26,966 matches
-
lui Catherine, luminându-i intermitent bara de protecție posterioară cu farurile. Pe neașteptate, Catherine își opri mașinuța în curtea unei benzinării, forțându-l pe Vaughan să facă o violentă întoarcere cu o sută optzeci de grade. Cu roțile scrâșnind, acesta viră pe după rondurile ornamentale cu flori în ghivece smălțuite, însă i-am blocat drumul cu propria-mi mașină. Surescitată de toate acestea, Catherine stătea între pompele stacojii de benzină, scăpărând din ochi spre Vaughan. Rănile de la picioare și piept mă dureau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
familia de patru manechine. Fețele lor erau marcate de simboluri misterioase. Am auzit venind spre noi un zgomot șfichiuitor, sunetul cablurilor de măsurare alunecând prin iarbă lângă șine. Motocicleta lovi botul berlinei într-o violentă explozie metalică. Cele două vehicule virară lateral spre șirul de spectatori uluiți. Mi-ar recăpătat echilibrul, ținându-mă involuntar de umărul lui Vaughan, când motocicleta cu pilotul ei sări pe capota mașinii și, lovind parbrizul, se prăvăli pe acoperiș într-o masă neagră de cioburi. Mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
plecaserăm de la Laboratorul de Cercetări Rutiere, Vaughan folosi frânele. Mașina masivă se clătină și intră într-un derapaj lung pe dreapta care-o purtă în fața unui taxi care era deja înscris în sens. Apăsând pedala de accelerație până la podea, Vaughan viră în fața lui, scrâșnetul cauciucurilor acoperind claxonul puternic al taxiului. Strigă prin geamul deschis la șofer și continuă cu viteză către canionul îngust al drumului nordic de racord. Odată ce se potoli agitația, Vaughan duse mâna îndărăt și ridică o servietă de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
țigări din rigolă, se urcară pe bordura îngustă și se avântară spre mine. Știind acum că Vaughan nu s-ar fi oprit pentru mine, m-am lipit de zidul din ciment al zonei de staționare. După ce trecu de mine, Lincolnul viră, lovind cu partea stângă a barei de protecție din față apărătoarea roții din spate a mașinii abandonate în care stătusem eu. Apoi, desprinzându-se de acolo, rupse din balamale portiera deschisă a pasagerului. Când derapă lateral pe drumul de acces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
lungi de pe marginea mașinii ei, voiam să i le arăt, să-l invit să o mai posede o dată pe Catherine. În curtea unei benzinării am văzut-o pe Vera Seagrave, care stătea de vorbă cu o fată lângă pompe. Am virat în curte. Corpul Verei, cu șolduri robuste și sâni și fese vânjoase, era îmbrăcat într-o geacă de piele grea, de parcă ar fi fost pe picior de plecare într-o expediție în Antarctica. Nu mă recunoscu la început. Ochii ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
portierei, aproape dormind la volan când țâșni din loc la schimbarea culorii semaforului. Lovea darabana cu mâna stângă pe bordura volanului, citind parcă alfabetul Braille al drumului în trepidațiile lui rapide. Urmărind în gând acele contururi vălurite, făcea Lincolnul să vireze de colo-colo pe suprafața șoselei. Fața îi era încremenită într-o mască rigidă, obrajii cicatrizați îi erau încleștați în jurul gurii. Trecu în zigzag de pe-o bandă pe alta, țâșnind în față pe banda de mare viteză până ce ajunse în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de metri în urma lui, eu parcurgeam în goană sectorul de drum drept către rampa de coborâre. Oprindu-se la răscruce pentru a permite trecerea coloanei huruitoare de autocisterne, Vaughan porni în trombă imediat ce apăru micuța mașină sport a lui Catherine. Virând pe urmele lui, m-am așteptat ca, în orice clipă, să se ciocnească de Catherine: mașina lui depășise liniile demarcatoare și pornise pe un traseu de coliziune. Dar, în ultimul moment, abandonă traseul pentru a intra în fluxul de trafic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ai spus tu. - Mai Întîi ar trebui să mă prindă... Îi atrase atența celălalt. Și nimeni, niciodată, nu va mai pune mîna pe mine. De asta poți să fii sigur... Haide! adăugă el. E timpul să te ascunzi. Virgen Blanca virase la capul aflat În sud-vestul insulei și se Îndrepta spre coasta dinspre apus, coborînd velele În căutarea refugiului sigur al ansei de la nord, iar Sebastián Mendoza nu avu Încotro și trebui să-l urmeze pe răpitorul lui - cu supunerea unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
acolo, pentru o perioadă nedefinită. Oberlus, liniștit de-acum cu privire la siguranța „supușilor” lui, străbătu mai tîrziu insula, ascunzînd urmele prezenței sale, și soarele se pregătea să apună cînd căută adăpost În păduricea de cactuși de pe plajă, așteptînd ca nava să vireze spre coasta apuseană, Îndreptîndu-se drept spre golf, În timp ce lăsau În jos pînzele și aruncau ancora În apele lui liniștite și adînci. Dar cînd catargul de la prora nici nu lăsase bine În urmă capul dinspre soare-apune, iar numele balenierei Își făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ar putea-o devora. Nici un suflet nu se mișcă pe bordul Mararei. S-ar fi putut crede că cei treizeci și ceva de oameni se transformaseră în statui de piatră sau se volatilizaseră, așa încât, lipsită de cârmaci, ambarcațiunea începu să vireze spre tribord, după capriciile vântului și ale valurilor. Minutele treceau încet și pline de groază. Tapú Tetuanúi tremura. Vahíne Tiaré plângea înăbușit, mușcându-și buzele ca să nu țipe. Miti Matái începu să se târască, milimetru cu milimetru, spre coviltirul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
dintr-o singură lovitură. Ordona așadar că toată lumea să rămână nemișcata și tăcută, să fie acoperite adăposturile animalelor și să fie închiși câinii, ca să nu facă zgomot, si, după ce cerceta îndelung, obsesiv chiar, orizontul și cerul, îi ordona cârmaciului să vireze cu nouăzeci de grade spre tribord, în timp ce toate velele erau întinse pe vergi. —Trebuie să găsim pământ cât mai curând, spuse. Teatea Maó nu se va da bătut atât de ușor. Le ceru apoi să nu mai arunce nimic în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
lui Tapú Tetuanúi să-i dea o mână de ajutor cârmaciului. Fu un spectacol unic, copleșitor și fascinant. Cand ajunseră la vreo sută de metri de dușmani, Navigatorul-Căpitan strigă din nou: —Toți la tribord! Cârmiți spre tribord!... Catamaranul începu să vireze într-un unghi de patruzeci și cinci de grade. Pierdea viteza văzând cu ochii, insă impulsul inițial îi permise să alunece că o pala de vânt prin fața furioșilor Te-Onó, care nu-și puteau crede ochilor. Cand se găseau la vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
la dreapta, spre parc. Dan, obișnuit cu temperamentul fetei, nu se gândea să nu fie de acord cu ea. Oliviu, educat în spiritul că fratele mai mare trebuie ascultat, înclina spre dreapta. Neînduplecată și fără a sta pe gânduri, Luana viră stânga și-o porni nebunește cu Dan în urma ei. Uluiți, cei doi se uitară unul la altul. Oliviu ridică din umeri și plecă după ceilalți în vreme ce fratele său scrâșni din dinți, gândind că fata asta obraznică trebuia pusă la punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
linie vestimentară cu care, în mai, intenționa să organizeze o paradă a modei. Planuri deșarte, de altfel, având în vedere că șase din cele opt mașini de cusut pe care le avea în atelier nu funcționau. Atunci când fondul financiar fu virat în cont, Luana se implică cu tot sufletul într-o activitate ce se voia încununată cu succes. Insistă să fie reparate mașinile și într-o zi veni un meseriaș care le făcu să meargă. O convinse, apoi, pe Alexina, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ei ondulat, fin, vaporos și vopsit discret, încadra o fată rotundă, bucălata, cu ochi căprui, mari, cu buze senzuale și bărbie fermă. Își păstrase dantură sănătoasă și chipul tineresc. În clipa aceea de afară se auzi motorul unei mașini care viră pe aleea cu pietriș din fața vilei. — Cine-o fi? se întreba cu glas tare Eleanor. Adrian se duse la fereastra și se uită afară, chinuindu-se să privească chiorâș spre parcare. — E Șam, spuse el. — Ha, ha, făcu Eleanor liniștită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
s-o consoleze Creighton. — Asta nu mă-ncălzește cu nimic, i-o întoarse Fanny. — Încercăm să te ajut cumva, spuse el. Băga-mi-aș! exclama apoi, trăgând un pumn în volan. — Ce-ai pățit? îl întreba ea. — Am uitat să virez pe M23! răspunse el, închizând radioul. — Nu-l închide! îl ruga Fanny. — Mi-a distras atenția, spuse el. De-aia am uitat să fac la stânga. — Nu-i nimic. Poți s-o cotești la următoarea ieșire. — Știu, zise Creighton, abia stăpânindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
n-o să întreb nimic. Probabil e mai bine așa, spuse doctorul. E mai ușor dacă accepți situația pur și simplu. — E mai ușor dacă accepți situația pur și simplu, mersi fain. Deci, în orice caz, apăs doar mânerul ăla și virez la stânga sau la dreapta? — Da, numai că se zice la babord și la tribord. — Stânga, dreapta, babord, tribord. Bine, am reținut. — Scout, zise Fidorous, asta e-o treabă serioasă. Nu te ambala, zise ea și-mi aruncă o privire rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
În ziua aceea ieșeau În grédinițe Vera Ivanovna, Nadejda Petrovna, Prascovia Fomovna, Învéțétorul de educație fizicé, Vasilii Vasilievici și chiar directorul. Mai Întîi coborau scérile Vera Ivanovna, pe urmé Nadejda Petrovna și Prascovia Fomovna. Peste cîteva minute cobora și directorul, virÎnd În buzunarul de la piept pixul cu pasté groasé. Un pix din acestă costé doué ruble treizeci și se vinde la etajul doi În Univermag. Tot acolo se vînd ceasuri, inele de aur și cercei, lumînéri colorate sub formé de papucei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
bage în viteză și să calce accelerația. Camionul a zvîcnit scurt de cîteva ori pînă să ia demaraj, cei trei oameni care se aflau pe platforma din spate au fost azvîrliți jos, gata-gata să fie striviți sub roți. Santinelă a virat apoi brusc în direcția forțelor de ordine accelerînd vîrtos, ca să-i sperie pe soldați și să-i facă să rupă rîndurile din calea sa. Numai că brusc, din nu se știe ce motiv, după cum ne-a mărturisit chiar el imediat ce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
erau chiar emoționante: „Ninge frumos / Ninge în doi / Ninge în jos / Ninge în noi... Ninge povești / Ninge în sus / Ninge și ești / Ninge și nu-s...“ (Ninge..., din volumul Poezii, 2005). Iată însă că poetul (neinspirat sau greșit sfătuit) a virat, brusc, spre nonpoezie, angajându se într-o întreprindere literară inutilă și ușor ridiculă: versificarea romanului Crăișorul Horia de Liviu Rebreanu. Trebuie să trăiești în secolul XIX și să fii Pușkin ca să scrii un roman în versuri acceptabil. În a doua
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
privire limpede, o frumusețe de un rafinament și o delicatețe unice. CÎt despre asfințitul acela fără seamăn, pe care În copi lărie Încă nu-l deosebeam de realitatea cu adevărat vizibilă, el s-a estompat cu timpul. Radiația lui a virat către alb, către fumuriu și mai ales către sepia. Vederea interioară s-a dovedit a fi o spontană și irepresibilă reacție a mea la tot ceea ce se găsește În jur. Nu văd persoana cu care vorbesc, dar mi-o reprezint
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Virgil la o parte cu un aer misterios și, uitându-se să vadă dacă nu venea cineva de afară, îl rugă foarte amical să-l ajute și pe el într-o mică problemă; anume, să facă în așa fel ca să vireze niște bani de la buget pentru școala unde-i învățau copiii. Voia să se dea și el bine pe lângă directorul școlii, ca tot omul, că nu strica... Luat pe neașteptate de rugămintea cumnatului său, Virgil vru mai întâi să știe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
deci, să facă, spre a împăca și capra, și varza?... Grea problemă! În cele din urmă, după ce chibzui și cântări lucrurile în fel și chip, găsi o cale acceptabilă, dar cam la limita legii, de a ieși din dilemă și viră o sumă destul de importantă de bani în contul școlii. Peste câteva zile, Mariana reveni de la maternitatea spitalului Pantelimon sănătoasă și teafără, cu cel de-al doilea băiat al lor, pe care hotărâră îndată să-l boteze Severel-Angheluș, în cinstea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
somn dulce de către dimineață și a ieșit în curte, în răcoarea vaporoasă a zorilor de zi. Zornăitul tot mai depărtat al soneriei bicicletei confirma plecarea lui Ariton pentru încă două săptămâni cel puțin. Dar gospodarul, la ieșirea din sat, a virat la dreapta și a revenit acasă pe drumul de țarină ce trecea pe la capătul grădinii sale. S-a furișat orbecăind în podul grajdului direct din standoală și și-a luat în vizor întreaga bătătură și casa de vizavi. La un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și profiturilor (cota unică). În contra-partidă, crește importanța impozitelor indirecte asupra cheltuielilor și cotizațiilor sociale. Putem vedea aici o concretizare a ceea ce economiștii numesc "translație fiscală", adică acea capacitate de a reporta greutatea impozitelor asupra terților. Astfel TVA-ul este virat la Stat de către întreprinderi, dar ele sunt suportate de către consumatori. În mod simetric, cotizațiile sociale apasă în principal asupra întreprinderilor, sub forma cotizațiilor patronale. Sistemul fiscal românesc este prea stufos și asta contribuie la o rată mare a evaziunii fiscale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]