1,143 matches
-
de la familia loialistă Resulbegović. O delegație bosniacă a ajuns în tabăra marelui vizir de la Skopje în luna noiembrie. Marele vizir a promis acestei delegații că va insista pe lângă Sultan să accepte cererile bosniacilor și să-l numească pe Gradaščević oficial vizir al Bosniei autonome. Intențiile sale erau altele; la începutul lui decembrie, el a atacat unitățile bosniace de lângă Novi Pazar. Din nou, armata rebelă a învins trupele imperiale, dar a trebuit să se retragă din cauza iernii grele. În Bosnia, între timp
Marea Revoltă Bosniacă () [Corola-website/Science/321073_a_322402]
-
rupt asediul, contraatacând rebelii și împrăștiindu-le trupele. Spre Stolac fusese trimisă deja o nouă forță de la Sarajevo, sub comanda lui Mujaga Zlatar, dar a fost rechemată de Gradaščević la 16 martie după vestea unei ofensive majore plănuite de marele vizir. Campania otomană a demarat la începutul lui februarie. Marele vizir a trimis două armate: una din Vučitrn și alta din Shkodër. Ambele armate s-au îndreptat spre Sarajevo, iar Gradaščević a trimis o armată de circa 10.000 de oameni
Marea Revoltă Bosniacă () [Corola-website/Science/321073_a_322402]
-
fusese trimisă deja o nouă forță de la Sarajevo, sub comanda lui Mujaga Zlatar, dar a fost rechemată de Gradaščević la 16 martie după vestea unei ofensive majore plănuite de marele vizir. Campania otomană a demarat la începutul lui februarie. Marele vizir a trimis două armate: una din Vučitrn și alta din Shkodër. Ambele armate s-au îndreptat spre Sarajevo, iar Gradaščević a trimis o armată de circa 10.000 de oameni. Când trupele vizirului au reușit să treacă Drina, Gradaščević a
Marea Revoltă Bosniacă () [Corola-website/Science/321073_a_322402]
-
a demarat la începutul lui februarie. Marele vizir a trimis două armate: una din Vučitrn și alta din Shkodër. Ambele armate s-au îndreptat spre Sarajevo, iar Gradaščević a trimis o armată de circa 10.000 de oameni. Când trupele vizirului au reușit să treacă Drina, Gradaščević a trimis 6.000 de oameni conduși de Ali-paša Fidahić înaintea lor la Rogatica în timp ce unitățile staționate la Višegrad aveau să meargă la Pale, lângă Sarajevo. Cele două forțe s-au întâlnit pe câmpia
Marea Revoltă Bosniacă () [Corola-website/Science/321073_a_322402]
-
au întâlnit pe câmpia Glasinac la est de Sarajevo, lângă Sokolac, la sfârșitul lui mai. Armata bosniacă a fost condusă de Gradaščević însuși, în vreme ce trupele otomane erau sub comanda lui Kara Mahmud Hamdi-pașa, numit oficial de Sultan în funcția de vizir al Bosniei. În această primă luptă, Gradaščević a fost obligat să se retragă la Pale. Luptele au continuat în Pale și Gradaščević s-a retras din nou, de această dată la Sarajevo. Acolo, sfatul căpitanilor a hotărât continuarea luptei. Ultima
Marea Revoltă Bosniacă () [Corola-website/Science/321073_a_322402]
-
alti faraoni ai Regatului Vechi, evenimentele domniei lui Pepi I sunt cunoscute și prin intermediul biografiilor mai multor mari demnitari. Cea mai cunoscută aparține lui Uni, cel care va deveni guvernatorul Egiptului de Sus, având atribuții asemănătoare cu cele ale unui vizir. În conformitate cu textul autobiografiei sale, Uni a fost însărcinat să ancheteze o conspirație de harem în care era implicată o concubină a faraonului, Weret-hetes. Evenimentul a avut loc în anul al 42-lea al domniei lui Pepi I. Textul nu relatează
Pepi I Meryre () [Corola-website/Science/312422_a_313751]
-
cu fiicele unui înalt demnitar din regiunea Abydos-ului, numit Khui. Prin această faptă se observă încercarea suveranului de a-si întări puterea bazându-se pe funcționarii provinciilor. În același scop l-a numit pe cumnatul sau, Djau, în funcția de vizir. Revenind la fiicele lui Khui, acestea se numeau Ankhnes-merire I și a II-a. Prima a dat naștere urmașului Merenre Nemtiemsaf I, iar a doua lui Pepi al II-lea. Aceași autobiografie a lui Uni relatează expediții militare întreprinse împotriva
Pepi I Meryre () [Corola-website/Science/312422_a_313751]
-
Münnich își pregătise însă în Ucraina provizii de cereale, completate cu cele confiscate de prin Crimeea, doar pentru circa două luni. Deși declarația de război era în vigoare, atacul rusesc asupra Crimeei i-a luat prin surprindere pe otomani. Marele vizir Silahdar Seyyid Mehmed pașa a început mobilizarea abia în aprilie, când a primit vestea invaziei rusești. Otomanii veneau în ajutorul tătarilor, care la rândul lor duceau un război de gherilă împotriva armatei ruse, mai puternice și mai moderne. Ei atacau
Războiul Ruso-Turc (1735–1739) () [Corola-website/Science/334749_a_336078]
-
-se să primească întăriri rusești prin Țara Românească. Austriecii au ocupat Nišul, dar succesele lor au scăzut după aceea. Otomanii au recucerit Nišul în octombrie și Austria a suferit o serie de înfrângeri. Yeğen Mehmed pașa a fost numit mare vizir la 3 decembrie 1737. Armata otomană a început să dea semne de redresare și cursul războiului a început să-i fie favorabil. În 1738, războiul s-a desfășurat similar. Lacy a atacat din nou Crimeea, dar nu a mai avut
Războiul Ruso-Turc (1735–1739) () [Corola-website/Science/334749_a_336078]
-
prezintă călătoriile căpitanului Sinbad după ce acesta și echipajul său găsesc o tabletă de aur care cade din gura unui homunculus care o transporta către stăpânul și creatorul ei, un practicant malefic de magie neagră, prințul Koura. Sinbad se întâlnește cu Vizirul care are o altă parte a tabletei care formează harta unei comori de neimaginat: tinerețe veșnică, scutul întunericului și o coroană a bogățiilor nespuse. Împreună cu Vizirul, Sinbad și echipajul său pleacă peste mări în căutarea comorii, fiind urmăriți de Koura
Călătoria de aur al lui Sinbad () [Corola-website/Science/335037_a_336366]
-
creatorul ei, un practicant malefic de magie neagră, prințul Koura. Sinbad se întâlnește cu Vizirul care are o altă parte a tabletei care formează harta unei comori de neimaginat: tinerețe veșnică, scutul întunericului și o coroană a bogățiilor nespuse. Împreună cu Vizirul, Sinbad și echipajul său pleacă peste mări în căutarea comorii, fiind urmăriți de Koura care închiriază o altă corabie. Alături de Sindbad se află și o tânără fostă sclavă care are un tatuaj misterios cu un ochi în palmă. În călătoria
Călătoria de aur al lui Sinbad () [Corola-website/Science/335037_a_336366]
-
cadiu de Rumelia, dar acestă numire era numai pe hârtie așa că nu a plecat din Istanbul să preia funcția. În 1845 primește dreptul de a preda la madrasalele din Istanbul. Este propus de Marele Muftiu să-l ajute pe Marele Vizir Reșid Pașa să scrie noile legi. În acestă perioadă începe să se ocupe și de educația copiilor Marelui Vizir. Ahmet Cevdet începe să fie interesat de politică și învață limba franceză. În 1848 este trimis la București pentru o lună
Ahmet Cevdet Pașa () [Corola-website/Science/331073_a_332402]
-
În 1845 primește dreptul de a preda la madrasalele din Istanbul. Este propus de Marele Muftiu să-l ajute pe Marele Vizir Reșid Pașa să scrie noile legi. În acestă perioadă începe să se ocupe și de educația copiilor Marelui Vizir. Ahmet Cevdet începe să fie interesat de politică și învață limba franceză. În 1848 este trimis la București pentru o lună după care merge la tratament la Bursa. În acest timp scrie cartea de gramatică a limbii turce și statutul
Ahmet Cevdet Pașa () [Corola-website/Science/331073_a_332402]
-
moșie. Conacul la care a copilărit Petru al doilea era deseori vizitat de Vogorizi, de Ipsilanți, dar și de lumea nobilimii tradiționale, de felul Bibeștilor, Știrbeylor, Cantacuzinilor... Vânătorile pe care familia de Roma le organiza în pădurile de salcâmi din jurul Vizirului, se continuau cu cele organizate de familia Știrbey, care avea conacul la Berteștii de Jos și a cărei moșie se întindea în Insula Mică a Brăilei până aproape de fruntariile dobrogene. La o astfel de vânătoare ar fi participat ca invitat
Conții de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8475_a_9800]
-
fapt și astăzi în Bitolia există o largă populație de origine aromână. Pe vremea aceea Bitolia făcea parte din Imperiul Otoman. În urma presiunilor românilor, guvernul otoman va aproba, cu toată opoziția grecilor, libera practicare a învățământului în limba română. Marele vizir Savfet Pașa a emis în septembrie 1878 Ordinul viziral nr. 303 prin care cerea autorităților locale (valiului Salonicului și Ianinei, valiul, în acea epocă, fiind guvernatorul unui - pagină în engleză) să nu împiedice funcționarea școlilor române. Cu ocazia aceasta, în
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
perioadă de două guverne aflate în compețiție interenă pentru autoritatea asupra țării - cel de la Ankara al naționaliștilor și cel de la Constantinopol al sultanului. Atitudinile celor două executive față de punerea sub acuzație a diferiților responsabili a diferit în mare măsură. Marele vizir Damad Ferid Pașa (4 martie - 2 octombrie 1919 și 5 aprilie - 21 octombrie 1920) a sprijinit punerea sub acuzație a guvernului marelui vizir Ahmed Riza Pașa (2 octombrie 1919 - 2 martie 1920), dar a nu a pus în discuție situația
Exilații otomani din timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/327053_a_328382]
-
Atitudinile celor două executive față de punerea sub acuzație a diferiților responsabili a diferit în mare măsură. Marele vizir Damad Ferid Pașa (4 martie - 2 octombrie 1919 și 5 aprilie - 21 octombrie 1920) a sprijinit punerea sub acuzație a guvernului marelui vizir Ahmed Riza Pașa (2 octombrie 1919 - 2 martie 1920), dar a nu a pus în discuție situația criminalilor de război decât în mod superficial. Punerea sub acuzație a diferiților înalți responsabili otomani a fost folosită din plin de reprezentanții Uniunii
Exilații otomani din timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/327053_a_328382]
-
aflat 8 turci, (printre ei președintele Cihangirzade Ibrahim Bey, doi greci și un rus. Pe 21 septembrie 1919, 12 personalități marcante ale celei de-a doua perioade constituționale au fost la rândul lor exilate. Printre exilați s-au aflat marele vizir Said Halim Pașa, fratele lui Abbas Halim Pașa și ideologul și scriitorul Ziya Gökalp. Cele 145 de persoane arestate și exilate proveneu din diferite medii și se dorea punerea lor sub acuzare pentru motive foarte diferite. Unele dintre ordinele de
Exilații otomani din timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/327053_a_328382]
-
demnitari ai unor provincii, ceea ce va duce treptat la o descentralizare a puterii regale. Înalții funcționari din Qusae, Akhmim, Abydos, Edfu sau Elephantine vor acumula averi impresionante, care vor fi transmise din tată în fiu. Numirea de către faraon a doi viziri, unul pentru Egiptul de Jos și unul pentru Egiptul de Sus, reflectă intenția suveranului de a efectua un control mai eficient asupra provinciilor. Complexul morturar al lui Pepi al II-lea a fost construit la Saqqara, piramida sa situându-se
Pepi al II-lea Neferkare () [Corola-website/Science/312423_a_313752]
-
scurt timp de la sosirea la Istanbul și de la convertire, a început să se remarce pentru vastele cunoștinte în diverse domenii, inclusiv în ceea ce privește limba și legile otomane, fapt ce a condus la primirea funcției de "müteferrika" (slujbaș aflat în apropierea sultanului, vizirului sau a altor persoane importante din stat) pe 18 aprilie 1716. Pentru că știa limba latină, limba maghiară, limba arabă și limba persană a devenit un pilon al statului, în vremea sultanilor Ahmet al III-lea și Mahmud I aproape fiecare
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
limba arabă și limba persană a devenit un pilon al statului, în vremea sultanilor Ahmet al III-lea și Mahmud I aproape fiecare abilitate i-a fost pusă în practică în domenii precum diplomație, traducere, serviciu personal al sultanilor și vizirilor, găzduirea diverselor persoane de vază. Cu toate acestea, Müteferrika a fost mai degrabă un istoric, om de știință, scriitor și tipograf. Până să ocupe această înaltă funcție, se cunoaște faptul că a făcut parte din corpul 42 al spahiilor, cel
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
ales tălmaciul principelui maghiar [[Francisc Rákóczi al II-lea]], aflat pe atunci la Tekirdağ. Și-a desfășurat această activitate până în anul [[1735]] , anul morții principelui care, extrem de mulțumit de slujitorul său, înainte să moară i-a trimis o scrisoare [[mare vizir|marelui-vizir]] Ali Pașa, prin care își recomanda în mod expres „loialul tălmaci”. Müteferrika a deținut atribuții politice și după acest moment. În anul [[1737]], a participat la negocierile făcute în scopul reînnoirii tratatului cu [[Polonia]], un an mai târziu s-
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
al progresului societății românești. Davicion (diminutiv de la David în limba ladino) Avraham Bally s-a născut la București. El era strănepotul lui Çelebi Mendes Bally (Celebi Menteș Bally), bancher evreu din Turcia care l-a avut drept client pe marele vizir otoman și a ajutat la urcarea la domnie a lui Nicolae Mavrocordat în 1716. În semn de recunoștintă, domnitorul l-a adus cu sine la București, l-a făcut sfetnicul său și l-a scutit de dări atât pe el
Davicion Bally () [Corola-website/Science/324972_a_326301]
-
musulman în zona Siriei și a nordului Mesopotamiei. Politica de cuceriri a fost continuată de fiul său Nūr ad-Dīn care în 1154 a cucerit Damascul. Unul dintre generalii săi - Șalăḥ ad- Dīn - a fost trimis la Cairo unde a devenit vizir al fatimizilor. În 1172 a dezintegrat califatul fatimid și a preluat conducerea, recunoscând și reinstaurând autoritatea califului abbasid de la Bagdad, numele acestuia fiind reinclus în rugăciunea de vineri. După moartea lui Nūr ad-Dīn a adăugat Siria musulmană, la conducerea căreia
Saladin () [Corola-website/Science/304130_a_305459]
-
ambasadorii lui Saladin la curtea regelui Bizanțului, Isaac Anghelos. Aceștia au fost uciși iar cadoul pe care Saladin îl trimisese - un fragment din crucea lui Isus- a fost disputat de cei doi corsari.Saladin a fost numit în funcția de vizir la vârsta de 31 de ani, în 1169. Și- a început activitatea prin aducerea membrilor propriei familii -cu acordul califului de la Bagdad- la Cairo și atragerea de partea sa a funcționarilor experimentați din administrația precedentă pentru a- și realiza un
Saladin () [Corola-website/Science/304130_a_305459]