22,492 matches
-
mamutul "Bucur-Obor" -, continuând cu magazinul de coloniale și delicatese "La Curcan", al lui Stelian Constantinescu, cofetăria "Peristeri", lipită de un mare magazin de mezeluri, "La Pescaru", în care pătrundeai ca într-un frigider, căldura de-afară invitându-te să-l vizitezi fie doar pentru puțin-tică șuncă de Praga, cu nelipsitul strat alb imaculat de sub șorici, ce ți se topea în gură mai bine decât untul. De coteai spre Calea Moșilor, dădeai de-o mare plăcintărie a unui sârb, care, pe lângă produsele
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
azi Mihai Eminescu). Se obișnuise să-și caute singur pacienții, umblând din curte în curte, cu o gentuță în care purta un stetoscop, un ciocănel și medicamente uzuale. Ne cunoștea starea sănătății mai bine decât ne-o știam noi. Își vizita bolnavii cu regularitate, deopotrivă pe cei cu dare de mână sau săraci, luând bani doar de unde știa că există. Ba uneori, în casa unor amărâți, nu uita ca lângă rețete să pună și câțiva gologani. Avea flerul de a diagnostica
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
va regăsi (sau duplica) puiul pînă la urmă, - desigur, nu pe maldărul meu de geamantane, cum părea să creadă cu obstinație. Dar, oricît mă rugam lui Dumnezeu să facă o minune, ea nu s-a produs. Creatura continua să mă viziteze fără preget, ba chiar de la o vreme nu mai apărea singură ci în grup, un grup de păsăroaie uriașe, zgomotoase, agresive, furibunde. Din cauza lor nu mai aveam nici liniște, nici somn. După coșmarele recurente din cursul nopții, mă trezeau cu
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
deslușit pînă la urmă bolboreasla ei. Iar mai tîrziu am constatat cu groază că nu-și putea deslipi pleoapele. La scurt timp după aceea, fantoma înaripată a creaturii, gigantică, grotescă, lividă, cu ceva din aerul înfricoșător al Comandorului, m-a vizitat din nou. Cine ucide inocența trebuie să piară", s-a gîngăvit ea. Pînă la a treia generație a părinților păcătoși... Dinte pentru dinte, ochi pentru ochi..". Mințea. Bătea cîmpii. Ochii frumoasei fetițe au fost salvați. Prin tehnică, fără doar și
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
Din dragoste pentru poezie, nu pierd nici o ocazie de a vizita casele memoriale ale poeților noștri de vază, când se Întâmplă să le fiu prin apropiere. Așa se face că anul trecut, Împreună cu poeții Laurian Stănchescu și Nicolae Grigore Mărășanu am « tras o fugă » până la Ploiești, pentru a vizita Casa Memoriala
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
de a vizita casele memoriale ale poeților noștri de vază, când se Întâmplă să le fiu prin apropiere. Așa se face că anul trecut, Împreună cu poeții Laurian Stănchescu și Nicolae Grigore Mărășanu am « tras o fugă » până la Ploiești, pentru a vizita Casa Memoriala Nichita Stănescu. Îmi amintesc cu mare plăcere acea călătorie În orașul lui Cebei. Nu mai țin minte cine mi-a povestit că Cebei era un cârciumar vestit În Ploieștiul de odinioară, plin cu cârciumi. De aici și gluma
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
cu ochii imaginației și Îl recitam În gând. Era duminică, 20 aprilie 2008 și numai cu o zi Înainte ne despărțisem de Cezar Ivănescu, care a plecat de la București la Iași și cine ar fi bănuit spre eternitate. Am mai vizitat și muzeul Ceasurilor din apropiere, am servit o masă copioasă la un restaurant curat și plăcut, am vorbit cu Cezar la telefon, care a regretat că nu a rămas cu noi. Ne-a asigurat că este În formă după drumul
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
pe care o inspiră locurile cu dealuri și văi, prin care curge o apă limpede, bucuria copiilor locului. Este trist Însă că spre deosebire de Ploiești, casa lui Sorescu este bine păzită de un lacăt mare și nimeni nu poate să o viziteze. Nici urmă de Casă Memoriala sau ceva asemănător. Este adevărat că o comună are mai puține resurse materiale decât un oraș și probabil că mai puțini vizitatori, iubitori de poezie, ar deschide ușa unei case memoriale. Și totuși, « e pour
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
oara actuală, printre personalitățile din străinătate În Drept internațional aviatic. A făcut multe pentru Universitatea din Montreal, și aceasta Îl păstrează În sânul ei, deși se apropie și el de 90 de ani. Poate chiar i-a depășit... L-am vizitat la Montreal. Primăria orașului a atribuit numele său unui bulevard lung de vreo opt kilometri. Face, ca și dumneavoastră, onoare României, unde s-a născut. Lăsați ceva În urmă... Cât am lucrat la TAROM, am făcut parte din diferite asociații
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
dar mai ales ... prin fapte. Se pare că G. Puccini a avut primele contacte cu creația verdiană în locurile de baștină. La Lucca, orașul în care s-a născut, în apropiere de Pisa, activa un teatru mic dar ambițios. Era vizitat de cele mai mari voci ale timpului - printre ele și Maria Malibran<footnote Budden, Julian- Puccini, Ed. Oxford University Press , 2002, pag. 2 footnote>. Într-o stagiune erau prezentate câte două titluri. Se pare că în 1874, G. Puccini vede
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
capitală a Bucovinei”; 5. ,,Invocând acea perioadă de groază, îmi amintesc de figura monumentală a academicianului Vladimir Trebici, care și-a săvârșit drumul vieții pământești la 13 februarie 1999, la vârsta de 83 de ani.(...) Știam că, puțin mai înainte, vizitase Cernăuțiul, după grele încercări pe drumul războiului și umilințele prizonieratului, după decenii lungi de despărțire. L-am întrebat dacă mai sunt și dacă și-a văzut de la Horecea Mănăstirii. , mi-a mărturisit unul dintre cei mai distinși bucovineni din București
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
la galeria Muzeului de Istorie din Suceava: Rafinamentul colajelor în negru, pe alocuri cu puțin roșu și albastru vine chiar de la origini, fiind renăscut din liniștea rugăciunii, din smerenia poporului nostru”. Autoarea capitolului Amar de Cernăuți precizează că, după ce a vizitat împreună cu plasticiana salonul cu vechi colecții ale portului popular din Bucovina, a intuit în lucrările pictoriței motive luate parcă de pe catrințe și brâie din secolele trecute: ,,Maica Elena a subtilizat că negrul din lucrările lui Dany Madlen ”. După ce notează că
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
pentrudumneavoastră această perioadă? F.T.: Este o etapă care pentru mine a început prost. Am stat la pușcărie, nevinovat, vreme de un an și jumătate. Deși am mai spus-o în diverse împrejurări, amintesc că în luna mai 1990 am fost vizitat la penitenciarul din Timișoara, unde eram încarcerat, de către domnul profesor Virgil Măgureanu. Mi-a propus atunci să îmi reiau activitatea ca adjunct al său. Procesul „lotului Timișoara” era întrerupt datorită lipsei oricăror probe care să susțină acuzațiile aiuritoare ale procuraturii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
de 11 aprilie 1878, Mark Twain, pleca spre Hamburg, împreună cu soția și copilul, acompaniați de Rosina Hay, bona de origine germană și de Clara Spaulding, o prietenă de familie. În perioada 25 aprilie 1878 - 2 spetembrie 1879, Mark Twain a vizitat Germania, Elveția, Italia, Franța, Belgia, Olanda și Anglia. Așadar, Mark Twain a fost un veritabil turist. După moartea lui Eminescu, în perioada septembrie 1897 - mai 1899, acesta a fost unul dintre oaspeții de seamă ai Vienei, unde fiica sa urma
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
cu faptul că în paginile sale au publicat mari personalități din aria națională și că s-a scris despre mari oameni din cultura regională, națională și mondială. Toate personalitățile politice, guvernamentale, miniștri, șefi de stat, personalități culturale care ne-au vizitat județul au fost prezentate pe larg în paginile MERIDIANULUI vasluian, atât sub formă de interviuri, biografii, cât și sub formă de știri ample și emisiuni filmate urmare și a emisiunilor TV.V și UNISON RADIO, celelalte componente ale grupului. Este
Ziarul „MERIDIANUL” – Un ziar al întregului judeţ! [Corola-blog/BlogPost/93882_a_95174]
-
variind, de la un număr la altul, în funcție de subiectele de actualitate sau de evenimentele săptămânii. Am fost, suntem alături de asociațiile românești din Grecia, participăm la evenimentele culturale, prezentăm cititorilor noștri personalitățile românești ale Diasporei elene sau personalitățile din țară care ne vizitează, colabărăm cu Ambasada României la Atena, cu Consulatul General al României de la Salonic. Suntem neimplicați politic, dar mereu cu ochii pe politicieni. Presa este cu adevărat cea de a IV-a putere a Statului de Drept, atâta timp cât este neimplicată politic
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93869_a_95161]
-
fâlfâind. Visul de demult se împlinise. *** Trenul deportării Johann este astăzi unul dintre cei mai respectați oameni din comunitatea săsească. Are prieteni în toate țările în care s-au stabilit sașii plecați din România. De-a lungul anilor, i-a vizitat de multe ori și a fost și prin locurile în care a trăit și luptat în vremea războiului. Dar de plecat, n-a plecat. Chiar dacă a avut de suferit după ce s-a întors în țară, chiar dacă aici încă nu merg
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
lăsate de aceștia sunt fiii, nurorile, nepoții și stranepoții lor. Despre păstrarea și continuarea moștenirii veți afla mai multe din filmul documentar realizat special pentru aceasta expoziție în colaborare cu Studioul Video Art al Ministerului Culturii. Expoziția va putea fi vizitată la Sala Foaier, până pe 12 aprilie 2015, de marți până duminică, între orele 10 și 18. Intrarea este liberă.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
aripile culturii române”, derulat de IEH în parteneriat cu CNAB. Pe parcursului întregului an, proiectul va aduce în atenție planul identitar, atât în fața generațiilor viitoare de români din țară, dar și de peste hotare, cât și în fața cetățenilor străini, care, temporar, vizitează România și care, în țările lor de origine, trăiesc alături de comunitățile românești. Evenimentul de lansare a proiectului „Pe aripile culturii române” va avea loc, joi, 15 ianuarie 2015, ora 11.00 (ora Bucureștiului), în Terminalul Plecări al Aeroportului Internațional „Henri
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” începe joi, 15 ianuarie, seria acţiunilor culturale ale anului 2015 [Corola-blog/BlogPost/93950_a_95242]
-
Mai târziu am aflat că eu m-am născut imediat după ce bunicul meu, căruia îi port numele, murise într-o închisoare din cauza unor bătăi crunte după câțiva ani de detenție. Avea sute de prieteni peste Prut, pe care i-a vizitat și când Basarabia era a noastră, și când ne fusese răpită. El nu a acceptat niciodată ca Prutul să fie o graniță. De aceea a murit. Nici el, nici eu, dar nici dumneavoastră nu trebuie să mai acceptăm ca Prutul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
dâmbovițean, ajuns fugar urmărit la nivel național după arderea urnelor de vot la 19 noiembrie 1946 în comuna natală, constituie un exponat tulburător, ilustrând, tăcute, barbaria sistemului totalitar de tip comunist. Nu am reușit să ajung personal la Sighet, să vizitez Memorialul, așa cum au făcut-o până acum zeci de mii de români, bătrâni și tineri, dornici să înțeleagă cum a fost posibil ca generații întregi să se nască, să trăiască, să iubească și să moară sclavi într-o Românie comunistă
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
cum a fost posibil ca generații întregi să se nască, să trăiască, să iubească și să moară sclavi într-o Românie comunistă. Urrmaresc cu interes, totuși, participând la manifestările pe care Fundația Academia Civică le organizează în Capitală. Recent am vizitat, pe strada Jean Louis Calderon, expoziția temporară (aprilie-mai) realizată împreună cu Doamna Ioana Raluca Voicu-Arnautoiu, la comemorarea a 55 de ani de la procesul și execuția membrilor grupării de la Arnatoiu, expoziție în care nu apărea nicăieri fotografia Lt. colonelului Gheorghe Arsenescu, în
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
aplicației, care se transformă ulterior în bani, paritatea fiind de 1 dolar la 10.000 cireșe. In general, utilizatorul colectează între 100 și 5000 de cireșe la un singur Vouch, însa există companii care pot dona mai mult atunci când oamenii vizitează locațiile lor. Utilizatorul are libertatea de a schimba cauza oricând, astfel că poate susține mai multe organizații pe parcursul utilizării aplicației. Aplicația a fost dezvoltată de Voucherry, o companie înființată în SUA, cu o experiență de peste 20 de ani în Cause
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93973_a_95265]
-
lume numai dacă aducem pacea în sufletele noastre. Sunetele, muzica... sunt instrumente extraordinare pentru a construi un spațiu sacru al creației. Și, o dată ce atingi acel moment de liniște, va fi mereu ușor să ți-l reamintești”. “Compozitorul japonez Kitaro a vizitat Istanbulul anul trecut, pentru un concert din cadrul proiectului Symphonic World Tour, și am avut bucuria să-l întâlnesc și să-i prezint câteva dintre albumele mele”, spune Seda Bağcan, artista turcoaică despre a cărei voce se spune că a fost
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
În prezent primii doi copii au fost dați în adopție, iar fetița este încă într-un institut de plasament și se îndreaptă spre aceeași soartă. Mama merge în fiecare sâmbătă, asa cum i-a fost permis de judecător, să își viziteze fiica. Personalul centrului de plasament nu îi permite să stea cu fetița decât maxim o oră. Înainte de a-i permite să își vadă copilul, de fiecare dată doamna Divile este nevoită să suporte nenumărate jigniri din partea personalului, de fiecare dată
ROMÂNI PENTRU ROMÂNI – CAZ SOCIAL ȘOCANT [Corola-blog/BlogPost/93972_a_95264]