43,797 matches
-
modele diferite, cuțite și linguri la fel. Am alergat îndată la bazarul din Choisel și le-am comandat, la care patroana s-a mirat "Domnule Tournier, cumpărați atît de multe lucruri noi de parcă v-ați pregăti să-l primiți în vizită pe președintele Franței!" Nici nu știa cîtă dreptate avea. Numai că Mitterand a mai venit de încă trei ori, atît de mult i-a plăcut grădina mea. Nu pot să uit însă prima lui descindere cînd gărzile au scormonit peste
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
și, pe alocuri, contondente, de care au avut parte, în egală măsură, Ion Iliescu și Emil Constantinescu, Victor Ciorbea și Adrian Năstase, în jurul numelui lui Vladimir Tismăneanu s-a produs în acest an foarte multă rumoare. Cauzele au fost o vizită imprudentă acasă la pitorescul om politic Gigi Becali (este halucinant să vezi în dezbaterile electorale pentru funcția supremă în stat din acest an enormitățile pe care le rostește acesta și apoi, în cadrul imediat următor, figura perfect senină, mulțumită de sine
Cartea gurvernarii Năstase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12275_a_13600]
-
vedenii" (mai toate zilele sunt, de fapt, așa), aerul se încarcă de imagini ale obiectelor, "viețile se agită în timpul furtunilor", când "destinul nostru migrează"; într-o după-amiază personajul presimte "aventura unei alte dimensiuni, el se arată dispus să "accepte toate vizitele și toate întâlnirile", vizitează un Luna-Park ce devine un fel de emblemă a lumii derizoriu-spectaculare ("trista și adevărata parodie a progresului uman"); altădată personaje adunate într-o încăpere au stranietatea figurilor de ceară dintr-un muzeu Grévin, reactualizând gustul suprarealist
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
când instituțiile statului trag obloanele, iar vedetele vieții publice se ascund pe la vilele de vacanță ori pe plajele mărilor exotice. Te umflă râsul, pe acest fundal, văzându-l pe Năstase făcând eforturi titanice să prezinte drept o mare victorie o vizită înghesuită spre miezul nopții la curtea noului țar kremlinez. Că nu ne plac rușii, ori că, la rândul lor, nici ei nu mor de dragul nostru, probabil e adevărat. A te gudura, în aceste condiții, pe lângă niște politicieni cu apucături de
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
bătrâne maiestuoase îmbrăcate în negru; arhitectura cu linii rotunjite; apoi oamenii care, în marea lor majoritate voiau să li te adresezi cu "doamnă" sau "domnule". Iar pe țărani îi recunoșteai imediat. Totul era altfel decât la noi. În acea primă vizită, soțul meu mi-a făcut cunoștință cu prietenii lui de dinainte de război, basarabeni stabiliți în București. Un destin mai interesant decât celălalt! Nu mă dezmeticisem prea bine pe atunci în ceea ce privește viața politică, pur și simplu sorbeam cu nesaț experiența unei
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
înfățișarea exterioară a pământului, cât și esența vieții. Pe când România era cu adevărat "peste hotare", iar viața din provincie încă mai fierbea. C.B.: De câte ori ați revenit apoi în România? Și, în afara Bucureștiului, ce orașe ați mai vizitat? A.S.: După prima vizită din 1978, eu și soțul meu ne-am străduit să venim cel puțin o dată la doi ani. Durata maximă admisă pentru o călătorie particulară era de 45 de zile. Începând cu 1991, am revenit în România, la invitația Uniunii Scriitorilor
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
română, ținut la Sinaia în acel an și onorat cu prezența celor mai importanți scriitori români. După cele trei zile de lucru, am beneficiat de o excursie la mănăstirile din nordul Moldovei. O cu totul altă lume! C.B.: În aceste vizite ați făcut cunoștință cu mulți români, v-ați făcut și prieteni, astfel încât v-ați putut face o idee despre popor. Nu vă cer să faceți o "Enciclopedie a sufletului românesc", apropo de Erofeev, v-aș întreba însă dacă există o
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
palier, în fața ușii, îmbrăcate în costum național, prima semănând cu Adrian Năstase după întâlnirea de taină cu Ion Iliescu la Snagov 1, cealaltă cu vicepreședintele AP Vasile Lupu muștruluit de Emil Constantinescu, ambele zâmbind cam ca iedul cel mic după vizita inopinată a lupului la ranchul caprei*. Mâncarea e în farfurie, nici caldă nici rece; televizorul din sufragerie e pe "Etno Tv" unde permanenții Ileana Ciuculete și Puiu Codreanu tânguiesc pe un text stupid o melodie dintre Banat și Oltenia, iar
Un surâs în plină vară by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12667_a_13992]
-
Gheorghe Grigurcu Barbu Cioculescu a avut parte de o, ca să zicem așa, falsă ursitoare în persoana criticului Vladimir Streinu: "împlineam patru ani cînd primeam primul mesaj scris în viață: o carte de vizită de la Vladimir Streinu în care acesta-și exprima dorința glumeață (oare?) ca nimeni să nu mă încline Ťcătre meseriile literareť". îmi menea modul cel mai complet de exprimare, tăcerea, al cărei cod îl cunoștea, acest om trăitor între oameni și
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
pe urmă nu s-a mai putut. Mogoșoaia era pustie, nu mai era ce-a fost... și noi am auzit că Martha se pregătea să plece din țară. Atunci, Nadia și cu mine ne-am dus să-i facem o vizită înainte de plecare. Când eu cu colega mea, Nadia, am fost s-o vedem la Mogoșoaia, ea era foarte tristă. Palatul... nu mai era lume acolo, personalul de serviciu locuia în niște case în afara palatului... Martha era pe terasă, acolo ne-
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
cu toate relațiile mari pe care le avea în străinătate, va face tot posibilul să aducă lângă ea familia și pe cei apropiați. Numai ei i-au dat voie să plece, au rămas aici fiica ei cu soțul, Ghika-Comănești. După vizita asta, eu cu Nadia am mai făcut o vizită la Mogoșoaia, s-o vedem pe Valentina. Oh, săraca, așa era de tristă și ne-a îmbrățișat și era nu avea nici haine, avea niște ciorapi de ață pe ea, albi
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
străinătate, va face tot posibilul să aducă lângă ea familia și pe cei apropiați. Numai ei i-au dat voie să plece, au rămas aici fiica ei cu soțul, Ghika-Comănești. După vizita asta, eu cu Nadia am mai făcut o vizită la Mogoșoaia, s-o vedem pe Valentina. Oh, săraca, așa era de tristă și ne-a îmbrățișat și era nu avea nici haine, avea niște ciorapi de ață pe ea, albi, deșirați, era ca vai de lume. Îi mai găzduise
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
București, la spitalul ei, 118, unde îngrijea răniții. M.D.: Nu, n-a fost niciodată filogermană. Nu cred, nu cred, ea era cu totul occidentală. Perioada cât eram la Aeroclub - atunci n-o cunoscusem, știam numai pe Bibescu - Aeroclubul a primit vizita unor personalități aviatice din Franța. Și întâi a venit colonelul Brocard, care era comandantul unei foste escadrile celebre în Franța, în primul război mondial, Escadrila Cygognes, adică a berzelor. După care a venit imediat celebrul pilot de vânătoare francez din
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
al românului, fixîndu-se astfel mai bine în memoria cititorului: "aș vrea să privesc ochii Maitreyiei". O variantă culta din aceeași perioadă, mai apropiată de pronunțarea curentă, a fost citată de Domnită Tomescu, în Gramatică numelor proprii în limba română, 1998: "vizită Doly-i" (la Ibrăileanu). Și Călinescu preferă formă "culta": în Scrinul negru, de pildă, sînt nenumărate ocazii de a utiliza numele personajului feminin la genitiv-dativ, în formă Caty-ei ("făcu o vizită de curtoazie Caty-ei"); deși uneori se alege o variantă a
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
Domnită Tomescu, în Gramatică numelor proprii în limba română, 1998: "vizită Doly-i" (la Ibrăileanu). Și Călinescu preferă formă "culta": în Scrinul negru, de pildă, sînt nenumărate ocazii de a utiliza numele personajului feminin la genitiv-dativ, în formă Caty-ei ("făcu o vizită de curtoazie Caty-ei"); deși uneori se alege o variantă a numelui (Caterinei), iar notele pregătitoare conțineau și forma Căței ("Copilăria și adolescență Căței"), poate și sub presiunea numelui personajului real (Etta, cu genitiv-dativul Ettei). Și alte hipocoristice în -i primesc
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
23 aug. � dar care s-a strecurat în el... Iată nota: Căminul Mătăsari. Cu Pavel Chihaia, Dorel Cazaban Mihadaș, Tudorel Duțu și alți câțiva care ne nimeriserăm atunci să fim acolo... Ni se spune că la cămin va veni în vizită Ică Antonescu. Apare elegant, cu o batistă mov la buzunar, și ni se adresează în hol cu formula lui cunoscută, dragii mei, dragi... Suntem puțini. Dă mâna cu fiecare din noi. Când ajunge în dreptul meu, simt că miroase tare a
Figură și fond – note 1944 – (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12737_a_14062]
-
pentru cariera scriitoricească a acestuia (scandalul de plagiat care a urmat apariției romanului Incognito), i-a cunoscut lașitățile și orgoliile, prieteniile și rivalitățile literare, strategiile și tehnicile de dezinformare și discreditare a unor persoane, devenite într-o vreme cartea de vizită a revistei pe care o conducea. Despre "metoda" lui Barbu în bătăliile cu adversarii literari, Dan Ciachir scrie cu umor: " pamfletarul este un ins care stă rezemat în coate pe marginea gardului și-l înjură pe omul care trece pe
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
Dumitru Hurubă Am vizionat cu emoție crescândă reportajul tv referitor la vizita de lucru a premierului Adrian Năstase în zona Lehliu " "Autostrada Soarelui". Iată. mi-am zis cu mândrie, domnul Prim-ministru bate Câmpia Bărăganului în loc să se odihnească bine meritat după o perioadă electorală atât de grea, cu rezultatele ei cu tot
Vizită de lucru cu amintiri... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12725_a_14050]
-
de lucru a premierului Adrian Năstase în zona Lehliu " "Autostrada Soarelui". Iată. mi-am zis cu mândrie, domnul Prim-ministru bate Câmpia Bărăganului în loc să se odihnească bine meritat după o perioadă electorală atât de grea, cu rezultatele ei cu tot. Vizita se desfășura într-o atmosferă de muncă, soare, responsabilitate și domnul ministru Miron Mitrea garantând valabilitatea lucrării preț de un cincinal. Garanția era un semnal încurajator pentru înfricoșații de șomaj, fiindcă nici nu se va ajunge bine la terminarea lucrării
Vizită de lucru cu amintiri... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12725_a_14050]
-
fiindcă nici nu se va ajunge bine la terminarea lucrării, când, la tronsonul prim, va începe astuparea gropilor din asfalt respectându-se în acest fel o frumoasă, constructivă și trainică metodă muncitoresc-românească: permanența unui front de lucru... Următoarea etapă a vizitei a avut loc pe tarlale, șeful Executivului fiind însoțit de domnul Ilie Sârbu " ministru sobru care, ca și în alți ani, a dat zvon spre țară că vom avea hambarele pline, zicere pe care cârcotașul de Haralampy a comentat-o
Vizită de lucru cu amintiri... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12725_a_14050]
-
că vom avea hambarele pline, zicere pe care cârcotașul de Haralampy a comentat-o repede: -Înseamnă că la primăvara viitoare vom importa grâu. Ăsta e el: nu lasă omul să se bucure de nimic... În orice caz, partea aceasta de vizită m-a umplut și mai mult de emoție, de această dată învârstată cu amintiri: în timpul unor astfel de vizite, în calea lui Nicolae Ceaușescu se așterneau viitoarele producții agricole crescute într-o zi socialistă cât altele într-un an capitalist
Vizită de lucru cu amintiri... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12725_a_14050]
-
viitoare vom importa grâu. Ăsta e el: nu lasă omul să se bucure de nimic... În orice caz, partea aceasta de vizită m-a umplut și mai mult de emoție, de această dată învârstată cu amintiri: în timpul unor astfel de vizite, în calea lui Nicolae Ceaușescu se așterneau viitoarele producții agricole crescute într-o zi socialistă cât altele într-un an capitalist... Ce vremuri! Acum, dimpotrivă: domnul Năstase era filmat emblematic de inspiratul reporter tv în mijlocul unui câmp pe care creșteau
Vizită de lucru cu amintiri... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12725_a_14050]
-
Reagan i-a transmis lui Ceaușescu categorica sa dezaprobare în raport cu gravele încălcări ale drepturilor omului în România. Ceaușescu l-a detestat pe Reagan, în care a văzut, nu fără motiv, un adversar redutabil al oricărei tiranii. în octombrie 1988, în timpul vizitei la București a lui John Whitehead, adjunctul secretarului de stat, Ceaușescu și-a declarat nemulțumirea în raport cu poziția "ideologică" (deci anticomunistă) a Administrației Reagan, comparînd-o defavorabil cu aceea a administrației Nixon (menționez excelenta lucrare scrisă de Roger Kirk și Mircea Răceanu
Ronald Reagan și prăbușirea sovietismului by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12749_a_14074]
-
sînt scrise, din limba personajelor, din insistența aproape cinematografică asupra unora dintre detalii. Memorabil e capitolul doi, în care Mitu povestește cum a fost primit la CC de tovarășul Nicolae Ceaușescu și cum a primit o Dacie, urmare a acestei vizite. Întreg textul e alcătuit dintr-o savuroasă succesiune de replici-povestire. Dar probabil cea mai simplă dintre povestiri e cea din capitolul opt, "în care ne dumirim de ce dl. Costel Spătaru nu stă de vorbă cu nevastă-sa". E negru de
O stradă pe jumătate asfaltată by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12788_a_14113]
-
sub tăcere. Noile generații politice, sub influența apartenenței țării la NATO și, o sper din inimă, la UE, vor trebui să-și adapteze discursul, să învețe alte limbaje decît cele ale unei mahalale reșapate. M-a uimit, în timpul recentei mele vizite în țară, că încă nu se fac distincții esențiale, ca de pildă aceea între public și privat. O vizită particulară la patronul unui club de fotbal a putut să ducă la cele mai aberant-năstrușnice speculații publicate pe prima pagină a
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]