsat, de ciuleandră: ,,Tu ești stâlp, în astă lume,/ Să fii de folos... - anume/ Să stai să-mi numeri stelele, în
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
Albit de-aritmice coșmaruri,/ inventezi universuri paralele/ în care te înscăunezi/ cu focul încrederii/ sau abdici/ înainte de a deveni/ un zero absolut” (Ofrandă). Incertitudinea destinului și enigma sfârșitului care ne înghite sunt metaforice concluzii filozofice topite în versuri de răscolitoare vibrație: „Nu știe nimeni/ când ne vom opri/ și ne vom așterne sălaș/ vremelnic/ pentru vreme de iarnă./ Nici ninsorile ne le știe nimeni./ Vin când vor... (Ninsoarea care nu mai vine). Delimitând corpul fizic de cel eteric, care păstrează spiritul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
dar armonizându-se într-un ritm interior grav, poeziile acestui volum o promovează pe scriitoarea Ileana-Lucia Floran între poeții cu har, care și-au găsit alinarea durerii în creații dezvăluind cititorului taina marilor adevăruri ale vieții și ale morții, în vibrații lirice răscolitoare, de mare intensitate sufletească. Livia Fumurescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
natură, de a cunoaște natura care l-a creat. Este o căutare pe mai multe direcții. De la poezie la muzică, la pictură, la literatură, la teatru. Muzica poate fi domeniul cel mai captivant. Dispune de elementul concret, de sunet, de vibrația fizică și - în același timp - are transcendență. D. A.: - Este firesc să ne întrebăm care ar fi locul muzicii în lumea de azi, în Europa. Suntem europeni prin formație, prin natura spirituală căreia îi aparținem. Mă refer la lumea ultimilor cincizeci
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
un interviu pe teme iudaice, să fie un foarte bun roman de formație (sau deformație), ca să nu-l numim mereu autobiografic. Ceea ce l-ar împiedica cu-adevărat ar fi lipsa de talent a semnatarului, lipsa de stil, fraza seacă, fără vibrație și răsunet. Dacă personajele sale, inventate sau nu, respiră, au farmec, sînt uneori memorabile, cu tot cu felia de viață ce le-a fost hărăzită de scriitor, cazul nostru, ele sînt, adică au fost "transformate", cum bine a spus mama, definitiv și
Omenescul și literatura by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8242_a_9567]
-
Dana Pîrvan-Jenaru O vibrație particulară se desprinde din proza de mare subtilitate a lui Dumitru Radu Popa. Pe de o parte prin amestecul de real și fantastic, ce balansează între un tărâm luminos, plin de culoare și armonie, și un tărâm straniu, ambele deschizând
Existența ca amnezie sau neînțelegere by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8269_a_9594]