1,784 matches
-
boieri Urdăreni și ale rudelor lor moșnenii Izverceni , cu moșul lor Lupu9. Originea modestă, moșnenească -boierească nu l-a împiedicat pe Lupu Mehedințeanu să acceadă la demnitățile de mare paharnic și mare spătar și să adune o mare avere, datorită vitejiei sale . În acest sens este elocvent Hrisovul din 1595 prin care Mihai Viteazul întărește lui Lupu al doilea paharnic satul Ponorălul ( lângă Balta , azi dispărut ), cu tot hotarul și din câmp și din pădure și din apă și din vadul
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
sluga Domniei mele, pe Lupu al doilea paharnic cu acest sat mai sus scris, pentru credincioasa și dreapta slujbă ce a slujit domniei mele și pentru vărsarea de sânge ce a făcut înaintea domniei mele 10. Impresionat de faptele de vitejie ale acestui erou, cunoscutul istoric interbelic, Constantin V.Obedeanu, în studiul intitulat sugestiv Boierii Mehedințeni- Glogoveni (Arhivele Olteniei, VI, 1927, nr.29-30, p. 155-156) face o schiță a vieții lui Lupu Mehedințeanu, cel care în vremea domniei lui Alexandru Iliaș
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
cale o răscoală a boierilor naționaliști care se împotriveau elementelor străine, asupritoare de țară. Tot aici, arăta istoricul amintit, au strălucit două secole în istoria noastră membri din această familie Mehedințeanu, care pentru actele lor de mare virtute, bravură și vitejie au dobândit, prin hrisoave de la domnii ulteriori pământeni recompense și favoruri (p.155). Autorul (C.V.O.) și-a pus întrebări despre originea numelui și a familiei, arătând că în catagrafiile de nume oltenești nu a găsit și pe Mehedințeanu. Astfel
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
țină sus tradiția boierească națională și propensia românească în epoca fanariotă și apoi, în prima jumătate a secolului XIX 12. Toți aceștia moșteneau de la înaintașul lor nu numai dârzenia, tenacitatea și destoinicia în a se ridica, prin forțe proprii și vitejie, de la o condiție modestă, de moșnean sau mic boier, la mari demnități și averi, dar și cultivându-și suflul patriotic de apărare a valorilor naționale, dobândite în lupta dusă împotriva elementelor grecești spoliatoare, ca lider al unuia dintre primele revoluții
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
iar uciderea sa prin trădare, de către pașa de la Silistra 13, rămâne o pildă de sacrificiu pentru cauza națională, exemplu urmat mai apoi și de faptele patriotice ale altor boieri și domni români, până la Tudor Vladimirescu. Tradiția cultă despre faptele de vitejie ale lui Lupu Paharnicul Mehedințeanu s-a păstrat în județul Mehedinți până spre sfârșitul secolului al XIX lea, fiind consemnată și de Al Slătinescu Sever în interesanta sa monografie Mehedințiul și Catatea Severinului, (vol. I, Tr Severin 1912, p.81
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
galbeni, astăzi trădarea poporului român se face prin comisioane de douăzeci și doi de ani. Atunci, în Secolul al XVIII-lea european, numit secolul luminilor și al emancipării naționale, s-a vorbit mult de răscoala iobagilor români, despre substraturi de vitejie și legături masonice, despre cele patru întâlniri a lui Horia cu împăratul habsburg, Iosif al Doilea, despre aurul moților care nu ar mai fi ajuns la Viena ci la Paris, pentru pregătirea revoluției franceze din 1789, dar acum guvernele post
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ! (3) ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346149_a_347478]
-
Singurătatea care se hlizea la el prin ferestrele întunecate, că e în pericol iminent,dacă nu-și ia catrafusele și nu pleacă unde o vedea cu ochii. Umbrele încăpățânate se fugăreau prin odăi, jucând ,,de-a v-ați ascunselea” cu vitejia lui îndoielnică, dar în curând abandonară teritoriul devenit ostil și se năpustiră hohotind învinse în abisul nopții. Lumina izbucni victorioasă în casa bântuită atâta vreme de tristețe și disperare iar viața intră din nou pe ușa din față a casei
DILEME ( FRAGMENT 27) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368808_a_370137]
-
sub scăfârlie? Că acolo n-o să fim primiți cu flori, mai ales dacă-l vestești pe Soare-Împărat că l-ai văduvit de Căpcăunul din Țara Nisipurilor. Ce-o să se bucure!... Apoi, Norocel începu să se sclifosească: “Măria Ta, noi suntem vitejii care ți-am omorât Căpcăunul și am venit să-ți luăm și fata! Ei, ce zici, te veselești?” Iar el, ce-o să zică? “Bravo, șolticarilor! Uite că veștile voastre mă gâdilă-n tălpi! Mii și milioane de sărutări fierbinți pentru
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
sub scăfârlie? Că acolo n-o să fim primiți cu flori, mai ales dacă-l vestești pe Soare-Împărat că l-ai văduvit de Căpcăunul din Țara Nisipurilor. Ce-o să se bucure!... Apoi, Norocel începu să se sclifosească: “Măria Ta, noi suntem vitejii care ți-am omorât Căpcăunul și am venit să-ți luăm și fata! Ei, ce zici, te veselești?” Iar el, ce-o să zică? “Bravo, șolticarilor! Uite că veștile voastre mă gâdilă-n tălpi! Mii și milioane de sărutări fierbinți pentru
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
Acasa > Versuri > Istorie > CRUCEA DE PE CARAIMAN Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 2084 din 14 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Crucea de pe Caraiman Stăpână-n cer , dar și pe vârf de munte se-nalță Crucea - falnic monument al vitejiei ! Spre etern e punte ! Cinstire pusă veșnic la prezent . Eroi ce nu vor fi uitați vreodată luptând pentru a țării neatârnare , lor gloria pe veci le este dată . Au întregit iar România Mare ! Pe un colț de piatră pusă-i
CRUCEA DE PE CARAIMAN de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370459_a_371788]
-
de trei ori și în bani și în natură și pe deasupra. • Le-am dat pădure boierilor care ne-au trădat Domnii și Voievozii deseori și preadeseori. Le-am dat pădure nemeșilor să-și facă palate, castele, conace, ca să ne spânzure vitejii nației de porțile lor, ca să facă temnițe și juguri pentru țăranii noștri prefăcuți în iobagi, să-i tragă pe roată, să-i agațe-n furci ori să-i ardă pe tron înroșit. • Le-am dat pădure-țepi turcilor, ca să-și vânture
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
ei arme moderne avansate în deșert sau în moscheele afgane! Deci SUA, destabilizează toată regiunea mediteraneană, creează haos și războaie civile și reliogioase și acum da vina pe ruși! Apoi, copiii la lecțiile de istorie, în viitor, vor învăța despre vitejia și sacrificiile Americii, care, din nou, au venit și „eliberat " Europa, acum de agresiunea musulmană! Rahat cu perje!! Chiar dacă fanaticii musulmani vor fi învinși temporar acum, țelul celor care urmăresc distrugerea Europei este deja atins, deoarece din cauza războaielor create de
RUSIA 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370428_a_371757]
-
venit aici - nici Hristosul și nici răsăritul de Soare - ci numai cazacii și dracii - zbierând - toți deolaltă - a duhnindă pustie „...Ìo - Ștefan-Voievod - poruncă strașnică dat-am - să se ridice - dintre vii - toți răzășii din ținuturilor Bugeacului și mai cu seamă - vitejii din Cetatea Albă-Asprokastron - din ținuturile Sorocei - Orheiului și Lăpușnei - toți armați precum arhanghelii...” - scrie la cronica furtunilor moarte... - ...și s-au ridicat toți martirii (din ținuturile Bugeacului Sorocei - Orheiului și Lăpușnei - și mai cu seamă - neînfricați arhangheli din Cetatea Albă-Asprokastron
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
un oropsit al sorții și-l luară cu ei. Erau oamenii lui Dragu. Intuind calitățile tânărului, acesta îl ține mai mult pe lângă el, inițiindu-l în tainele armelor. Cu timpul, Băilă, confirmă a fi un băiat de ispravă, dovedind curaj, vitejie și mai ales loialitate față de Dragu și oamenii săi. Toate aceste calități îl fac omul de încredere al lui Dragu și al lui Grădea. * Dragu, prin felul său de a fii, zdrobise multe inimi prin Oltenia. Multe fete, văduve sau
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
nu se angajase în luptă cu liniile noastre din față. Drept urmare, inamicul, pricepând capcana a dislocat în retragere și în ordine o parte din forțe care au angajat lupta cu cohortele lui Pilat, care e adevărat, s-a luptat cu vitejie, însă grosul trupelor dușmane, înțelegând capcana s-au retras pe singurul flanc rămas liber. I-am pus pe fugă atunci, însă dacă Ponțiu Pilat ar fi așteptat angajarea barbarilor în luptă, i-am fi făcut fărâme. N-am certat pe
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
ajungi la imaginea turnată în bronz trebuia să urci câteva trepte. În zonă desigur că exista și o parcare unde să poți opri și să vizitezi monumentul și casa memorială. Belgia cinstește nu numai eroii naționali distinși prin fapte de vitejie, ci și scriitorii, chiar dacă ei nu sunt de naționalitate belgiană, ci doar că au locuit pe teritoriul Belgiei, cum a fost și cazul lui Victor Hugo, exilat în Belgia în perioda 1851 - 1870, locuind în Jersey și Guernsey. Ne-am
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370756_a_372085]
-
cealaltă o inimă-ntregind peste-apa Prutului. În țara unde cântă ciocârlia, iar munții-și poartă aurul cu fală, în țara ce se cheamă ROMÂNIA, încă mai sunt eroi. Române scoală! E vremea să îți aperi "sărăcia și nevoile și neamul" cu vitejie, de-ar fi să mai stropești odată glia cu sânge de viteaz, Române ai mândrie! de Gabriela Mimi Boroianu 12.05.2014 Referință Bibliografică: În țara unde / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1374, Anul IV, 05
ÎN ŢARA UNDE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362708_a_364037]
-
săvârșindu-se din viață fericit și de trei ori fericit”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, VIII 13, 12-13). După aproape trei veacuri de persecuții și prigoniri religioase, militarul de excepție și marele om de stat, Constantin, distins prin „înțelepciune, prin vitejie cum îl remarcă Kostas V. Karastathis, prin înnăscuta lui putere de judecată și de a conduce, prin aspectul impunător, prin diplomație, de multe ori biruind în lupte grele” (Marele Constantin, Învinuiri și Adevăr. Studiu Istoric. Trad. Pr. Ion Andrei Gh.
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
așa unitate nu s-a pomenit Când turcul case, moschei aci și-a zidit... Stăpânea de prea mai mult ca și acasă, Acea credință în mai bine nu era-n viață! Prin sângele vărsat el scrisa hotarele, Prin vene de vitejie învinsa hoardele, Care jinduind pământ nu conteneau, La ce pentru pământii era tot ce aveau... Pe când începea ordinea a restaura, Și cetățile, orașele țării le răscumpăra, Sultanul bine nu află a piezării veste, Că nevasalul de Mihai îi răpuse oastea
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]
-
turci; în traducere liberă gândind despre el - ”dacul drac”, ceea ce s-a recunoscut de dintotdeauna. ”Steaua Răsăriteană” - supradenumire dată lui Mihai de către creștinii din balcani, popoare prea supuse... dar, ce au întrevăzut în el un model de de unitate și vitejie. O stea antepremergătoare...! "Moldoveni confrați, moldoveni confrați!!" -striga însuși domnitorul Mihai pe când el ajungând în Moldova cu gând de pace și unitate, conducătorii și boierii au scos norodul la luptă... însă, Mihai Vodă cel Viteaz singur și dezarmat s-a
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]
-
expansiunea otomană care atrăgea pe rând în plasa imperiului statele creștine din Balcani. Ajutat mai puțin de documente istorice atât de rare despre aceste vremi învăluite în negură, despre acest timp dramatic, autorul dă frâu liber imaginației reconstituind fapte de vitejie ale unor bărbați din alte vremi, portrete de domnitori, de căpitani de oști ce descind din baladă, ceremonii de curte, scene bahice ospețe, nunți domnești, înmormântări și procesiuni de înscăunare a voievozilor, incursiuni de pradă ale hoardelor tătărești, toate realizate
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
mercenari, Condusă-i ca de himere De mari generali flecari! Că de lupta în izmene Azi românul e confuz, Că-n țarini moldovene Eroi fost-au la Oituz... Azi avem eroi în viață, Definiți în mod optuz Că-au pus vitejii pe ață, Nu-n șramnele de obuz... Cum dușmanii la hotare Vor din țară ca să rupă, Generalii sunt în stare S-o predea și fără trupă... Referință Bibliografică: Apărare strategică / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1642, Anul
APĂRARE STRATEGICĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352828_a_354157]
-
sărbătoare, rostea: “Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Tânăra mireasă, mama cu amor Fii tăi trăiască numai în frăție Că a nopții stele, că ai zilei zori Viața în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fala și mândrie, Dulce Românie, ăsta ți-o doresc!” Confluente Privește cu ochiul acela nevăzut (îmi spuse el) Privește însuși nevăzutul Nu simți că este ceva Ca un zvon dintr-o limba de clopot Ca un dangăt de clopot Ce
DESPRE POEZIE CA SEVĂ A VIEŢII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354289_a_355618]
-
CINSTIREA EROILOR LA MOVILA MIRESII Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1987 din 09 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Astăzi, 9 iunie 2016, elevii Școlii Gimnaziale Movila Miresii s-au întors în timp, ca să readucă imaginar, în atenția contemporanilor, vitejia strămoșilor. Cu ajutorul consemnărilor istorice, ei ne-au reamintit despre puii de lei - eroii neamului românesc, cu brațe tari și voință de oțel. De toți cei ce au dat piept cu dușmanii pentru apărarea patriei, acei bărbați care s-au jertfit
CINSTIREA EROILOR LA MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354543_a_355872]
-
Sub ciuruit de gloanțe și bombe de văpaie” au răsunat de pe buzele micilor școlari, iar corul școlii a reamintit celor prezenți despre îndemnurile înaintașilor din ,,Treceți batalioane române Carpații”, ne-a strecurat emoția prin ,, Imnul eroilor”, ne-a reamintit de vitejie interpretând cântecul ,,Drum bun ” și a făcut cunoscut încă o dată ,, Graiul neamului”. O zi plină de recunoștință, pioșenie și multă rugăciune. Plină cu momente de reculegere în semn de respect pentru toți care și-au dat viața pe câmpul de
CINSTIREA EROILOR LA MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354543_a_355872]