14,029 matches
-
cumpănită, logică, ea nu se poate învăța, ci e dată oarecum prin har divin celor care o au; ceea ce îi călăuzește însă spre virtute este părerea adevărată. Filozoful grec Aristotel (384 î.Hr.-322 î.Hr.), considera virtutea de două feluri: o virtute a rațiunii și o virtute morală; prima se dezvoltă prin învățătură și are nevoie de experiență și de timp, virtutea morală însă, se capătă prin obișnuință. Astfel trage concluzia că nici una din virtuțile etice nu este dată de natură, căci
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
poate învăța, ci e dată oarecum prin har divin celor care o au; ceea ce îi călăuzește însă spre virtute este părerea adevărată. Filozoful grec Aristotel (384 î.Hr.-322 î.Hr.), considera virtutea de două feluri: o virtute a rațiunii și o virtute morală; prima se dezvoltă prin învățătură și are nevoie de experiență și de timp, virtutea morală însă, se capătă prin obișnuință. Astfel trage concluzia că nici una din virtuțile etice nu este dată de natură, căci nimic din ce aparține naturii
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
călăuzește însă spre virtute este părerea adevărată. Filozoful grec Aristotel (384 î.Hr.-322 î.Hr.), considera virtutea de două feluri: o virtute a rațiunii și o virtute morală; prima se dezvoltă prin învățătură și are nevoie de experiență și de timp, virtutea morală însă, se capătă prin obișnuință. Astfel trage concluzia că nici una din virtuțile etice nu este dată de natură, căci nimic din ce aparține naturii nu poate fi schimbat prin obișnuință. Avem doar o dispoziție naturală să le primim în
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
î.Hr.), considera virtutea de două feluri: o virtute a rațiunii și o virtute morală; prima se dezvoltă prin învățătură și are nevoie de experiență și de timp, virtutea morală însă, se capătă prin obișnuință. Astfel trage concluzia că nici una din virtuțile etice nu este dată de natură, căci nimic din ce aparține naturii nu poate fi schimbat prin obișnuință. Avem doar o dispoziție naturală să le primim în noi. Această dispoziție nu poate deveni realitate decât prin obișnuință: „construind, devii un
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
le primim în noi. Această dispoziție nu poate deveni realitate decât prin obișnuință: „construind, devii un constructor, cântând la chitară devii un chitarist, tot așa prin acțiunea dreaptă devenim drepți, prin observarea măsurii devenim măsurați, prin acțiuni de curaj - curajoși.” Virtutea morală a caracterului este însă un habitus, adică o deprindere care rămâne sub formă de dispoziție activă. „Ea nu se învață!”, este răspunsul lui Aristotel la problema care, de la Socrate a preocupat toată filozofia greacă, anume de a ști dacă
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
morală a caracterului este însă un habitus, adică o deprindere care rămâne sub formă de dispoziție activă. „Ea nu se învață!”, este răspunsul lui Aristotel la problema care, de la Socrate a preocupat toată filozofia greacă, anume de a ști dacă virtutea se poate învăța, căpăta prin știință. „Cunoaște-te pe tine însuți” spusese Socrate, fiindcă răul este făcut când nu cunoști binele; nu este o cunoștință căpătată, cât o deprindere, un stil al acțiunilor noastre obținut prin exercițiu. Pentru a face
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
acțiunilor noastre obținut prin exercițiu. Pentru a face bine, a fi cinstit, mai întâi trebuie să te depărtezi de rău, de ispite. Cineva sfătuia: „Acolo ține-ți căruța, departe de apa care clocotește și de vârtej”. Mai clar, din tabloul virtuților, cinstea s-ar putea cuprinde în cele două: justiție și prudență, iar necinstea: profit bazat pe înșelăciune. Rațiunea omului îi servește pentru a distinge și a alege ceea ce este bun. Pentru Aristotel viața trebuie condusă de rațiune, întrucât rațiunea aparține
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
orice contact cu experiența.” Rene Descartes, filozof și matematician francez (1596-1650), susținea că nu este necesar ca rațiunea noastră să nu se înșele; este de ajuns conștiința noastră să ne arate că nu ne-au lipsit niciodată hotărârea, voința și virtutea de a executa toate lucrurile pe care am judecat a fi cele mai bune și în acest fel virtutea singură este suficientă pentru a ne face fericiți în viața aceasta, fiindcă virtutea când nu este luminată îndeajuns de intelect, poate
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
să nu se înșele; este de ajuns conștiința noastră să ne arate că nu ne-au lipsit niciodată hotărârea, voința și virtutea de a executa toate lucrurile pe care am judecat a fi cele mai bune și în acest fel virtutea singură este suficientă pentru a ne face fericiți în viața aceasta, fiindcă virtutea când nu este luminată îndeajuns de intelect, poate fi falsă, poate să ne ducă pe drumul răului, ori tocmai rațiunea împiedică falsitatea rațiunii, considerând totodată că Seneca
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
nu ne-au lipsit niciodată hotărârea, voința și virtutea de a executa toate lucrurile pe care am judecat a fi cele mai bune și în acest fel virtutea singură este suficientă pentru a ne face fericiți în viața aceasta, fiindcă virtutea când nu este luminată îndeajuns de intelect, poate fi falsă, poate să ne ducă pe drumul răului, ori tocmai rațiunea împiedică falsitatea rațiunii, considerând totodată că Seneca - considerat un mare moralist - nu a dat toate principalele adevăruri pentru cunoașterea mai
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
este luminată îndeajuns de intelect, poate fi falsă, poate să ne ducă pe drumul răului, ori tocmai rațiunea împiedică falsitatea rațiunii, considerând totodată că Seneca - considerat un mare moralist - nu a dat toate principalele adevăruri pentru cunoașterea mai ușoară a virtuții, pentru reglementarea dorințelor și pasiunilor noastre. Fac o paranteză amintind o îndrumare prețioasă a lui Seneca: „Să exprimăm ceea ce simțim, să simțim ceea ce exprimăm; vorba să semene cu fapta”. Pe de altă parte, matematicianul, fizicianul și filozoful Blaise Pascal (1623-1662
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
și neadmiterea ei. Despre inimă, Pascal spunea că „Inima are rațiunile ei, pe care rațiunea nu le cunoaște”. Tot el amintea că în lumea noastră „Iisus a venit cu strălucirea ordinei sale.” Filozoful german Immanuel Kant (1724-1804) afirma clar că virtutea - înțelegându-se acel ansamblu de calități umane printre care și cinstea - poate fi dobândită, ea nu e născută, acest fapt ar reieși chiar din noțiunea ei fără a fi nevoie să ne raportăm la cunoștințe antropologice din experiență, căci facultatea
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
umane printre care și cinstea - poate fi dobândită, ea nu e născută, acest fapt ar reieși chiar din noțiunea ei fără a fi nevoie să ne raportăm la cunoștințe antropologice din experiență, căci facultatea morală a omului nu ar fi virtute dacă nu ar triumfa prin puterea principiului în lupta cu puternicele înclinări contrare. Vorbind despre virtute, Kant concluziona: „Ea este produsul rațiunii practice pure, întrucât aceasta în cunoștința superiorității sale, din libertate câștigă predominanța asupra înclinărilor.” Kant, cel căruia două
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
chiar din noțiunea ei fără a fi nevoie să ne raportăm la cunoștințe antropologice din experiență, căci facultatea morală a omului nu ar fi virtute dacă nu ar triumfa prin puterea principiului în lupta cu puternicele înclinări contrare. Vorbind despre virtute, Kant concluziona: „Ea este produsul rațiunii practice pure, întrucât aceasta în cunoștința superiorității sale, din libertate câștigă predominanța asupra înclinărilor.” Kant, cel căruia două lucruri îi umpleau mintea cu o veșnic înnoită și sporită admirație și venerație: „Cerul înstelat deasupra
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
Cerul înstelat deasupra mea și legea morală din mine” al cărei scop, spunea, nu se oprește la hotarele acestei vieți, ci se întinde spre infinit (Critica rațiunii practice). Vavila Popovici - Raleigh, NC Referință Bibliografică: Focul păcatului și apa curată a virtuții / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 450, Anul II, 25 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Vavila Popovici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
poezii lirice și scrieri în proză, membru a numeroase societăți și asociații culturale și în conducerea unora dintre acestea, laureat al mai multor premii și distincții. În 1942 a fost decorat cu Ordinul „Coroana României” cu spade și panglici de Virtute Militară și în 2009 a primit gradul de general de brigadă în retragere din partea președintelui Traian Băsescu. De asemenea, i s-au acordat Ordinul portughez „Infante Don Henrique”, în grad de Mare cruce și Ordinul danez „Daneburg” în grad de
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
așteaptă moartea, cu sufletul împăcat pentru că înțelege că e doar o limită care trebuie depășită pentru a accede la un alt început. Poetul nu neglijează nici viziunea asupra plăsmuirii omului de către Arhitect: ființă a contrariilor. Pentru ca latura pozitivă să triumfe, virtuțile cele mai de seamă ar trebui să fie tăcerea - scopul vieții - și răbdarea pentru a distinge clar și a putea surprinde tainele. Taci! este o pledoarie pentru tăcere: doar astfel îți păstrezi neîntinată rațiunea, te înfrânezi și capeți acoperământ în fața
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
și atrăgând-o spre Sine, după cum aflăm scris în Filocalia - Vol. 8, pag. 421. Totul culminează cu adevărata iubire de aproapele. Mă gândesc la acel frumos text al unui „nebun pentru Hristos” rus de la începutul veacului XX: „Fără rugăciune, toate virtuțile sunt ca niște copaci fără pământ; rugăciunea este pământul care îngăduie tuturor virtuților să crească ... Ucenicul lui Iisus Hristos trebuie să trăiască numai prin Iisus Hristos. Atunci când îl va iubi în așa măsură pe Iisus Hristos, va iubi fără îndoială
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
421. Totul culminează cu adevărata iubire de aproapele. Mă gândesc la acel frumos text al unui „nebun pentru Hristos” rus de la începutul veacului XX: „Fără rugăciune, toate virtuțile sunt ca niște copaci fără pământ; rugăciunea este pământul care îngăduie tuturor virtuților să crească ... Ucenicul lui Iisus Hristos trebuie să trăiască numai prin Iisus Hristos. Atunci când îl va iubi în așa măsură pe Iisus Hristos, va iubi fără îndoială și toate făpturile lui Dumnezeu. Oamenii cred că mai bine trebuie să-i
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
Hristos) pe acel munte înalt al singurătății, acolo unde Iisus Hristos, desfăcând sufletele din tumultul pasiunilor și separându-le din amestecul tuturor viciilor, le statornicește într-o credință vie și le face să urce pe cea mai înaltă culme a virtuților unde El își arată mai apoi, neacoperită, slava ... și strălucirea chipului Său celor care au ochii inimii destul de puri pentru a le contempla ... ” Mintea, unită cu inima, accede la o formă înnoită de înțelegere, la o gândire plină de pace
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
actualitatea ei, fiind ieri, azi și în veci aceeași; ea fiind semnul supremației morale și duhovnicești în lume. Dacă, prin absurd, ar fi să înceteze, la un moment dat, rugăciunea pe pământ, nevinovăția ar rămâne fără ocrotire, păcatul fără iertare, virtutea fără putința desăvârșirii și lumea ar intra în întunericul stricăciunii și a morții care ar duce la noaptea veșnică a iadului. Nădejdea sporește prin rugăciune: nădejdea Zilei din urmă, neînserate, când adierea Duhului va împrăștia cenușa și va arăta ca
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
A încerca o definire exactă și exhaustivă a spiritualității ortodoxe mi se pare, totuși, o sarcină foarte grea, căci spiritualitatea reprezintă “ansamblul eforturilor ascetice permanente ale omului credincios, în vederea mântuirii sale, purificării sale de păcate și a perfecționării sale, prin virtuți, spre comuniunea cu Dumnezeul Trinitar” . Astfel, am putea vorbi despre o viață deplin spirituală, sau, altfel spus, despre o „viață în Hristos”! Acest aspect implică, concret, conștiința personală a fiecărui credincios care pune această viață într-o relație strânsă cu
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
supremă, ca Bine Absolut, marchează prin amprenta sa existența umană, într-un dialog conștient, fondat pe iubire. Această relație, dialog om - Dumnezeu, are ca scop perfecționarea creștinului, către care noi nu putem ajunge, decât cu Iisus Hristos, în Biserică, realizând virtuțile morale, dar rămânând, în același timp într-o legătură strânsă cu semenii noștri. Iată, deci, cele două sensuri spirituale ale mântuirii în ortodoxie, care se condiționează reciproc, după înfățișarea crucii Golgotei relația verticală om - Dumnezeu și cea orizontală om - aproapele
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
semenii noștri. Iată, deci, cele două sensuri spirituale ale mântuirii în ortodoxie, care se condiționează reciproc, după înfățișarea crucii Golgotei relația verticală om - Dumnezeu și cea orizontală om - aproapele său. În sensul său vertical, existența omului credincios se concretizează prin virtuți teologice credința, speranța și iubirea, iar în sensul orizontal prin virtuțile cardinale înțelepciune, curajul, cumpătarea, asumate de vechiul gânditor etic grec, dar cu o semnificație nouă, îmbunătățită și cu o valoare deosebită în spiritualitatea ortodoxă . Această existență virtuoasă este un
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
ortodoxie, care se condiționează reciproc, după înfățișarea crucii Golgotei relația verticală om - Dumnezeu și cea orizontală om - aproapele său. În sensul său vertical, existența omului credincios se concretizează prin virtuți teologice credința, speranța și iubirea, iar în sensul orizontal prin virtuțile cardinale înțelepciune, curajul, cumpătarea, asumate de vechiul gânditor etic grec, dar cu o semnificație nouă, îmbunătățită și cu o valoare deosebită în spiritualitatea ortodoxă . Această existență virtuoasă este un mod deiform de a trăi, o imitație și o urmare a
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]