46,761 matches
-
an, nu mai putea vorbi. La gât, avea un bandaj care acoperea o rană ce nu se mai vindeca. Avea corzile vocale distruse. Cu numai un alt an Înainte, când l-am vizitat la atelier Împreună cu poetul George Filip, făcea vin din strugurii pe care tocmai Îi culesese din curte. Nu pentru el, ne-a explicat distinsa doamnă Silvia Radu, ci pentru prieteni și admiratori, care găseau Întotdeauna un pahar de vin bun la Maestru. Era fericit când putea face o
2008 - AN AL MARILOR PIERDERI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1558]
-
am vizitat la atelier Împreună cu poetul George Filip, făcea vin din strugurii pe care tocmai Îi culesese din curte. Nu pentru el, ne-a explicat distinsa doamnă Silvia Radu, ci pentru prieteni și admiratori, care găseau Întotdeauna un pahar de vin bun la Maestru. Era fericit când putea face o bucurie celor din jurul domniei sale, așa cum se bucura și sculptorița și pictorița Silvia Radu, distinsa vestală a profesorului. A cerut o bucată de hârtie și cu mâna tremurândă ne-a scris: «Vă
2008 - AN AL MARILOR PIERDERI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1558]
-
Conu Petrache, și mă instalez pentru a-mi celebra venirea pe lume. Fiindcă am încă o ușoară greață după atacul viral, cer sparanghel cu sos Velonté și cognac. Abia peste o jumătate de ceas comand morunaș cu măsline verzi; accept vinul alb propus de maître d'hôtel. De-ar fi fost posibil, aș fi revoluționat menu-ul casei solicitând o butelie de Löwenbräu. Revoluțiile sunt însă de prost gust, mai ales în gastronomie. După siesta în salonul de fumat, cobor Calea, fac
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
le arăt femeilor un sfîrșit care e totdeauna prezent și să le trimit la o sindrofie în casa mea goală de la țară? Deși dacă le voi da cheia se vor cutremura camerele din casa ca un ou roșu de lemn. Vinul roșu din pahar Vinul roșu din pahar stă pe marginea mesei și nu cutează să apropie de mine intonînd imnuri să se uite dedesubt unde prăpastia rînjește în agonie. Dar din el un ochi de sticlă naște cu trudă o
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
sfîrșit care e totdeauna prezent și să le trimit la o sindrofie în casa mea goală de la țară? Deși dacă le voi da cheia se vor cutremura camerele din casa ca un ou roșu de lemn. Vinul roșu din pahar Vinul roșu din pahar stă pe marginea mesei și nu cutează să apropie de mine intonînd imnuri să se uite dedesubt unde prăpastia rînjește în agonie. Dar din el un ochi de sticlă naște cu trudă o noapte de sticlă cît
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
geamurile sparte de arlechini plîngăcioși (care înjură orașul care urinează în Trotuș mînjind icoanele din ferestre cu nămol c-au pierdut ei împărăția visului c-au rămas oameni de umplutură și sub frunte steaua de mult li s-a stins). Vinul roșu din pahar stă pe marginea mesei și nu cutează să mă întrebe: Inima ta mai bate? Dar creierul ce face el? Ce ocolește? Pune nerv lîngă nerv înnodînd o punte pe care dincolo să te strecoare? Vinul roșu din
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
a stins). Vinul roșu din pahar stă pe marginea mesei și nu cutează să mă întrebe: Inima ta mai bate? Dar creierul ce face el? Ce ocolește? Pune nerv lîngă nerv înnodînd o punte pe care dincolo să te strecoare? Vinul roșu din pahar înaintează spre mine să-i regleze energia din trup s-o egaleze pe cea a cioburilor fierbinți pe care le-am călcat cu picioarele goale. Să vedem (zice el) ce va fi mai tîrziu după ce viziunea nopții
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
clasă) cu un coș În care erau 5 fâțe de pești ca să-i trec copilul clasa. Că ce sunteți voi bolovani, dar ce e el. Auziți, vine cu 5 fâțe să mă mituiască. Înțelegeam dacă venea cu un pahar de vin reprezentat printr-o damigeană. Dar nu ca să-l trec, ci drept mulțumire că l-am Învățat bine carte! ... Și a avut nevoie de timp până să reînceapă să predea normal. Drept consecință a intrat În folclorul clasei noastre expresia, căci
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
de toate, de soartă rea, furtună și otravă. Pe diamant voi scrijeli un nume, griji și furii departe se vor duce, Într-un smarald seascunde fericirea, eu sunt granatul răstignit pe cruce! Opalul Îmi preschimbă sănătatea pe un potir cu vin bisericesc, precum culoarea ochiului, divinul, mănturnurează-n candeli ce ațipesc. Doar piatra lunii visul Întărâtă, rubinul Învelește rana mea, safirul crește-n camera ocultă, cerșește mir și glas de cucuvea. Nu dau nimic, topazul mă-nflorește, turcoazul plânge, fă-mă o
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
le voi cînta, se vor trezi din somn și vor umbla mai departe fără mine, vor rîde atît de zgomotos că vor întrista cerul mototolit ca o hîrtie în buzunarul lui Dumnezeu - fii liniștit, bea-ți berea ta, votca ta, vinul tău , apa ta odată cu ei ca și cum ai fi tu de o mie de ori la fel ca ei, singuri și ei la fel ca tine - ce mult vor vorbi despre tine după ce vor spune că ai murit fără să știe
Vis by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/9226_a_10551]
-
un reflex de vitalitate (Nietzsche) sau, dimpotrivă, e un simptom al devitalizării, o fosforescență a epocilor alexandrine, o băutură de leac, conform lui Jules Renard, pentru "creiere sterile și stomacuri bolnăvicioase", nu altminteri, în raport cu "inteligența adevărată", decât "ca oțetul față de vin"? - Da, comicul este "energic" și "vital", - dovadă Bocaccio, Chaucer sau Rabelais, autori, tus-trei, aurorali. Parodicul, el, e un "simptom al unei devitalizări" târzii. Don Quijote e un op parodic, fără a fi alexandrin. Alexandrin și, deci, parodic ar fi Ulysses-ul lui
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
tradiția reclamei - "sufletul comerțului" - de odinioară: aperitivul e pe gustate! O feliuță de salam ori de afumătură, o fărâmă de manchego, brânză de capră și de oaie, o îmbucătură de pită, ca prin Ardeal, și un păhărel cât degetul din vinurile de pe ambii versanți ai Pirineilor. Pe trei pereți, butoaie mari, pe suporturi înalte, cu canea metalică și etichetă cu litere de-o șchioapă: Malaga, Muscat, Porto, Madeira și alte, neștiute de noi, vinuri tari. E toamnă târzie, afară s-a
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
Ardeal, și un păhărel cât degetul din vinurile de pe ambii versanți ai Pirineilor. Pe trei pereți, butoaie mari, pe suporturi înalte, cu canea metalică și etichetă cu litere de-o șchioapă: Malaga, Muscat, Porto, Madeira și alte, neștiute de noi, vinuri tari. E toamnă târzie, afară s-a întunecat și, deodată, ciulim urechea: vorbă românească! Un bărbat mai în vârstă, celălalt tânăr, șoferul și schimbul său, tată și fiu. Microbuzul așteaptă afară, plin cu "căpșunari" veniți din Portugalia, după ultima recoltă
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
Mi-au dat prune cu păsat. Să nu uit, când am plecat, - Viesparița m-a pișcat!... Parcă plângea o Icoană Lângă fântâna din sat; Cânta pasărea-n răscruce De își făcea lumea cruce! O plutire Nenumărate au fost Paharele cu vin, - Stelele căzute în marea vieții mele!... Totul, - O plutire... Și un același chin: Ne naștem, Iar murim... Și iar ne credem Stele. Marele Nimic Aseară, - a venit la mine Marele Nimic, - Să bea cafea din Sfântul meu Ibric; Unde-mi
Poezie by Nicolae Sinești () [Corola-journal/Imaginative/9821_a_11146]
-
a jumări de vise romantice e o atmosferă superbă / se tăvălesc de râs mii de lighioane fiecare are câte un stilet înfipt în frunte par niște inorogi înroșiți de chin și deznădejde cuvintele dau bună dimineața scamatorilor ordinari ce transformă vinul liturgic în tinctură de vis spălându-i pe față pe dracii împielițați goniți de tămâie în dreptul ușii de la intrarea în iad se adâncește o matahală de umbră purtând două felinare în loc de ochi ceva mai la dreapta spre scara lui Iacob
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
precis, pare să nu existe), în Stăpânirea de sine totul converge spre politică. Prințul Șerban Pangratty afirma în finalul capitolului VI din Stăpânirea de sine: "La Vladia nu se face politică, la Vladia singurul lucru important este iubirea". Negustorul de vinuri Leonard Bâlbâie, reprezentantul unei firme străine în Vladia, personaj secundar care apare în Stăpânirea de sine, devine protagonist într-un adevărat roman de aventuri Complotul sau Leonard Bâlbâie contra banditului Cocoș (1990). Vladia, ca lume închisă, monotonă, hrănindu-se din
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
lui, caută peste tot suspecți, răscolește grădinile ziua și noaptea. Pe acest fond, sosește în Vladia din Capitală Vicol Antim, profesor de istorie, repartizat (se spune) dintr-o eroare și așteptat de o logodnică. După un chef la cramă, cu vin spumos, alături de grupul lui Bașaliga, Vicol Antim va fi instalat într-una din camerele vilei "Katerina". Va avea astfel prilejul să cunoască secretele acestei lumi izolate și stranii. Profesorul de naturale Croicu studiază mediile naturale închise, de felul Vladiei, și
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
vegetală ce se desfășoară tacit și dezastruos: via sălbăticită este treptat înlocuită de salcâmi, de tufele de liliac și de regina-nopții. Vladia, patria șampaniei interbelice, devine o provincie sterilă, pe măsură ce-și pierde toate iluziile și secretele. Transportul de vin din Vladia spre Comana, făcut pe ascuns, se dovedește și el o mistificare a lui Bașaliga, deconspirată de Copaciu. Inginerul întreținea o iluzie necesară: Singurul lucru important este că transportul există, că are toate motivele să existe, că trebuie să
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
transportul, în mod real, nu mai există, vița-de-vie din Vladia nu mai produce. Avem destule indicii pentru a interpreta romanul ca parabola unei dictaturi, care se străduie prin toate mijloacele să întrețină iluziile, să propage fericirea, să o întrețină prin vinul spumos al propagandei și să lichideze trecutul ca speranță a unui refugiu în amintire și în iubire. Imposibila plecare din Vladia, de care vorbesc toți, ține tot de constrângerile misterioase ale unei dictaturi. "Copaciu socotea că e bine ca oamenii
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
naturale, le provoca întrebând oamenii dacă sunt fericiți, voia să înstăpânească ordinea și să potolească dorințele (p. 273). Dar Bașaliga era cel mai tare în Vladia prin puterea invenției, adică a minciunii, dovedită prin întreținerea încrederii în transportul imaginar de vin: "Bașaliga ținea mult la această idee, a reușit să o realizeze, e splendid, să știi că reușita fiecăruia se măsoară după numărul celor care se lasă convinși de invenție. În privința asta, inginerul e cel mai puternic, e cel mai insistent
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
goale, fără ca cineva să-i ceară. Vârsta și sexul erau respectate: domnii beau din halbe, iar doamnele și copiii mai mari câte-o regală - un pahar conic, lunguieț - sau un carcalete, un soi de sirop încuscrit cu două degete de vin. Cât să mănânci și să bei? Discuțiile erau totul, numai că pe mine mă plictiseau. Nu însă totdeauna. - Nea Gheorghiță, când mi-era mai bine cu fata lui Chirițescu la "Gambrinus" - care de-o lună mă tot perpelește, dându-mi
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
o curte ce da, la capătul opus, în Calea Moșilor. Duminica, până se sfârșea slujba și predica părintelui Traian Chirulescu, negustorul alerga grăbit să pregătească mesele din grădină și din local, grijuliu la gălețile cu gheață, în care se răcea vinul casei, mereu de Jariștea, sifonul de sticlă groasă, pregătiri sub mirosul îmbietor al grătarului cu mici și patricieni. Dreptcredincioșii trebuie doar să treacă strada, ca să pășească din lumea heruvimilor în grădina raiului, pentru a se împărtăși zdravăn cu sângele Domnului
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
s-au schimbat, oamenii s-au schimbat și ei, orașele și satele arată altfel, numai ei doi au rămas aceiași ca mai de demult. Ei doi și munții, frumoșii munți mai dăinuie astăzi rezistînd veacurilor. Am cerut o sticlă de vin și am stat in sala cavalerilor, bând stropi de soare și ascultând liniștea veacurilor ce se prelingea molcom peste pereții reci din rotundul bolților de piatră. L-am Întrebat pe actualul castelan cum poate să dea un butuc de vie
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
și ascultând liniștea veacurilor ce se prelingea molcom peste pereții reci din rotundul bolților de piatră. L-am Întrebat pe actualul castelan cum poate să dea un butuc de vie atât de bătrân și după atâta amar de ani un vin așa de bun? Mi-a răspuns că rețeta-i simplă. Numai timp Îți trebuie. Foarte, foarte mult timp! Și răbdare! Viței Îi trebuesc câteva secole, timp În care rădăcinile-i noduroase să ajungă până acolo unde sucul pămîntului e mai
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
din zeama celui mai bătrân butuc de vie din Europa. Și dacă-i din Europa, apoi musai că-i și din lume. Am stat jos pe o bancă la umbra bolților vechiului castel și Înpreună cu nevasta am Închinat din vinul chihlimbariu al castelanului, pentru trecut și cei ce s-au pierdut În negura lui, pentru noi cei de acum, pentru cei ce de-abea acum pătrund În lume și n-am uitat să turnăm primul strop de vin pe dala rece
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]