13,667 matches
-
de avort. Unele dintre aceste soluții ar putea fi: o mai bună catehizare a credincioșilor în legătură cu avortul și mijloacele contraceptive, care în cea mai mare parte sunt de fapt contragestive, deci tot avortive. îmbunătățirea relațiilor dintre preot și asociațiile Pro vita, Primul pas, etc., din țară, de unde acesta poate procura materiale privind avortul: pliante, cărți, broșuri, casete video, etc., pentru a le pune la îndemâna credincioșilor. o mai bună conlucrare a preoților cu: medicii ginecologi și întreg personalul medical, politicienii, juriștii, sociologii
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
din țară, de unde acesta poate procura materiale privind avortul: pliante, cărți, broșuri, casete video, etc., pentru a le pune la îndemâna credincioșilor. o mai bună conlucrare a preoților cu: medicii ginecologi și întreg personalul medical, politicienii, juriștii, sociologii, reprezentanții asociațiilor Pro vita, Primul pas etc., pentru prevenirea avortului. conferințe pe tema avortului. atunci când perspectiva unei căsătorii nu există sau situația materială este cu adevărat un obstacol pentru menținerea sarcinii, există o șansă: adopția. conștientizarea tuturor privind gravitatea acestui păcat și numărul foarte
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Eunomium I, 114, 126), „criteriul adevărului” (Ibid. 107) și un avantaj asupra înțelepciunii păgânilor (De anima et resurr., MG 46, 46B). Ca rezultat, „tot ceea ce a fost util, el șia însușit, tot ceea ce era lipsit de profit, a îndepărtat” (De vita Ephraem Syr., MG 46, 82B). Deși Platon a fost cel care a exercitat cea mai profundă influență asupra Sfântului Grigorie, asupra pregătirii sale, prezentării sale, terminologiei și abordării problemelor, sub nici o formă nu constituie și singurul fundament al sistemului Sfântului
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
el adoptă o atitudine mult mai puțin sumbră cu privire la condiția omenească decât Fericitul Augustin, de exemplu. Scopul vieții creștine este dobândirea desăvârșirii morale, considerată ca însemnând, mai presus de toate, dobândirea asemănării cu Dumnezeu, Care, așa cum se arată în De vita Moysis, nu este considerat ca fiind virtuos, ci ca fiind virtutea însăși. În primul fragment din omilia 9 (57)<footnote Or., 9 (271.10); v. Anthony Meredith, op. cit., p. 168. footnote>, comentând pasajul din Cântarea Cântărilor 4, 11, „mirosul îmbrăcămintei
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
aleagă pe cea care le este pe plac, ori pe amândouă. Într-un fel, până la urmă, vor ajunge cu toții în același punct. Căci una călăuzește spre sensul desăvârșirii, în vreme ce a doua spre dobândirea firii dumnezeiești. La fel ca în De vita Moysis, și aici avem de-a face cu o legătură strânsă între „cunoașterea adevărului” și „viața virtuoasă”. Poate chiar mai mult, pe alocuri cele două par tratate ca sinonime. Această alăturare până aproape de identificare a fost observată și în cuprinsul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, precum și ediția critică a lui H. Langerbeck, In Canticum canticorum (Gregorii Nysseni Opera VI), Editor H. Langerbeck, Brill, Leiden, 1960; pentru opera De vita Moysis, am folosit, pe lângă P. G., atât traducerea românească a părintelui I. Buga, apărută în col. PSB, vol. 29, cât și ediția editată de Herbertus Musurillo, (Gregorii Nysseni Opera, VII), Leiden:Brill, 1964. footnote>, care sunt nepătimitori prin fire. De
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
în care se afla și Dumnezeu (Exod 20, 21), iar Dumnezeu a transformat întunericul în locul secret care-L înconjoară (Cântul 181.4-8; Psalmi 17, 12). Sfântul Grigorie interpretează întunericul ca fiind incomprehensibilitatea esenței lui Dumnezeu<footnote Aceeași intepretare în De vita Moysis, II. 163-165. Pentru opera De vita Moysis, am folosit, pe lângă Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866, atât traducerea românească a părintelui I. Buga, apărută în col. PSB, vol. 29, cât și ediția editată de
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
20, 21), iar Dumnezeu a transformat întunericul în locul secret care-L înconjoară (Cântul 181.4-8; Psalmi 17, 12). Sfântul Grigorie interpretează întunericul ca fiind incomprehensibilitatea esenței lui Dumnezeu<footnote Aceeași intepretare în De vita Moysis, II. 163-165. Pentru opera De vita Moysis, am folosit, pe lângă Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866, atât traducerea românească a părintelui I. Buga, apărută în col. PSB, vol. 29, cât și ediția editată de Herbertus Musurillo, (Gregorii Nysseni Opera, VII), Leiden
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
strigă: „și îl doresc pe preaiubitul meu chiar dacă nu-l pot înțelege”<footnote Ibidem, 181.14-16. footnote>. Dar continuă să-l caute. Numai când realizează că nu poate fi perceput prin rațiune, că întradevăr rațiunea este un obstacol<footnote De vita Moysis, II, GNO, 165.6-9. footnote>, numai atunci realizează ea că Preaiubitul este cunoscut doar în necunoaștere<footnote In Canticum canticorum, VI, GNO, 183.2-3. footnote>. Abandonând tot ceea ce a înțeles vreodată, îl găsește pe Preaiubit, nu prin înțelegere, ci
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
tot ceea ce-i mai rămâne spre contemplație este invizibilul și incomprehensibilul. Aici este Dumnezeu, după cum zice Scriptura despre Moise: «iar Moise s-a apropiat de întunericul unde era Dumnezeu» [Ieș. 20, 21]”. Chiar dacă progresul duhovnicesc urmează aceeași structură în De vita Moysis și în In Canticum canticorum - în ambele tratate se pornește de la atestarea stării de ignoranță inițială, se trece prin lumină și se ajunge la întunericul cel adânc - nu putem vorbi despre o identitate deplină, în cazul celor două lucrări
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
întunericul cel adânc - nu putem vorbi despre o identitate deplină, în cazul celor două lucrări. De pildă, în ambele se vorbește în termeni similari despre primul pas, dar pasul al doilea este numit în In canticum ... „nor”, iar în De vita Moysis, „întunecime”. La aceasta mai putem adăuga un lucru deosebit de important, și anume faptul că în In canticum ... stadiul al treilea are loc întru întuneric și se bazează pe Ieșirea 20, 21, pe când în De vita Moysis acest stadiu se
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
nor”, iar în De vita Moysis, „întunecime”. La aceasta mai putem adăuga un lucru deosebit de important, și anume faptul că în In canticum ... stadiul al treilea are loc întru întuneric și se bazează pe Ieșirea 20, 21, pe când în De vita Moysis acest stadiu se petrece tot în întuneric, însă cu insistență mai degrabă pe ideea infinității, decât pe cea a incomprehensibilității lui Dumnezeu; iar autorul valorifică Ieșirea 33, 20-23 în sprijinul Comentariului său. Cu alte cuvinte, schema întreită a celor
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
infinității, decât pe cea a incomprehensibilității lui Dumnezeu; iar autorul valorifică Ieșirea 33, 20-23 în sprijinul Comentariului său. Cu alte cuvinte, schema întreită a celor două ascensiuni este diferită. Pe de altă parte, este adevărat și faptul că în De vita Moysis ideea de întuneric este bine integrată în ansamblul lucrării, dar nu același lucru se poate spune despre In canticum ... . Aici, sesizarea naturii nemărginite a lui Dumnezeu joacă un rol mai puțin important<footnote Anthony Meredith, op. cit., p. 171-172. footnote
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
ba biletul, ba bagajele. Și toți sunt foarte recunoscători, îndopându-l cu brânzoaice și cornuri, pe care Vidi le înfulecă cu mare satisfacție. Ne suim iar, de data asta nu mai e vagon de clasa I, ci cu vagon de vite cât toate zilele, plin deja de refugiați care toțisunt culcați pe jos pe niște paie la lumina unei lumânări. Suntem închiși înăuntru și trenul pornește. Dacă n-ar fi atât de nouă, situația ar fi chiar tragică. Lipsă de aer
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
rolul Întrupării Domnului în restaurarea aceste condiții pierdute a luminii<footnote Martin Laird, „Gregory of Nyssa and the Mysticism of Darkness: a Reconsideration”, n. 19, în Journal of Religion, 79, 4, 1999, p. 600. footnote>. În Prefața sa la De vita Moysis, Sfântul Grigorie se referă la textul de la Filip. 3, 13, în care Sfântul Apostol Pavel spune că se străduiește întotdeauna să ajungă la lucrurile aflate în fața sa. În interpretarea Sfântului Grigorie, acest verset indică faptul că dorința umană de
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
lui Dumnezeu. Ființele umane pot surprinde sau vedea numai lucrurile limitate, nu ceea ce nu are limite. Căutarea nesfârșită a lui Dumnezeu constituie miezul misticii Sfântului Grigorie, iar cuvintele Sfântului Pavel din Filip. 3, 13 joacă un rol cheie în De vita Moysis (II.225, 242)<footnote A se vedea, pentru mistica Sfântului Grigorie, A. Louth, The origins of the Christian mystical tradition. From Plato to Denys, Oxford, 1981, p. 80-97, B. E. Daley, „«Bright darkness» and Christian transformation: Gregory of Nyssa
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
teologiei mistice a Sfântului Grigorie<footnote A se vedea monografia sa, Platonisme et Théologie mystique. Essai sur la doctrine spirituelle de saint Grégoire de Nysse, Paris, Aubier, 1944. footnote>. În aceeași perioadă în care Sfântul Grigorie de Nyssa scria De vita Moysis, a compus și omiliile asupra Cântării Cântărilor (In Canticum canticorum)<footnote Pentru datarea acestei opere, a se vedea F. Dünzl, „Gregor von Nyssa’s Homilien zum Canticum auf dem Hintergrund seiner Vita Moysis”, în Vigiliae Christianae, 1990, p. 371-381
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
care Sfântul Grigorie de Nyssa scria De vita Moysis, a compus și omiliile asupra Cântării Cântărilor (In Canticum canticorum)<footnote Pentru datarea acestei opere, a se vedea F. Dünzl, „Gregor von Nyssa’s Homilien zum Canticum auf dem Hintergrund seiner Vita Moysis”, în Vigiliae Christianae, 1990, p. 371-381, și Idem, Braut und Bräutigam. Die Auslegung des Canticum durch Gregor von Nyssa, Tübingen, 1993, p. 30-33. footnote>, care au aceeași temă ca și De vita Moysis, anume înălțarea nesfârșită a sufletului spre
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Homilien zum Canticum auf dem Hintergrund seiner Vita Moysis”, în Vigiliae Christianae, 1990, p. 371-381, și Idem, Braut und Bräutigam. Die Auslegung des Canticum durch Gregor von Nyssa, Tübingen, 1993, p. 30-33. footnote>, care au aceeași temă ca și De vita Moysis, anume înălțarea nesfârșită a sufletului spre Dumnezeu. În De vita Moysis, Moise este paradigmă a sufletului care se înalță spre Dumnezeu, în timp ce în In Canticum canticorum, Mirele este exemplul. Ca și în De vita Moysis, textul paulin de la Filipeni
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Christianae, 1990, p. 371-381, și Idem, Braut und Bräutigam. Die Auslegung des Canticum durch Gregor von Nyssa, Tübingen, 1993, p. 30-33. footnote>, care au aceeași temă ca și De vita Moysis, anume înălțarea nesfârșită a sufletului spre Dumnezeu. În De vita Moysis, Moise este paradigmă a sufletului care se înalță spre Dumnezeu, în timp ce în In Canticum canticorum, Mirele este exemplul. Ca și în De vita Moysis, textul paulin de la Filipeni 3, 13, text ce indică înălțarea fără sfârșit, este un vers
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
aceeași temă ca și De vita Moysis, anume înălțarea nesfârșită a sufletului spre Dumnezeu. În De vita Moysis, Moise este paradigmă a sufletului care se înalță spre Dumnezeu, în timp ce în In Canticum canticorum, Mirele este exemplul. Ca și în De vita Moysis, textul paulin de la Filipeni 3, 13, text ce indică înălțarea fără sfârșit, este un vers important. Poate cea mai izbitoare caracteristică a exegezei gregoriene asupra Cântării o constituie accentul autorului pe simțurile spirituale. El crede, în consens cu Origen
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
of Gregory of Nyssa ..., p. 37-39. footnote>. Această putere este puterea de a fi mereu mai doritor, „pentru că Dumnezeu nu are sfârșit. Și astfel, nu există alt rezultat posibil. Dorința celui care participă nu poate avea odihnă (στάσις)” <footnote De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 301AB. footnote>, pentru că o astfel de persoană s-a avântat în nedeterminat și în infinit. Dorința după Dumnezeu este satisfăcută permanent și totuși niciodată satisfăcută, pentru că satisfacerea dorinței duce la o și mai mare sau
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
la Transcendent, sufletul uman crește continuu, neîncetându-și niciodată înălțarea. Cuvântul din Cântare conduce sufletul sus spre înălțimi prin ascensiunile perfecțiunii, spunând „Ridică-te, vino”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, 157-159.2.13. footnote>. În De vita Moysis, Moise funcționează ca paradigmă a sufletului care se înalță spre Dumnezeu, în timp ce în In Canticum canticorum, Mirele este exemplul. Ca și în De vita Moysis, Filip. 3, 13, indicând înălțarea fără sfârșit, este un text important<footnote Ibidem, 39
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, 157-159.2.13. footnote>. În De vita Moysis, Moise funcționează ca paradigmă a sufletului care se înalță spre Dumnezeu, în timp ce în In Canticum canticorum, Mirele este exemplul. Ca și în De vita Moysis, Filip. 3, 13, indicând înălțarea fără sfârșit, este un text important<footnote Ibidem, 39.13-20, 119.16, 174.14-16, 245.15-17, 326.19, 352.8-10, 366.15. footnote>. Prin această participare la Transcendent de care am vorbit, sufletul rămâne
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
pentru că infinitatea obiectului iubit sporește și reîntinerește (ἀνανεάζουσα) în el pentru eternitate (εἰς τὸ ἀΐδιον)<footnote Idem, Contra Eunomium, 8, P. G. XLV, 792D. footnote> un dinamism care tinde (τόνος) spre un sfârșit care nu poate fi atins<footnote De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 401AB. footnote>. Astfel, ideile sau, mai bine zis, convingerile mistice ale Sfântului Grigorie de Nyssa sunt toate construite pe ideea depășirii perpetue a sinelui: „întotdeauna deasupra, întotdeauna mai mare decât mine însumi”. Viața lui Moise
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]