1,673 matches
-
astăzi, de o parte și de alta a coastelor sale, de 386 milioane de oameni. Țările mediteraneene au în general clime calde, care permit o maturare rapidă a fructelor fără a apela la îngrășăminte. În jurul Mediteranei există o concentrație a viticulturii care nu se mai regăsește în nicio altă regiune a lumii. Mai bine de jumătate din suprafața viticolă mondială (57%) este concentrată împrejurul Mediteranei. Proporția este și mai mare în ceea ce privește viile care produc struguri de masă și stafide (61%) față de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
totalul mondial, în timp ce alte trei regiuni viticole, Piemontul, Toscana și Latium, furnizează împreună vreo 15 milioane hl de vin de calitate. Touși, pe lângă aceste vaste regiuni cultivate cu podgorii, există de asemenea zone care se pretează în mod tipic unei viticulturi calificate drept "eroice": Valle d'Aosta, Valtellina, Trentino-Tirolul de Sud, "Cinqueterre". Proporția de vinuri de tipul DOC (denominazione di origine controllata) variază, în cadrul totalului producției italiene, între 10 și 12%, în funcție de an. Trei provincii se detașează net, având o producție
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de 5 000 ha și o producție de 96 000 hl de vin. Podgoriile albaneze numără multe vii tinere. Grecia are o suprafață cultivată cu viță de vie de 137 000 ha și o producție de 3 milioane hl (leagănul viticulturii europene nu se clasează decât pe locul al șaselea în rândul țărilor producătoare ale Comunității Europene și nu exportă decât 10% din producția proprie), cu un consum intern de 3,1 milioane de hl (populația totală numărând cam 10 milioane
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
statistică pe care o cunoaștem datează din 1992). Cultura viței de vie este practicată aici de mai bine de trei mii de ani, însă cu o lungă eclipsă în timpul stăpânirii turcilor musulmani. Cultivarea viței a fost reluată după 1918, dar viticultura nu a cunoscut un avânt important decât după cel de-al Doilea Război Mondial. Sub influența regimului sovietic, monopolul de stat va dezvolta o structură și o producție de masă de mare capacitate (mai bine de 4 milioane de hl
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vie, o producție de 5,4 milioane de hl și un consum intern de 5 milioane de hl (populația numărând în jur de 23,5 milioane de locuitori), ceea ce indică un consum de 21,9 l de persoană pe an. Viticultura nu ocupă decât 8% din suprafața cultivată a țării, în schimb este răspândită pe întreg teritoriul României: în Subcarpați, în câmpii și în podișul Dobrogei. Podgoriile sunt cultivate cu soiuri indigene și franceze, dintre care amintim cabernet-sauvignon, chardonnay, merlot, riesling
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
inferioară persoanelor care nu beau niciodată"62. Capitolul II DE LA ROMA LA BRUXELLES Cultura viței-de-vie a însoțit în mod constant expansiunea Imperiului Roman în Peninsula Italică, în Iliria, în Galia, în Germania, în Iberia. Odată cu decadența Imperiului Roman de Apus, viticultura ca și restul agriculturii de altfel a cunoscut un declin rapid, a cărui perioadă de vârf a fost reprezentată de căderea Romei în 476 și de invaziile barbare. Ordinele călugărești urmând în această privință prescripțiile conciliului de la Aix-la-Chapelle din 816
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
restul agriculturii de altfel a cunoscut un declin rapid, a cărui perioadă de vârf a fost reprezentată de căderea Romei în 476 și de invaziile barbare. Ordinele călugărești urmând în această privință prescripțiile conciliului de la Aix-la-Chapelle din 816, care încuraja viticultura canonică, episcopală și monastică au salvat și au glorificat cultura viței de vie. La adăpostul mănăstirilor, ordinele călugărești mai ales benedictinii și cistercienii au știut să conserve și să continue tehnicile vitivinicole, mai ales pe cele care priveau vinificarea, dar
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
au știut să conserve și să continue tehnicile vitivinicole, mai ales pe cele care priveau vinificarea, dar și simbolistica însăși a viței de vie: "Pe lângă conservarea și transmiterea metodelor de cultură moștenite din Antichitatea romană, Biserica a făcut un serviciu viticulturii prin faptul că i-a mărit prestigiul. Ea a plasat vița-de-vie la vârful ierarhiei simbolurilor"63. Atunci când regele german Otto I cel Mare a restabilit, în 962, la Roma, Imperiul care se va numi de acum înainte Sfântul Imperiu Romano-German
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ierarhiei simbolurilor"63. Atunci când regele german Otto I cel Mare a restabilit, în 962, la Roma, Imperiul care se va numi de acum înainte Sfântul Imperiu Romano-German (Sacrum imperium nationis Germanicae)64 și a eliberat Europa Occidentală de hoardele barbare, viticultura a cunoscut ani de pace. Activitatea agricolă și vitivinicolă avea să sufere cu toate acestea, pe parcursul Evului Mediu, o depresie economică generalizată, deseori agravată de perioade de foamete și de epidemii, care decimau populațiile europene. Odată cu Renașterea il Rinascimento (din
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
capitala Lituaniei. Europa gaullistă, care urma să se întindă de la Atlantic la Urali, mai are de așteptat... II. Acolo unde este Biserica, acolo se află Roma" Căderea Imperiului Roman în secolul al V-lea a marcat de asemenea sfârșitul dezvoltării viticulturii occidentale. Uniformitatea generată de către Imperiul Roman este înlocuită de universalismul Bisericii romane: "acolo unde este Biserca, acolo se află Roma" (ubi ecclesia, ibi Roma), așa cum se obișnuia să se spună. Totuși, Evangheliile nu vorbesc despre Biserică. Faimoasa frază atribuită lui
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în Anglia septentrională și în regiunile meridionale ale Scandinaviei. Această mișcare datează în principal din secolul al XI-lea și a urmat deciziilor luate la conciliul de la Aix-la-Chapelle (816) privind posesiunile viticole ale episcopilor și ale canonicilor. Urmând prescripțiile conciliului, viticultura religioasă s-a dezvoltat pornind de la locul de reședință al episcopilor. Cel mai important personaj al orașului și cel dintâi viticultor (calificat drept pater vinearum, "tată al viilor"), episcopul trebuia să mențină o vie de calitate intra-muros (mergând uneori până la
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
integrate" (Franța, Portugalia) și podgoriile de "liberă concurență" (Italia, Germania, Spania). Către 1960, în Europa, chestiuni precum cunoașterea producției, controlul pieței și al prețurilor, protecția denumirilor, controlul calității și represiunea fraudelor 109 erau controlate de niște legislații foarte diferite. Incidența viticulturii asupra agriculturii comunitare se reflectă atât în statistici, cât și în specializarea anumitor regiuni unde nu există nicio posibilitate de substituire agricolă sau industrială și unde vița de vie este un prealabil indispensabil punerii în valoare a infrastructurilor, ba chiar
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
pentru a se integra deplin în noua sa țară, a fost asigurarea tranziției între soiurile aduse de misionarii spanioli (variatatea Mission) și cele europene (de tipul Vitis vinifera) aduse de pe Vechiul Continent. În valea Sonoma 125, rolul de pioneri în viticultura californiană a fost jucat de generalul Vallejo și de către contele și colonelul Agoston Haraszthy. Colonelul-podgorean, refugiat maghiar, este considerat drept "părintele viticulturii californiene". Dar de abia în 1848, data de naștere a orașului San Francisco, s-a descoperit cu adevărat
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cele europene (de tipul Vitis vinifera) aduse de pe Vechiul Continent. În valea Sonoma 125, rolul de pioneri în viticultura californiană a fost jucat de generalul Vallejo și de către contele și colonelul Agoston Haraszthy. Colonelul-podgorean, refugiat maghiar, este considerat drept "părintele viticulturii californiene". Dar de abia în 1848, data de naștere a orașului San Francisco, s-a descoperit cu adevărat climatul cvasi-"mediteranean" al Californiei de Nord. Condițiile naturale ale regiunii s-au dovedit foarte favorabile exploatărilor viticole. Văile Napa și Sonoma
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
mai bine de o jumătate de grad. Mafia a profitat de această situație pentru a face debite clandestine. Această lege l-a îmbogățit pe Alphonso (zis Al) Capone (1899-1947), care deținea case închise, tripouri și baruri clandestine (speakeasies), iar pentru viticultura americană a fost un dezastru. California, America Americii 128, deține, de departe, podgoriile cele mai importante (90% dintre viile cultivate, ceea ce înseamnă mai bine de 300 000 de ha dintre care în jur de 150 000 au struguri destinați producerii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
o jumătate din cele ale Americii de Sud sunt în statul Mendoza. În 1994, Argentina avea o suprafață plantată cu vie de 207 000 ha, o producție de 18 milioane hl și un consum per capita de 43,95 l de vin. Viticultura a luat naștere în Chile în secolul al XVI-lea, în paralel cu dezvoltarea colonială a țării. La sfârșitul secolului al XIX-lea, viticultura luase un mare avânt odată cu importarea varietăților franceze de struguri destinați producției de vin. Astfel, producția
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
producție de 18 milioane hl și un consum per capita de 43,95 l de vin. Viticultura a luat naștere în Chile în secolul al XVI-lea, în paralel cu dezvoltarea colonială a țării. La sfârșitul secolului al XIX-lea, viticultura luase un mare avânt odată cu importarea varietăților franceze de struguri destinați producției de vin. Astfel, producția a crescut de la 514 000 hl în 1875 la 1 103 000 hl în 1883. Dar opțiunile politice s-au schimbat și, în 1902
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
din Azore, vița de vie a fost introdusă în Brazilia în 1532 de către Martin Alfonso de Souza. Dezvoltarea acesteia s-a produs în funcție de colonizare și de diferitele valuri de imigrare. Astfel, portughezii, spaniolii, francezii și italienii au contribuit la expansiunea viticulturii braziliene. Către 1830, peisajul viticol se va transforma total, odată cu sosirea primei varietăți a viței de vie americane, Vitis Labrusca "Isabella". Rezistența acesteia la maladii, rapida ei aclimatizare și productivitatea i-au dat rapid supranumele de "strugure național". În 1994
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
văile fertile din Peru, ajungând la o suprafață de aproape 36 000 ha. Producția de vin a urmat aceeași tendință, concurând regatul Spaniei care, în 1629, a interzis navelor din Atlantic să transporte vinuri peruviene, limitând mult comerțul din Peru. Viticultura a cunoscut apoi un declin ca urmare a fiscalității, a filoxerei și a culturii bumbacului. De abia în anii 1960 s-a produs renașterea viticulturii peruviene. În 1994, Peru avea o suprafață plantată cu viță de vie de 10 000
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
1629, a interzis navelor din Atlantic să transporte vinuri peruviene, limitând mult comerțul din Peru. Viticultura a cunoscut apoi un declin ca urmare a fiscalității, a filoxerei și a culturii bumbacului. De abia în anii 1960 s-a produs renașterea viticulturii peruviene. În 1994, Peru avea o suprafață plantată cu viță de vie de 10 000 ha, o producție de 80 000 hl, și un consum per capita de 0,47 l. (cifră din 1992). Cultura viței de vie în Bolivia
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
din departamentul Chuquisaca. Mai târziu, cultura viței de vie s-a extins și la alte văi, precum Mizque, Cochabamba, Luribay, La Paz și la sud de Potozi, atingând, odată cu augustinienii, departamentul Tarija la începutul anului 1600. De-a lungul secolelor, viticultura boliviană a cunoscut numeroase vicisitudini, care au rămas totuși la nivelul unor structuri locale până la marea expansiune comercială din anii 1960. În 1974, eforturile consacrate viticulturii au început să-și arate roadele și la Tarija încep să apară mari întreprinderi
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Potozi, atingând, odată cu augustinienii, departamentul Tarija la începutul anului 1600. De-a lungul secolelor, viticultura boliviană a cunoscut numeroase vicisitudini, care au rămas totuși la nivelul unor structuri locale până la marea expansiune comercială din anii 1960. În 1974, eforturile consacrate viticulturii au început să-și arate roadele și la Tarija încep să apară mari întreprinderi viti-vinicole. Această expansiune rapidă va fi de scurtă durată. Importul de material vegetal a dus în paralel la apariția filoxerei pe solul bolivian. De aici, a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
mari întreprinderi viti-vinicole. Această expansiune rapidă va fi de scurtă durată. Importul de material vegetal a dus în paralel la apariția filoxerei pe solul bolivian. De aici, a rezultat o diminuare a producției și o mărire a costurilor. În 1982, viticultura boliviană a atins punctul cel mai de jos din cauza randamentului slab, a importurilor clandestine de vin și a inflației generalizate. Dar, începând cu 1986, a fost pus pe picioare un program de reînnoire a sectorului vitivinicol. Astfel, în ultimul deceniu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în 1967. Inima celei mai bune regiuni viticole se află în jurul orașelor Paarl și Stellenbosch. Aceste podgorii, ca și cele din provincia Capului în general, au fost devastate în 1885 de filoxeră. Puțin câte puțin, viile s-au redresat și viticultura sud-africană a început să progreseze din nou. În 1994, Africa de Sud avea o suprafață de 103 000 ha plantată cu viță de vie, o producție de 8,6 milioane de hl și un consum per capita de 8,76 l de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
europeni. Încă din 1822, vinurile din regiunea Sydney s-au distins la Londra, obținând medalii cu ocazia unei expoziții. Însă "părintele" podgoriilor australiene a fost James Busby, profesor la un orfelinat, care la cursurile sale a adăugat și lecții de viticultură. Încurajat de succesul obținut la Londra de un vin din 1829, s-a folosit de un sejur în Europa pentru a selecționa 20 000 de răsaduri de viță de vie pentru guvernul australian. În 1832, a plantat o podgorie la
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]