482 matches
-
civilizații la răscrucea imperiilor moarte (...). Fortărețele erau construite pe malul abrupt al rîului Nistru, protejînd acea "Intermarium" a Renașterii, cale de trecere care lega Lembergul și vadul său comercial de Cetatea Albă - mina de aur a Moldovei care îi umplea visteria. Ultimul bastion al Europei, acest fruntariu balto-pontic de la limita lumii amorfe, barbare, a contribuit la structura și la unitatea Occidentului". În cîteva pagini este redată creșterea și decăderea Moldovei, avatarurile ce-i însoțeau ciuntirile teritoriale etc. Nu-i uitat nici
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
le-a fost turnată ivriților în tărtăcuțe, o găsim la Isaia 60,5: ,,Cînd vei vedea aceste lucruri, vei tresări de bucurie și îți va bate inima și se va lărgi, căci bogățiile mării se vor întoarce spre tine și visteriile neamurilor vor veni la tine... 60,16 Vei suge laptele neamurilor, vei suge țîța împăraților... 61,5... veți mînca bogățiile neamurilor și vă veți făli cu fala lor”. Nu există în istoria lumii un alt popor care să se fălească
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și economice a monarhiei franceze, Colbert vrea să îmbogățească Franța. Pentru a reuși atest lucru, Controlorul general al finanțelor se străduiește să reorganizeze administrația financiară. În 1661, numai 31 milioanede livre din cele 83 plătite de contribuabili au ajuns în visteria regală, restul mergînd la perceptori și la fermieri, așa încît au trebuit angajate cu anticipație toate veniturile din 1662 și o parte din cele din 1663! Pentru a pune capăt acestei situații, Colbert reorganizează Visteria de economii și Consiliul de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de contribuabili au ajuns în visteria regală, restul mergînd la perceptori și la fermieri, așa încît au trebuit angajate cu anticipație toate veniturile din 1662 și o parte din cele din 1663! Pentru a pune capăt acestei situații, Colbert reorganizează Visteria de economii și Consiliul de finanțe. Stabilește un buget de prevedere și un stat real de socoteli (de care, în fond, regelui nu-i prea pasă) și se străduiește să micșoreze cheltuielile statului prin răscumpărarea funcțiilor devenite inutile, reducerea sau
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a ocupat mult timp de succesiunea sa, făcînd în așa fel încît să-i fie recunoscute drepturile fiicei sale, prin "Pragmatica Sancțiune". Maria-Tereza îl moștenește deci, în octombrie 1740, la 23 de ani. Dar Austria este slăbită, armata dezorganizată, iar visteria aproape goală. Față de ea, celelalte puteri europene par a avea o situație solidă: Spania lui Filip al V-lea tocmai dovedise acest lucru obținînd în Italia o victorie împotrva Austriei, Franța își consolidează poziția prin alianța cu Anglia, în timp ce Frederic
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
magistrații din Parlamentul din Paris, care se folosesc de însărcinarea lor de a înregistra edictele regale pentru a pune piedici proiectelor monarhiei. Încercînd să controleze monarhia cu ajutorul claselor intermediare, privilegiații lansează ideea care va declanșa mișcarea revoluționară: convocarea Stărilor Generale. Visteria fiind goală iar armata nu prea sigură, regele sfîrșește prin a se supune. Stările Generale sînt convocate pentru l mai 1789. Redactate în vara anului 1788, caietele de doleanțe au drept scop să-i aducă la cunoștință regelui dorințele poporului
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
comisar pentru România cu problemele imbecilei corectitudini politice, urecheat de bursierul tuturor ligilor de apărare împotriva licuricilor naționaliști români ori zeflemisit de pretutindenarul care nu mai știe diferența (toate numele invocate sunt respectabile) între Nestor Rateș și Petru Rareș ori Visteriile Mușat și Petru Mușat. Unul dintre motivele pentru care am acceptat o mai veche invitație de a scrie în acest ziar a fost acela de a-mi declara solidaritatea - nu cu tot ceea ce publică dl Vladimir Tismăneanu, nu cu toate
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
este driaptă ocină și moșia și danie de la răposații domni ce-au fost mai (îănaintea noastră. Deci părintele și rugătoriul nostru sfinție sa kir Ghedeon Episcopul Hușilor, el s-au îndreptat și s-au pus ferâe 24 zloț(iă în visteria domniei mele, pentru aceea de acmu înainte să aibă a stăpâni sfinția sa acea bucată hotar din gios de Vale(a) Popii, cu loc de fâneți și cu tot venitul. Nici să aibă a se mai pârî, pentru această pâră nici
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pentru îndepărtarea căminarului Iftimi Scorțăscu, în favoarea oamenilor Episcopiei, cu condiția respectării prețului cărnii fixat în contractul încheiat pentru perioada 23 aprilie 1824-25 aprilie 1825,anume, șapte parale oca de carne de vită și opt parale oca de carne de ovine. Visteria Moldovei cere Isprăvniciei la 16 mai 1828 situația vitelor cumpărate și adunate în cuprinsul anului 1828 de negustori în ținutul Fălciului pentru salhana,căsăpie, comercializare și desemnarea de oameni capabili în vederea efectuării cercetărilor necesare la toate suhaturile moșiilor din ținut
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
multe împiedicări despre Episcopie întru lucrarea căsăpiilor. Dintre care cea întâi că aș fi vrut a opri trunchiurile din mahalalele târgului și a le da altora,nearătând adevărul,că acele ce le-au numit mahalale sânt sate cu bir în visterie și supt numire de sate iar nu mahalale ca Plopenii,Răeștii și mahalaua Bulgarilor ce sânt cu adevărat mahalale a târgului ca unele ce sânt și pe locul târgului.După care s-au slobozit poruncă către dregătoriși către mine ca să
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
care aduce spiritului nostru, din apropiere sau din depărtare, tot ce are de trebuință.” Klaus Horms 272. „Tot ceea ce a săvârșit, gândit și împlinit omenirea sau ceea ce a fost înainte zace păstrat, ca prin minune, în foile cărților. Ele sunt visteria aleasă a oamenilor.” Thomas Carlyle 273. „Toți suntem poeți când citim bine o poezie.” Thomas Carlyle 274. „Calul se stăpânește și conduce prin frâu, iar omul drept, prin cărți.” S. Iaroslavici 275. „Dragostea de carte e un element constitutiv al
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
doi ani. Acestea și multe altele sunt motivele pentru care cadrele didactice și studenții Facultății de Fizică protestează împotriva modului în care este finanțat învățământul, în general, și învățământul în domeniul științe, în special, de către cei care au pe mână visteria țării. În numele colectivului academic al Facultății de Fizică, Decan, Prof. dr. M. Toma i) PROTOCOL DE COLABORARE încheiat astăzi, 29 mai 2006 Între Facultatea de Fizică, reprezentată prin prof. univ. dr. Toma Mihai, în calitate de decan, și Facultatea de Educație Fizică
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
cinci slugi cu care a mai rămas stolniceasa Maria Holban, iar . Matei Roset Îi obligă să treacă sub stăpânirea sa sau să părăsească moșia . După sosirea de peste Prut (probabil după 1821), Matei Roset a . Vornicul Iordache Râșcanu se roagă domnului . Visteria Moldovei intervine la ispravnicii ținutului Vaslui prin adresa din 31 martie 1823, În privința celor opt scutelnici vieri din birnicii satului și cinci slugi fără bir lăsați , urmând să plătească birul și să fie scutiți de orice havalele. Totodată, ispravnicii ținutului
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
din Glasul Bucovinei nr.453 din 25 iunie 1920 și se spune că „marele ziar londonez Times comentând tratativele afirmă că aurul pângărit al bolșevicilor nu poate fi primit” pentru că „nu le aparține”. „O parte este a României”... „Bolșevicii pradă visteria românească rămasă în Rusia” spune Glasul Bucovinei nr.465 din 10 VII 1920: „Guvernul român a făcut de mai multe ori întrebarea la bolșevici asupra tezaurului rămas la Moscova, iar ei de tot atâtea ori au răspuns cu asigurări, că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
județ pre arhiereul și de minuni făcătorul Nicolai și să aibă parte ca Iuda și ca procleatul Arie în veci... Anița logofeteasa, Solomon Bârlădeanu, Roșca visternicul. Jariște. Casele Prăjescului. Toderașcu nepotul Iorgăi. Drosoaia. Cârstina cluceroaia lui Statie. Gorovei, logofăt de visterie Iordache Spătarul. Iorga Stolnicul. Miron Bucioc, stolnic și jupâneasa sa Tudosca. Anghelina, nepoata lui Filip. Irina. Ileana. Ursu, fecioru lui Buhuz. Popa Matei. Avram Mezehănescu. Gavril Kirică. Toader Jora. Doamna Dafina a lui Istrati Vodă. Iani Hadâmbul. Condrea. Securice. Grumază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să fugă la turci. La 24 noiembrie, Ștefan intra în București și „au luat pre doamna Radului vodă și pre fiică-sa Voichița o au luat-o luiși doamnă și toată avuțiia lui și toate veștmintele lui cele scumpe și visteriile și toate steagurile lui”. Oastea Domnului a stat trei zile lângă cetatea Dâmboviței. În Cronica moldo-germană se arată că Radu cel Frumos a venit cu 13.000 de turci și 6.000 de munteni. S-a dat o nouă luptă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că turcii fac mari pregătiri de război. În iarna aceluiași an, Țepeluș a mers la Constantinopol, unde a încheit „o pace veșnică”, în care era inclus și regatul ungar. Neagu vornicul le scria brașovenilor că „a cheltuit domnul nostru (Țepeluș) visteria sa, până când s-a milostivit marele împărat și i-a dat voie și poruncă să-și facă pace cu voi”. Scriindu-le brașovenilor, Țepeluș le arăta că Ștefan n-a vrut să trăiască în relații bune cu Radu cel Frumos
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mareșalului. Boierii au aruncat steagurile la pământ. La insistențele domnului și ale boierilor, nu au fost frânte hampele steagurilor, așa cum se obișnuia, cerând să fie păstrate cu cinste, „ca o mai mare garanție a prieteniei”, urmând să fie depuse în visteria regelui. După ceremonie, Ștefan a stat alături de rege, ca semn al cinstirii de care se bucura din partea lui Cazimir. Cronicarul Bernard Wapowski, contemporan cu evenimentele și, poate chiar martor la ceremonialul de la Colomeea, scria că regele a fost însoțit de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domniei și forțelor social-politice, pe care sprijinea principalul izvor de avuție și putere, care era pământul. Semnul cel mai evident al acestei politici noi a fost efortul de restaurare a domeniului domnesc, prin masive cumpărări de sate, cu bani din visteria domnească și prin confiscarea domeniilor boierilor trădători.” Este reluată, așadar, teza lui B. T. Câmpina, dar cu o redactare mai elegantă. Domnul a dăruit din domeniul domnesc, astfel reconstituit, “principalilor susținători ai puterii domnești: biserica și mica boierime.” Dominium eminens
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
toate acestea, apare în unele documente după boierii fără dregătorie; el devine în final cel mai mare dregător al țării. Urma paharnicul, cel care se îngrija de băutura domnului, stolnicul cu aprovizionarea alimentelor, postelnicul cu siguranța curții domnești, vistierul cu visteria domnească și comisul cu grajdurile domnești. De la început a fost nelipsit logofătul, cel care se îngrijea de redactarea privilegiilor domnești. Marii dregători aveau subalternii lor în ținuturi și târguri. Ștefan cel Mare păstrează în Sfatul său o parte din boierii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu faptul că puterea domnească este direct proporțională cu veniturile domnului. Ferdinand Lot considera că veniturile unui monarh fac parte din domeniul domnesc. Toți locuitorii țării erau obligați să plătească anual o sumă de bani, birul, iar acesta intra în visteria domnului care se confunda cu visteria țării. Sumele de bani, de care dispunea domnul, erau foarte importante și este suficient să amintim că regele unui mare regat, cum era Polonia, se împrumută la sfârșitul secolului al XIV-lea cu 3
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
direct proporțională cu veniturile domnului. Ferdinand Lot considera că veniturile unui monarh fac parte din domeniul domnesc. Toți locuitorii țării erau obligați să plătească anual o sumă de bani, birul, iar acesta intra în visteria domnului care se confunda cu visteria țării. Sumele de bani, de care dispunea domnul, erau foarte importante și este suficient să amintim că regele unui mare regat, cum era Polonia, se împrumută la sfârșitul secolului al XIV-lea cu 3.000 de galbeni de la Petru I
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dar, scrie Graziani “domnul însuși mai mult din aceasta se îmbogățește, căci și el vinde în fiecare an un foarte mare număr de boi de pe moșiile sale, și veniturile sale sunt sporite mult de aceste iarmaroace. Vătafii aduc domnului în visterie, pe fiecare an, până la 400.000 bani de aur...” În afara vitelor crescute pe braniștele domnești, domnul percepe dijmă (desetină) de la locuitorii țării. În 1563, Despot trimisese în Polonia 1425 de vite mari pentru achitarea unui împrumut de 165.000 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care sânt însărcinat a ridica Tezaurele mânăstirilor, m-am transportat în acest scop la Sf. Mânăstire Horezu, județul Vâlcea, unde P. C. maica Epifania Teodorescu, superioara Mănăstirii, asistată de preotul Matei Aureliu, preot al Sf. Mănăstiri, ne-au predat din visteria Mănăstirii următoarele odoare și odăjdii: 1.Un sf. potir aurit brâncovenesc, nr. inv. 198. 2.7 candele argint aurit, nr. inv. 215. 3.Două ripide, nr. inv. 310. 4.Una cădelniță, nr. inv. 311. 5.Una dveră ctitoricească în serasir
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în 1803 un număr de 695 locuitori, iar în 1832 - 4918 locuitori. Ion Gugiuman indică prezența în Huși a unui număr de 2.800 locuitori în 1803 și a 4.989 locuitori în 1831 (vezi Anexe, grafice, fig. 5). Condica Visteriei Moldovei din anul 1816 consemnează date semnificative, referitoare însă numai la contribuabilii din ținutul Fălciu: - 17.128 lei (birnici, havalegii, scutelnici și breslați); - 4.095 oameni; - 8 lei - rufeturile; - 10 - jidovii orândari din sate; - 17.146 - banii birului pe un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]