685 matches
-
de identitate, iar termenul esențial în discursuri este cel de "respect", fără de care nu există nici prestigiu, nici identitate socială solidă (Dhoquois, 1996). Regăsim aici una dintre concluziile anchetei de victimizare realizate de Carra și Sicot (1996), care identifica astfel victimizarea cea mai frecventă raportată de gimnaziștii din eșantionul lor. Bullying-ul, sau hărțuirea, permite o abordare pertinentă a efectelor psihologice și individuale asupra victimelor. El arată că stresul cauzat de victimizare poate fi un stres cumulativ și de aceea dificil de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
victimizare realizate de Carra și Sicot (1996), care identifica astfel victimizarea cea mai frecventă raportată de gimnaziștii din eșantionul lor. Bullying-ul, sau hărțuirea, permite o abordare pertinentă a efectelor psihologice și individuale asupra victimelor. El arată că stresul cauzat de victimizare poate fi un stres cumulativ și de aceea dificil de tratat, fiind adânc instalat în structura psihologică a subiecților. Tendințele depresive, chiar sinucigașe se combină cu efectele puternice ale insuccesului școlar și cu abandonul. Cele două noțiuni sunt complementare: stresului
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
-și păstreze locul în geneza delincvenței și a experienței victimare: microvictimizările și peridelictele alcătuiesc fondul unei suferințe a victimelor și al punerii la îndoială a securității publice. Ansamblul peridelictelor nu poate fi totuși asimilat numai microvictimizărilor (minor victimizations), iar unele victimizări nu sunt obligatoriu legate de un delict, mai ales în școală. Pot exista delicte fără victime directe (degradarea clădirilor și a mobilierului). De aceea propunem termenul de "microviolențe", pentru a grupa peridelictele și microvictimizările, chiar dacă în capitolul de față ne
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
liceeni (Dubet, 1990), violența se poate reduce cel mai adesea la degradarea climatului școlar: el consideră deci violența, atunci când există, drept "un climat de indisciplină [...] paradoxal, mai precis decât sentimentele care-l generează". Mai fundamental, legătura dintre climatul școlar și victimizare a fost clar stabilită încă din 1986 de soții Gottfredson și verificată de atunci de numeroase cercetări, printre care și ale noastre. Este una dintre cele mai promițătoare direcții de cercetare în criminologia specializată. Mai multe echipe se evidențiază în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dar și cea a lui Furlong, în California, din care provin direct cercetările internaționale realizate de Ron Astor și Rami Benbenisthy în Israel și SUA. Chestionarul pe care l-am creat, sub numele de anchetă internațională asupra climatului școlar și victimizării, a fost, de asemenea, intens utilizat în Europa și America Latină. Dacă cercetarea axată pe factorii de risc a ezitat mult timp să includă variabile organizaționale sau variabile legate de școlile înseși, lucrurile nu mai stau așa. Fără a neglija imensa
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
înseși, lucrurile nu mai stau așa. Fără a neglija imensa pondere a variabilelor socio-demografice și contextuale, în special economice, mulți cercetători (de exemplu, Debarbieux, 1996; Soule, 2003, Benbenisthy și Astor, 2005) încearcă să măsoare rolul "climatului școlar" în explicarea variațiilor victimizării suferite atât de elevi, cât și de profesori, și în evoluția sentimentului de securitate, a stimei de sine sau a eșecului școlar, aflat în strânsă legătură cu precedentele de asemenea (Xia Wang, 2003, pe baza unui eșantion de 5 187
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
178 de programe de intervenție. Cercetările lui Soule și, la nivel mai general, cele ale echipei conduse de Denise C. Gottfredson sunt, în această privință, deosebit de convingătoare: astfel, într-un eșantion de 234 de școli, rezultatele unei anchete intense asupra victimizării și climatului școlar arată că factorii care explică mai frecvent creșterea victimizării sunt instabilitatea echipei didactice (teachers turnover, 0,91), lipsa de claritate și nedreptatea în aplicarea regulilor (fairness, clarity, 0,69), chiar dacă factorii exogeni, precum concentrarea dezavantajelor, sunt și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
general, cele ale echipei conduse de Denise C. Gottfredson sunt, în această privință, deosebit de convingătoare: astfel, într-un eșantion de 234 de școli, rezultatele unei anchete intense asupra victimizării și climatului școlar arată că factorii care explică mai frecvent creșterea victimizării sunt instabilitatea echipei didactice (teachers turnover, 0,91), lipsa de claritate și nedreptatea în aplicarea regulilor (fairness, clarity, 0,69), chiar dacă factorii exogeni, precum concentrarea dezavantajelor, sunt și ei foarte explicativi. Cum subliniază de mult timp echipa lui Gottfredson (1986
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cărările iluzorii ale definițiilor prefabricate, dar și având grijă să construiască acest discurs deopotrivă în singularitatea lui și în semnificația lui socială? Consecințele microviolențelor: o anchetă Pentru a fundamenta mai bine reflecția noastră despre importanța repetiției victimare și a asocierii victimizărilor, vom prezenta acum câteva rezultate ale cele mai recente anchete pe care am realizat-o în școlile elementare (Debarbieux, 2003) rezultate în mare parte încă inedite. Vom aminti principalele noastre opțiuni metodologice, care decurg direct din ceea ce am afirmat anterior
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care decurg direct din ceea ce am afirmat anterior. Anchetele noastre folosesc o metodă care încearcă să studieze diferite dimensiuni din definirea socială a violenței: microviolențe, delicte curente și climat școlar, sentimentul de violență și insecuritate, legat de o anchetă de victimizare. Asta ne permite să studiem aspectul "factual", prin delictele și violențele fizice sau verbale, cât și așa-numitele violențe "morale" sau instituționale. Principalii noștri indicatori sunt așadar următorii: ▪ indicatori de victimizare și de delicte: extorcare (amenințări în școala primară), furturi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de violență și insecuritate, legat de o anchetă de victimizare. Asta ne permite să studiem aspectul "factual", prin delictele și violențele fizice sau verbale, cât și așa-numitele violențe "morale" sau instituționale. Principalii noștri indicatori sunt așadar următorii: ▪ indicatori de victimizare și de delicte: extorcare (amenințări în școala primară), furturi, lovituri, rasism, insulte. Ansamblul acestor indicatori ne permite să construim o scară a multivictimizărilor, între 0 și 5 tipuri de victimizări suferite. Această scară compozită (constituită prin cluster analysis) este deosebit de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sau instituționale. Principalii noștri indicatori sunt așadar următorii: ▪ indicatori de victimizare și de delicte: extorcare (amenințări în școala primară), furturi, lovituri, rasism, insulte. Ansamblul acestor indicatori ne permite să construim o scară a multivictimizărilor, între 0 și 5 tipuri de victimizări suferite. Această scară compozită (constituită prin cluster analysis) este deosebit de importantă, făcând posibilă o comparație între indicele climatului școlar și indicele victimizării. Poziția noastră teoretică este clară și va avea consecințe în analiza datelor: într-o anchetă de victimizare, nu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
insulte. Ansamblul acestor indicatori ne permite să construim o scară a multivictimizărilor, între 0 și 5 tipuri de victimizări suferite. Această scară compozită (constituită prin cluster analysis) este deosebit de importantă, făcând posibilă o comparație între indicele climatului școlar și indicele victimizării. Poziția noastră teoretică este clară și va avea consecințe în analiza datelor: într-o anchetă de victimizare, nu e suficient să măsurăm frecvența nici chiar prevalența victimizărilor, ci trebuie măsurate în același timp asocierea (multivictimizare) și intensitatea lor. Putem avea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de victimizări suferite. Această scară compozită (constituită prin cluster analysis) este deosebit de importantă, făcând posibilă o comparație între indicele climatului școlar și indicele victimizării. Poziția noastră teoretică este clară și va avea consecințe în analiza datelor: într-o anchetă de victimizare, nu e suficient să măsurăm frecvența nici chiar prevalența victimizărilor, ci trebuie măsurate în același timp asocierea (multivictimizare) și intensitatea lor. Putem avea de-a face foarte bine cu mai puține victime, dar cu mai multă violență, fiindcă victimele sunt
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este deosebit de importantă, făcând posibilă o comparație între indicele climatului școlar și indicele victimizării. Poziția noastră teoretică este clară și va avea consecințe în analiza datelor: într-o anchetă de victimizare, nu e suficient să măsurăm frecvența nici chiar prevalența victimizărilor, ci trebuie măsurate în același timp asocierea (multivictimizare) și intensitatea lor. Putem avea de-a face foarte bine cu mai puține victime, dar cu mai multă violență, fiindcă victimele sunt victimizate într-un mod mai dur. Acestor indicatori le vom
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
insecuritate: perceperea violenței și agresivității, a cartierului din jur. Din punct de vedere tehnic, folosim în realizarea cercetării un chestionar administrat elevilor (și învățătorilor, după caz) și care cuprinde întrebări urmărind să adune ansamblul acestor indicatori, în special indicatorii de victimizare și indicatorii climatului școlar. Baza muncii noastre este constituită, din 1993, de aplicarea acestui chestionar elevilor din ciclul 3 al școlilor elementare* și elevilor de gimnaziu sau liceu, precum și personalului din aceste instituții. Totuși recurgem și la discuții individuale și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
aprilie-mai 2003, a cuprins 2 744 de elevi de școală primară din douăzeci și trei de școli rurale, semirurale, periurbane și urbane, de la zonele cele mai defavorizate la cele favorizate. Le-am pus așadar elevilor o serie de întrebări despre victimizările cele mai frecvente reperate în precedentele noastre cercetări prin răspunsurile la întrebarea deschisă despre "ce fel de violență există în școala ta?". Adică despre loviturile între elevi, injurii, injurii rasiste, furturi și extorcare. Ulterior, i-am putut grupa pe elevi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fel de violență există în școala ta?". Adică despre loviturile între elevi, injurii, injurii rasiste, furturi și extorcare. Ulterior, i-am putut grupa pe elevi, prin clasificare automată, în patru categorii, după cum erau victime în mică măsură (un tip de victimizare sau mai puțin), victime a două tipuri de victimizare, victime a trei tipuri de victimizare și "supravictimizați" (patru sau cinci tipuri de victimizare). Tabelul 10. Victimizări multiple în școala primară, elevi din ciclul 3 al școlii elementare CLASIFICARE-victimizări Număr Frecvență
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
loviturile între elevi, injurii, injurii rasiste, furturi și extorcare. Ulterior, i-am putut grupa pe elevi, prin clasificare automată, în patru categorii, după cum erau victime în mică măsură (un tip de victimizare sau mai puțin), victime a două tipuri de victimizare, victime a trei tipuri de victimizare și "supravictimizați" (patru sau cinci tipuri de victimizare). Tabelul 10. Victimizări multiple în școala primară, elevi din ciclul 3 al școlii elementare CLASIFICARE-victimizări Număr Frecvență Nici un răspuns 162 5,9% Supravictimizări 326 11,9
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
furturi și extorcare. Ulterior, i-am putut grupa pe elevi, prin clasificare automată, în patru categorii, după cum erau victime în mică măsură (un tip de victimizare sau mai puțin), victime a două tipuri de victimizare, victime a trei tipuri de victimizare și "supravictimizați" (patru sau cinci tipuri de victimizare). Tabelul 10. Victimizări multiple în școala primară, elevi din ciclul 3 al școlii elementare CLASIFICARE-victimizări Număr Frecvență Nici un răspuns 162 5,9% Supravictimizări 326 11,9% 3 victimizări 812 29,6% 2
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pe elevi, prin clasificare automată, în patru categorii, după cum erau victime în mică măsură (un tip de victimizare sau mai puțin), victime a două tipuri de victimizare, victime a trei tipuri de victimizare și "supravictimizați" (patru sau cinci tipuri de victimizare). Tabelul 10. Victimizări multiple în școala primară, elevi din ciclul 3 al școlii elementare CLASIFICARE-victimizări Număr Frecvență Nici un răspuns 162 5,9% Supravictimizări 326 11,9% 3 victimizări 812 29,6% 2 victimizări 607 22,1% Victime în mică măsură
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
clasificare automată, în patru categorii, după cum erau victime în mică măsură (un tip de victimizare sau mai puțin), victime a două tipuri de victimizare, victime a trei tipuri de victimizare și "supravictimizați" (patru sau cinci tipuri de victimizare). Tabelul 10. Victimizări multiple în școala primară, elevi din ciclul 3 al școlii elementare CLASIFICARE-victimizări Număr Frecvență Nici un răspuns 162 5,9% Supravictimizări 326 11,9% 3 victimizări 812 29,6% 2 victimizări 607 22,1% Victime în mică măsură 837 30,5
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a trei tipuri de victimizare și "supravictimizați" (patru sau cinci tipuri de victimizare). Tabelul 10. Victimizări multiple în școala primară, elevi din ciclul 3 al școlii elementare CLASIFICARE-victimizări Număr Frecvență Nici un răspuns 162 5,9% Supravictimizări 326 11,9% 3 victimizări 812 29,6% 2 victimizări 607 22,1% Victime în mică măsură 837 30,5% Total 2 744 100% Eșantion 2003; N = 2 744 Sursa: Debarbieux, 2004. După cum vedem, aproape 12% dintre elevii chestionați în școlile elementare (ciclul 3) declară
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și "supravictimizați" (patru sau cinci tipuri de victimizare). Tabelul 10. Victimizări multiple în școala primară, elevi din ciclul 3 al școlii elementare CLASIFICARE-victimizări Număr Frecvență Nici un răspuns 162 5,9% Supravictimizări 326 11,9% 3 victimizări 812 29,6% 2 victimizări 607 22,1% Victime în mică măsură 837 30,5% Total 2 744 100% Eșantion 2003; N = 2 744 Sursa: Debarbieux, 2004. După cum vedem, aproape 12% dintre elevii chestionați în școlile elementare (ciclul 3) declară o victimizare mai importantă cantitativ
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
29,6% 2 victimizări 607 22,1% Victime în mică măsură 837 30,5% Total 2 744 100% Eșantion 2003; N = 2 744 Sursa: Debarbieux, 2004. După cum vedem, aproape 12% dintre elevii chestionați în școlile elementare (ciclul 3) declară o victimizare mai importantă cantitativ. Consecințele supravictimizărilor fie ele legate de microviolențe precum încăierările din curtea școlii, furtul pachețelului cu mâncare sau "cuvintele urâte" nu trebuie nicidecum neglijate. E, în orice caz, ceea ce anchetele noastre arată în mod persistent. Pentru a măsura
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]