651 matches
-
ministru este sigur că n-a rămas nimic din această sumă? — Nici un bănuț! Shuster scoate, prin urmare, din buzunar un cartonaș alb și lucios, acoperit cu un scris migălos, pe care Îl consultă ostentativ, Înainte de a afirma: — Suma pe care vistieria a vărsat-o acum zece zile a fost depusă În Întregime În contul personal al ministrului, n-a fost cheltuit nici un tuman, am aici numele bancherului și cifrele. Emirul Suprem se ridică, un uriaș gras, arzând de mânie; Își puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de bancher nu-mi Înțelesese ordinele, n-a plătit Încă trupele. Era o neînțelegere! Incidentul a fost Închis În acest chip penibil, dar, de-atunci Înainte, Înalții demnitari ai statului nu mai Îndrăzniră să se dedea la plăcutul jaf al vistieriei, care continua de secole. Existau, desigur, nemulțumiți, dar aceștia nu puteau decât să tacă, fiindcă majoritatea oamenilor, chiar și dintre responsabilii guvernului, aveau motive să fie satisfăcuți: pentru prima dată În istorie, funcționarii, soldații și diplomații persani din străinătate Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
roadă rea, și nici un pom rău care să facă roadă bună. 44. Căci orice pom se cunoaște după roada lui. Nu se strîng smochine din spini, nici nu se culeg struguri din mărăcini. 45. Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din prisosul inimii vorbește gura. 46. De ce-Mi ziceți: "Doamne, Doamne!" și nu faceți ce spun Eu? 47. Vă voi arăta cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
Căci orice pom se cunoaște după roada lui. Nu se strîng smochine din spini, nici nu se culeg struguri din mărăcini. 45. Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din prisosul inimii vorbește gura. 46. De ce-Mi ziceți: "Doamne, Doamne!" și nu faceți ce spun Eu? 47. Vă voi arăta cu cine se aseamănă orice om care vine la Mine, aude cuvintele Mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
ospețe; 47. și casele văduvelor le mănîncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osîndă." $21 1. Isus Și-a ridicat ochii, și a văzut pe niște bogați care își aruncau darurile în vistierie. Pe alocuri vor fi mari cutremure de pămînt, foamete și ciumi; vor fi arătări înspăimîntătoare, și semne mari în cer. 2. A văzut și pe o văduvă săracă, aruncînd acolo doi bănuți. 3. Și a zis: "Adevărat vă spun, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
casei de la intrarea Templului. 51. Astfel s-a isprăvit toată lucrarea pe care a făcut-o împăratul Solomon pentru Casa Domnului. Apoi a adus argintul, aurul și uneltele, pe care le hărăzise tatăl său David, și le-a pus în vistieriile Casei Domnului. $8 1. Atunci împăratul Solomon a adunat la el la Ierusalim pe bătrînii lui Israel și pe toate căpeteniile semințiilor, pe căpeteniile familiilor copiilor lui Israel ca să mute din cetatea lui David, adică Sionul, chivotul legămîntului Domnului. 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
chiar și sodomiți în țară. Au făcut de toate urîciunile neamurilor pe care le izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel. 25. În al cincilea an al împărățirii lui Roboam, Șișac, împăratul Egiptului, s-a suit împotriva Ierusalimului. 26. A luat vistieriile Casei Domnului și vistieriile casei împăratului, a luat tot. A luat toate scuturile de aur pe care le făcuse Solomon. 27. Împăratul Roboam a făcut în locul lor niște scuturi de aramă și le-a dat în grija căpeteniilor alergătorilor care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
țară. Au făcut de toate urîciunile neamurilor pe care le izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel. 25. În al cincilea an al împărățirii lui Roboam, Șișac, împăratul Egiptului, s-a suit împotriva Ierusalimului. 26. A luat vistieriile Casei Domnului și vistieriile casei împăratului, a luat tot. A luat toate scuturile de aur pe care le făcuse Solomon. 27. Împăratul Roboam a făcut în locul lor niște scuturi de aramă și le-a dat în grija căpeteniilor alergătorilor care păzeau intrarea casei împăratului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
Baeșa, împăratul lui Israel, s-a suit împotriva lui Iuda; și a întărit Rama, ca să împiedice pe ai lui Asa, împăratul lui Iuda, să iasă și să intre. 18. Asa a luat tot argintul și tot aurul care rămăseseră în vistieriile Casei Domnului și vistieriile casei împăratului, și le-a pus în mîinile slujitorilor lui, pe care i-a trimis la Ben-Hadad, fiul lui Tabrimon, fiul lui Hezion, împăratul Siriei, care locuia la Damasc. Împăratul Asa a trimis să-i spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
s-a suit împotriva lui Iuda; și a întărit Rama, ca să împiedice pe ai lui Asa, împăratul lui Iuda, să iasă și să intre. 18. Asa a luat tot argintul și tot aurul care rămăseseră în vistieriile Casei Domnului și vistieriile casei împăratului, și le-a pus în mîinile slujitorilor lui, pe care i-a trimis la Ben-Hadad, fiul lui Tabrimon, fiul lui Hezion, împăratul Siriei, care locuia la Damasc. Împăratul Asa a trimis să-i spună: 19. "Să fie un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
ifose ca și cînd ai fi Dumnezeu. 3. Iată că ești mai înțelept decît Daniel, nici o taină nu este ascunsă de tine; 4. prin înțelepciunea și priceperea ta ți-ai făcut avere, și ți-ai grămădit aur și argint în vistieriile tale; 5. prin marea ta înțelepciune și prin negoțul tău ți-ai mărit bogățiile, și prin bogățiile tale inima ți s-a îngîmfat foarte mult. 6. De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Pentru că îți dai ifose ca și cînd ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
un an. Și așea ș-au ales să-și poarte ceneși banii săi. Și s-au cisluit egumenii ei în de ei... precum au știut ei mai drept, precum arată izvoadele lor de îmbe părțile, ce s-au dat la Vistierie cu pecete domniei mele... Însă și aceasta să se știe că dintr-acești bani ai tuturor mănăstirilor ce s-au legat la ruptă, am socotit domniia mea cu tot sfatul nostru ca să margă la Vistierie țării 1200 ughi, iar 120
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ce s-au dat la Vistierie cu pecete domniei mele... Însă și aceasta să se știe că dintr-acești bani ai tuturor mănăstirilor ce s-au legat la ruptă, am socotit domniia mea cu tot sfatul nostru ca să margă la Vistierie țării 1200 ughi, iar 120 ughi să aibă a merge la școală pre tot anul, din an în an; carii s-au socotit pentru învățătura și folosul pemintenilor Țării Moldovei, a feciori de boiari, și mai vârtos și a celor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
18. Ioas, împăratul lui Iuda, a luat toate lucrurile închinate Domnului, și anume ce fusese închinat Domnului de Iosafat, de Ioram și de Ahazia, părinții săi, împărații lui Iuda, ce închinase el însuși, și tot aurul care se găsea în vistieriile Casei Domnului și casei împăratului. Și a trimis totul lui Hazael, împăratul Siriei, care nu s-a suit împotriva Ierusalimului. 19. Celelalte fapte ale lui Ioas și tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în cartea Cronicilor împăraților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
la Ierusalim, și a făcut o spărtură de patru sute de coți în zidul Ierusalimului, de la poarta lui Efraim pînă la poarta unghiului. 14. A luat tot aurul și argintul și toate vasele care se aflau în Casa Domnului și în vistieriile casei împăratului; a luat și ostatici și s-a întors în Samaria. 15. Celelalte fapte ale lui Ioas, ce a făcut el, isprăvile lui și războiul pe care l-a avut cu Amația, împăratul lui Iuda, nu sunt scrise oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
Eu sunt robul tău și fiul tău, suie-te și izbăvește-mă din mîna împăratului Siriei, și din mîna împăratului lui Israel, care se ridică împotriva mea." 8. Și Ahaz a luat argintul și aurul din Casa Domnului și din vistieriile casei împăratului și l-a trimis ca dar împăratului Asiriei. 9. Împăratul Asiriei l-a ascultat. S-a suit împotriva Damascului, l-a luat, a dus pe locuitori în robie la Chir și a omorît pe Rețin. 10. Împăratul Ahaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
pune asupra mea, voi purta." Și împăratul Asiriei a cerut lui Ezechia, împăratul lui Iuda, trei sute de talanți de argint și treizeci de talanți de aur. 15. Ezechia a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului și în vistieriile casei împăratului. 16. Atunci a luat Ezechia, împăratul lui Iuda, și a dat împăratului Asiriei aurul cu care acoperise ușile și ușiorii Templului Domnului. 17. Împăratul Asiriei a trimis din Lachis la Ierusalim, la împăratul Ezechia, pe Tartan, Rab-Saris, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
auzise de boala lui Ezechia. 13. Ezechia a ascultat pe soli și le-a arătat locul unde erau lucrurile lui de preț, argintul și aurul, mirodeniile și untdelemnul cel scump, casa lui cu arme și tot ce se afla în vistieriile lui: n-a fost nimic pe care să nu li-l fi arătat Ezechia în casa lui și în toate moșiile lui. 14. Proorocul Isaia a venit în urmă la împăratul Ezechia, și i-a zis: "Ce au zis oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
la tine?" Ezechia a răspuns: "Au venit dintr-o țară depărtată, din Babilon." 15. Isaia a mai zis: "Ce au văzut în casa ta?" Ezechia a răspuns: "Au văzut tot ce este în casa mea: n-a fost nimic în vistieriile mele pe care să nu li-l fi arătat." 16. Atunci Isaia a zis lui Ezechia: "Ascultă Cuvîntul Domnului! 17. Iată că vor veni vremuri cînd vor duce în Babilon tot ce este în casa ta și ce au strîns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
Atunci Ioiachin, împăratul lui Iuda, s-a dus la împăratul Babilonului cu mamă-sa, cu slujitorii, căpeteniile și dregătorii lui. Și împăratul Babilonului l-a luat prins, în al optulea an al domniei lui. 13. A luat de acolo toate vistieriile Casei Domnului și vistieriile casei împăratului, și a sfărîmat toate vasele de aur pe care le făcuse Solomon împăratul lui Israel, în Templul Domnului, cum spusese Domnul. 14. A dus în robie tot Ierusalimul, toate căpeteniile și toți oamenii viteji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
Iuda, s-a dus la împăratul Babilonului cu mamă-sa, cu slujitorii, căpeteniile și dregătorii lui. Și împăratul Babilonului l-a luat prins, în al optulea an al domniei lui. 13. A luat de acolo toate vistieriile Casei Domnului și vistieriile casei împăratului, și a sfărîmat toate vasele de aur pe care le făcuse Solomon împăratul lui Israel, în Templul Domnului, cum spusese Domnul. 14. A dus în robie tot Ierusalimul, toate căpeteniile și toți oamenii viteji, în număr de zece mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
-i fie aplicat impozitul respectiv. Ba,într-o ședință de consiliu, s-a adoptat încă un amendament, la hotărârea inițială. Anume, să fie taxată, absolut fiecare utilizare a acestei dependințe. Calculele, privind aproximația sumelor ce urmau a fi adunate,în vistieria orașului, erau mai mult decât amețitoare. Încă o problemă; cum se va putea contabiliza fiecare utilizare a closetului, în răstimpul unei zile și în al unei nopți? S-a găsit, ac, și pentru cojocul eventualei fraude, din acest punct de
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
răspuns: "Voi nu Mă cunoașteți nici pe Mine, nici pe Tatăl Meu. Dacă M-ați cunoaște pe Mine, ați cunoaște și pe Tatăl Meu." 20. Isus a spus aceste cuvinte, pe cînd învăța pe norod în Templu, în locul unde era vistieria; și nimeni n-a pus mîna pe El, pentru că încă nu-I sosise ceasul. 21. Isus le-a mai spus: "Eu Mă duc, și Mă veți căuta, și veți muri în păcatul vostru; acolo unde Mă duc Eu, voi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
68. Aveau șapte sute treizeci și șase de cai, două sute patruzeci și cinci de catîri; 69. patru sute treizeci și cinci de cămile, și șase mii șapte sute douăzeci de măgari. 70. Mulți din capii de familie au făcut daruri pentru lucrare. Dregătorul a dat vistieriei o mie de darici de aur, cincizeci de potire, cinci sute treizeci de veșminte preoțești. 71. Capii de familie au dat în vistieria lucrării douăzeci de mii de darici de aur și două mii două sute de mine de argint; 72. Celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
douăzeci de măgari. 70. Mulți din capii de familie au făcut daruri pentru lucrare. Dregătorul a dat vistieriei o mie de darici de aur, cincizeci de potire, cinci sute treizeci de veșminte preoțești. 71. Capii de familie au dat în vistieria lucrării douăzeci de mii de darici de aur și două mii două sute de mine de argint; 72. Celălalt popor a dat douăzeci de mii de darici de aur, două mii de mine de argint, și șaizeci și șapte de veșminte preoțești. 73
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]