2,034 matches
-
în audiență. Există lucruri pe care nu le poți descrie, dar le simți. Anterior, tăcerea publicului era preponderenta. Dar atunci când oamenii au realizat că "Va Pensiero"va începe, tăcerea a fost schimbată cu o fervoare reală. Se putea simți reacția viscerala a publicului la lamento-ul sclavilor cântând "Oh țară, atât de frumoasă și de pierdută! ". În timp ce corul se apropia de sfârșit, audiența deja strigă "Bis! "Publicul a început să strige:"Trăiască Italia! Și"Vive Verdi! "Oamenii din balcoane au început
OH, MIA PATRIA, SI BELLA E PERDUTA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360853_a_362182]
-
sufletele pline de iubire, pînă ne pierdem de noi înșine! Acei ani frumoși și fermecați (...) cu dungile subțiri și arse de pe grătarul de metal.” Adică, arderea interioară, trăirea cu intensitatea valurilor care macină malurile și îneacă cerul într-un vis visceral de zăpadă purificată! Impactul cuvintelor în crearea poeziei doar din delicate tușe picturale, fără de violența pe care viața o aruncă, impudică, în lumea reală. Astfel, realitatea capăta valențe poetice, livrești. „la mine pe stradă trotuarul are altfel de bolovani” (...) „plîng
CRONICĂ LA VOLUMUL „ABSTRACŢIUNI CANTABILE” DE AUREL AVRAM STĂNESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360950_a_362279]
-
ereticului și mi-am făurit o armură împotriva spaimei care mă privește uneori ca pe un dușman valuri de umbre valuri de năluciri aruncă marea în splendoarea argintului ei peste gândurile mele te iubesc lorelai când zbori într-un cer visceral obscur cățărată de cornul lunii despuiată pe calea lactee mare și stânci soare îmbătrânit ce arde pietrele pline de amărăciunea mării cine-mi sapă nisipurile cu chipul tău pictat pe dunele triste acolo găsesc numai inelul și umbra ta pierdută
LORELAI ŞI MAREA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364254_a_365583]
-
Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 2059 din 20 august 2016 Toate Articolele Autorului Avertisment! Tableta poate crea un disconfort accentuat! Am lăsat să treacă tristul eveniment al înmormântării celei de a patra regine a României. Ana. Omagiu! Comentariile viscerale ale republicanilor proletcultiști, analfabeții României de mai bine de 70 (șaptezeci) de ani, mă determină să scriu această tabletă. Pornesc de la realitățile zilei. În prezent, Uniunea Europeană, este alcătuită din douăzeci si unu de republici, șase regate și un mare ducat
TABLETA DE WEEKEND (162): REGALIŞTI VERSUS REPUBLICANI PROLECULTIŞTI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368462_a_369791]
-
ce-i dau o stare de euforie, urmată de crize de depresie”. Cioran i-a replicat că stupefiantele (“fericire cumpărată”) „nu fac două parale” și că un psihiatru „nu va reuși niciodată” să-l vindece. Este clar că Cioran ura visceral azilurile psihiatrice și pe doctorii „jalnici” care bântuiau pe culoarele lor. Nu și Eugène Ionesco. Internarea într-un astfel de stabiliment era pentru el plăcuta abandonare într-un spațiu în care se simțea complet scutit de responsabilitate. „Mi-ar place
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
madonă , înger sau demon ? Eu cel puțin am întălnit pe pagini recente citite, doua doamne, amândouă scriu frumos, mai mult decât frumos, dar una alege să-și facă publice trăirile , îngerii sau demonii care o stăpânesc printr-un limbaj ludic, visceral, la limita vulgărității și uneori trecând de ea, în virtutea libertății de exprimare și a disprețului față de frustrările reprimate.Cealaltă scrie la fel de frumos, la fel de răscolitor, dar în limitele eleganței, a respectului fată de toți cititorii , de la primul până la ultimul, poate autocenzurându-se
VENERE SAU MADONA de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363589_a_364918]
-
asta până când a intrat sub protecția ovreiului. După moartea ovreiului, Amza trăia din furtișaguri, până l-au prins țăranii din Ciulnița la furat de găini și a intrat în Securitate. Acum era domn mare. Vestit pentru cruzime și pentru ura viscerală ce o purta țăranilor. Dacă era după el, i-ar fi împușcat pe toți, dar avea și el frică de ceva pe lumea asta, îi era frică de partid. - Vezi, măi copchile, în ce belea m-ai băgat? i-a
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > VOX CLAMANTIS Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1215 din 29 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Crepuscul - decor sepulcral. Nimicul cuprinde cu brațe noduroase spaima, revolta, declinul, nevroza și febra viscerală laolaltă. Din călimară, poeții pot coagula cu greu stări în silabe. Ca pe maidan, literele, schizofrenice, aleargă pe catalige, purtând pe umeri cuvintele - bufoni triști. Clovnii lumii părăsite au buzunarele pline de sensuri din care clădesc incomode întrebări. Azi, când
VOX CLAMANTIS de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348016_a_349345]
-
din lumea lui Hades. Dealtfel, locuințele subterane nu sunt deloc un fenomen rar nici pe teritoriul Spaniei continentale. Atracția magnetică pe care o exercită terenul stâncos și găunos din Extremadura sau din vecinătatea Granadei asupra locuitorilor cavernelor are ceva aproape visceral, patetic, ca o declarație de dragoste imposibilă între protagoniști, om și natură. Dacă românul e frate cu codrul, ei bine mă încumet să zic că spaniolul e pui de stâncă. Locuitorii cavernelor spaniole, vestiții troglodiți, dispun de locuințe departe de
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
tine Și, treptat, observi cum pulberea de pe nisipuri brodează cu aur irizat Un petic de speranță... Cum strigătul pădurii trezește păsăretul.. Cum reîncepe viața alunecând în sus. Solstițiu de iarnă Mahalaua își mestecă măruntele-i drame - Istorisiri picante și febră viscerală... Adorm conștiințe-n fetide lupanare Bolborosind despre diverse dizeuze obscure Când întunericul mușcă din trupul fraged al nopții. Precepte mustesc în minți înfierbântate Gonind tumultoase prin țarcul gândirii... Se deapănă-n crepuscul teorii fulminante Despre realități hiperfizice ori despre Anunnaki
IMPRESII DE LECTURĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364926_a_366255]
-
atunci la formula aceasta, și a rămas în urma ei Pustiul. Vă spun, fără pic de îndoială- Dumnezeu nu este bolnav! Și dacă a suferit în decursul Veșniciei Sale, a suferit pentru noi, adamii și evele acestui pământ, pentru răutatea noastră viscerală, care a pironit pe cruce pe Singurul Său Fiu ce ne-a fost dat nouă, ca oricine crede în El să nu piară... Ochii Răstignitului și Înviatului în veci privesc înlăcrimați spre noi, spre neputința noastră... Tatăl nu este bolnav
DUMNEZEU PE PATUL SUFERINŢEI?... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366697_a_368026]
-
Că se mai manifesta în timpul zborului putea să pară firesc - și nu cred că există pasager de avion care să aibă stăpânirea de sine de un echilibru perfect - dar că aceasta se manifestă și acum pe pământ - poate părea ceva visceral, patologic chiar. Senzația căderii în afară, înălțimea la care nu dormisem niciodată, nici măcar în avioanele folosite pe parcursul a zeci mii de kilometri, fără să fi pus profund geană peste geană, îmi dădea o nesiguranță ce nu putea decât paraliza și
FIZIONOMII BIZARE LA CIRCUS-CIRCUS DIN LAS VEGAS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366722_a_368051]
-
cicluri: Petale de iubire, Ancestrale chemări, Thalassa! Thalassa!,Licoare magică, Iubirea,Neliniști metafizice, și se încheie cu Reflecții la “Ancestralele chemări “, semnate de poeta Georgeta Olteanu și Postfața doamnei prof.ing. Simina Silvias Șclatan, cicluri a căror temă se interferează, evidențiind visceralul ce resimte cerebralitatea ca presiune asupra memoriei care face să vibreze trăirea:” Când norii se adună pe Cer/ Și vântul, praful lumii îl poartă. Între Cer și Pământ se deschide o Poartă/ Prin care ploaia, viu argint,/ Picură viață pe
AL. FLORIN ŢENE: FLOAREA CĂRBUNE- ANCESTRALE CHEMĂRI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365782_a_367111]
-
Dumnezeu, dar s-au năpustit din toate părțile, toate năpârcile, toate hienele, toți șacalii, toate viperele, toate jivinele, toate târâtoarele, toate dihăniile feroce dinlăuntru, care au crescut la sânul aceluiași neam prea darnic, toți renegații și alogenii cu ura lor viscerală, prelinsă ca un venin de șarpe și le-au frânt primăvara tinereții, le-au ferecat vara împlinirilor vocaționale în zărci și casimci, le-au năpăstuit toamna doldora de roadele înțelepciunii între furtunile Bărăganului și stepele încremenite ale Siberiei, mânjind cu
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
este de intuit că “Nimicul” discutat aici umplea “Totul” înainte de Big-Bang, venind dintr-un Neant mai orb ca Taina-i însăși... Și așa călătorind acest inconcludent “Nimic” prin propriul lui Haos își interfera și-și împletea deavalma neliniștitele umori cu visceralii săi curenți (bănuiți), care se scurtcircuitau fluctuant, întrepătrunzându-se mereu altfel și niciodată întrerupt, până când toate cele de atunci și de acolo au focalizat undeva în Indefinit, unde s-au împletit într-un Nod Efervescent al Străluminilor dintâi și-al
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
dacă aveai ghinionul să te vezi cu mai mulți în același timp, te îngropau în flegme! Pentru că românii au memorie, ilustrissime! Ce crezi domnia-ta, că a uitat ce ai scris despre el, cu câțiva ani în urmă, cu disprețul visceral al unui veritabil elitist?: „Privit la raze X, trupul poporului român abia dacă este o umbră: el nu are cheag, radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără șira spinării”... Păi
ELITELE CU PAPION VERSUS „POPOR PATIBULAR” de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351388_a_352717]
-
sufletele pline de iubire, pînă ne pierdem de noi înșine ! “acei ani frumoși și fermecați (...) cu dungile subțiri și arse de pe grătarul de metal.” Adică, arderea interioară, trăirea cu intensitatea valurilor care macină malurile și înneacă cerul într-un vis visceral de zăpadă purificată ! Impactul cuvintelor în crearea poeziei doar din delicate tușe picturale, fără de violența pe care viața o aruncă, impudică, în lumea reală. Astfel, realitatea capăta valențe poetice, livrești. “ la mine pe strad ă trotuarul are altfel de bolovani
AUREL AVRAM STANESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351576_a_352905]
-
Alchimia frumosului în grafica și pictura lui Mihai Cătruna “, de Floarea Cărbune, apărut în colecția Cărți și gânduri în dar, 2012, ne revelează o poezie aflată între tensiunea dintre concept și imagine, și un pictor sensibilizat de spirit și trup. Visceralul resimte cerebralitatea ca presiune asupra culorilor, precum rigoarea ce sensibilizează armonia dintre versuri și pictură. Sevele ființei sunt căutate, prin urmare, în plasma organicității pure, nealterate de canonul existenței. Atât picturile cât și poezia sunt o radiografie a relației dintre
POEZIA CULORILOR ÎN ALCHIMIA VERSURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351581_a_352910]
-
descrise magistral de așa manieră că te face să te simți în mijlocul evenimentelor și să vezi aevea locurile pe unde trece ea. Dacă în primul roman, femeia avea nevoie de stabilitate în viață, aici mesajul este că, orice femeie are visceral nevoie de dragoste. Eroina noastră în timpul acestei vizite iese dintr-o dragoste unde în loc de doi fusese doar unu, adică ea, cu speranțele ei, și tocmai intră într-o alta lăsîndu-ne cu ideea că de data aceasta este una adevărată. Lectura
JURNALUL SEFEI MELE de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346603_a_347932]
-
Tinerețe Pe frontul de vest băcăoanii noștri, alăturați celorlalte provincii viteze, adăuga cadenței tinerești fiorul sufletului lor înflăcărat de credință, de patrie, de dor, de frumos, de iubire. Românii din Ardeal îi așteptau cu entuziasm. Maghiarii îi pândeau cu ură viscerală. Ostașii noștri bravi și frumoși în încleșterea cu dușmanul Națiunii, respectiv al Bisericii, jertfeau sufletul lui Dumnezeu, trupul națiunii și inima câte unei frumoase dace, amazoane... Ajuns la Târgu Mureș, frumosul ofițer a aflat odihnă-cantonament la familia lui Valeriu Căliman
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
numărul impresionant de lucrări în patologia bolilor infecțioase.În domeniul infecțiilor respiratorii semnalează o serie de rezultate importante privind gripa la șoarecii sugari, precum și studiul rezistenței nou-născuților la agresiunea virusului gripei, când provin de la șoricioaice imunizate. Semnalează existența unor leziuni viscerale, descrie unele complicații, forme ori aspecte clinice, histopatologice și experimentale mai deosebite observate pe parcursul a opt endemo-epidemii de gripă din anii 1950‑1970. În poliomielită, a descris pentru prima dată în literatură prezența pneumoniei interstițale. A semnalat prezența miocarditei în
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
le amintească. Imposibil! Se simte ferecată între pereți groși, înalți, gri și reci, fără nici o firidă pe unde să pătrundă o cât de firavă rază de lumină. Unde nu ajung idei, amintiri, sentimente, unde există doar ea și acea teamă viscerală, care îi ține tovărășie cel puțin, pe care o caută și o invocă, în ciuda răutății ei. În creierul opacizat parcă, crește zi de zi un balon ce îi strânge tâmplele într-o menghină nemiloasă, implacabilă. Răspunde întrebărilor ce îi plouă
AMNEZIE de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369628_a_370957]
-
românească postdecembristă, cu siguranță că i-a cam pus pe gânduri pe politicienii trecuți prin ciur și prin dârmon din PSD și PNL. Dar cei doi cumetri politici - Victor Ponta și Crin Antonescu, călăuziți în demersul lor pripit de ura viscerală față de Traian Băsescu, s-au repezit să înghită momeala azvârlită de PDL, via Cotroceni, cu totul surzi la sfaturile venite din spatele lor de-a fi mai vigilenți ca oricând. Și poate că nescontatele rezultate obținute de USL în urma votului dat
POLITICA ROMÂNEASCĂ – O SURSĂ INEPUIZABILĂ DE RUŞINE ŞI INDIGNARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369734_a_371063]
-
și sânge, Plouă maladaiv, funest... Plouă cinic, repetabil, Plouă acru, insalubru, Plouă straniu, deplorabil, Plouă mortuar, lugubru... Plouă-n inimi larg deschise, Plouă-n răni ce nu se-nchid, Plouă-n vis cu ploi de vise, Plouă invaziv, perfid... Plouă visceral, tetanic, Plouă pleural, poros, Plouă stoic, rebel, satanic, Plouă purulent, vâscos... Plouă stors, malign, despotic, Plouă sumbru, răvășit, Plouă obsesiv, nevrotic, Plouă trist la nesfârșit... Echinox noaptea asta-i echinoxul când ni se deschide cerul când mă treci în paradoxul
PLOUĂ ŞI ECHINOX de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353546_a_354875]
-
existențialism etc. Nichita Stănescu este obsedat de „oximoronul“ din marile filosofii ale lumii, desfoliindu-le, vectorizându-le în câmpul relativității lui Einstein, ori al matematicilor neeuclidiene. În poemosofia modernistă stănesciană, Omul-Fantă croiește un spațiu al Logosului - tărâm pur, conceptual, al luptei dintre „visceral și real“ - și proiecția numenalității este umbră „hiperboree“: Voi plonja într-o astfel de apă mărită, / izbindu-mă de brownienele priveliști, / într-o mișcare de spor, disperată, / voi face zigzaguri: lovită / de mari, întunecate, reci molecule... // [...] // Aș vrea să fugim
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]