481 matches
-
Române, dar și mass-media de larg consum nu au încetat să repete în zilele premergătoare începerii pelerinajului că bisericile din zona adiacentă Dealului rămân deschise tot timpul, dintr-un elan de solidaritate pelerină. Acum mă aflu la Biserica Sfântul Nicolae Vlădica, una dintre cele mai apropiate de rând, o biserică pe care am vizitat-o și în anii anteriori de pelerinaj. Biserica este slab luminată, în interior se află doar un cuplu de tineri, genul „hai-să-aprindem-și-noi-o-lumânare”, de tipul celor pe care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Prislop fiind un argument. Ca exemplu de curaj pentru a începe o construcție este evocată Catedrala Mântuirii Neamului. „Nu este o construcție pentru bucureșteni, este făcută pentru neamul românesc, pentru țară.” Cum suntem doar la câteva zile de alegerile parlamentare, Vlădica încearcă prudent și delicatul subiect al implicării politice. „Oameni buni, fiecare minoritate are un reprezentant în Parlament ! Dacă și noi, ortodocșii, am fi uniți, am avea oameni politici ortodocși ! Alta ar fi atunci situația !” Ascult cu atenție slujba, așezat pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu se spune, ca și acum, de cei morți pe altarul capitalismului. 22 martie 2010 Cei 300 ai lui Marko Bela Motto: „Qualis vir, talis oratio” (lat. Așa om, așa vorbă) Nu aveți decât, voi, care pe unde sunteți, de la vlădică până la opincă, să credeți că numărul 300 a fost ales la întâmplare, fiindcă, atunci, ar fi putut fi 302 sau 322. Ei, bine, nu, taman 300, tot atât cât se preconizează să cuprindă parlamentul unicameral al României, după trâmbițata reformare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
apucă o lehamite și un dor de ducă, că degeaba faci tu și te frămânți în fel și chip, dacă vecinul râde de tine, te crede prost că faci. Ca să ilustrăm firea cea nepăsătoare, întinsă pe toată scara socială, de la vlădică până la opincă, vom spune că o clădire impozantă din București, construită în perioada interbelică, fosta Școală Militară de Război, Academia Militară de mai târziu, s-a fisurat la cutremurul din 1940. La cutremurul din martie 1977, vechile fisuri au scos
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu domiciliul actual în Austria, 4905 Thomasroith, Pettenfirst 12, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrița, str. 1 Decembrie nr. 35, județul Bistrița-Năsăud. 274. Coman Daniela, născută la 3 septembrie 1965 în localitatea Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, România, fiica lui Vlădica Avram și Veronica, cu domiciliul actual în Austria, 4905 Thomasroith, Pettenfirst 12, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrița, str. 1 Decembrie nr. 35, județul Bistrița-Năsăud. 275. Filip Petru, născut la 12 ianuarie 1967 în localitatea Râșca, județul Suceava
HOTĂRÂRE nr. 680 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130056_a_131385]
-
specifice substantivelor feminine terminațiile -ă (casă, fată, libelulă, masă), -ea (perdea, stea), -ià (nuia, raia), -à (basma, mușama), -a (substantive proprii: Maria, România). Fac excepție câteva substantive care, deși au aceleași terminații, sunt de genul masculin: papă, pașă, popă, tată, vlădică, vodă, beizadea, Mircea, Zaharia, Toma, Mihăiță, Lică etc. Substantivele terminate în vocala -o, în (accentuat) și în diftongii -ou, -eu sunt neutre: zero, domino, atu, hublou, metrou, ou, careu, curcubeu, mauzoleu, pneu. Fac excepție substantivele denumind animate, care sunt masculine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ceară, un vin vechi de la părintele meu. Care vin mie mult îmi place. Vreau să ți dau din el, ca, gustând câteodată, să-ți aduci aminte de mine. Acest vin - zicea Matiaș - are asemenea putere într însul încât când vrea vlădica nostru cel bătr ân de la Cotnari să slujească, apoi bea numai un pahar - și se poate scula și sluji. Altfel nu poate. Deci, iubite al meu prieten - zice Matiaș - primește aceste ulcioare care au rămas de la cei vech i pivniceri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
febrilă, atât în domeniul cercetării și publicării de materiale arheologice, cât și în vederea descoperirii unor situri istorice. Pe lângă cercetările făcute pe Măgura Gumelnița, situată între Oltenița și Ulmeni, a efectuat săpături la Sultana, pe Valea Mostiștei, mai precis la Odaia Vlădichii, unde a descoperit obiecte de o inestimabilă valoare arheologică. O altă zonă cercetată de prof. Dr. Done Șerbănescu, este cea de la Radovanu, unde s-au descoperit cele două cetăți din sec. II - I î. Hr, din perioada domniei lui Burebista
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
o suta de matce bun(e); și cu acești stup(i) am cumpărat niște vii de la fămeia lui Statie blănariul ce sintu la Buciumi, pre Valea Cozmoaie...” De aici, de pe Drumul florilor, privirea este chemată în lungul văii, spre Poiana Vlădicii. Numele poienii te duce cu gândul la vorba românească „de la vlădică până la opincă”. Despre Poiana Vlădicii, devenită cu timpul Vlădiceni, vorbesc nenumărate documente din vechime. Ca să intrăm în atmosferă și să ajungem la originea numelui, să citim cele scrise în
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
am cumpărat niște vii de la fămeia lui Statie blănariul ce sintu la Buciumi, pre Valea Cozmoaie...” De aici, de pe Drumul florilor, privirea este chemată în lungul văii, spre Poiana Vlădicii. Numele poienii te duce cu gândul la vorba românească „de la vlădică până la opincă”. Despre Poiana Vlădicii, devenită cu timpul Vlădiceni, vorbesc nenumărate documente din vechime. Ca să intrăm în atmosferă și să ajungem la originea numelui, să citim cele scrise în excepționala carte „Iașii vechilor zidiri” de Dan Bădărău și Ioan Caproșu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
fămeia lui Statie blănariul ce sintu la Buciumi, pre Valea Cozmoaie...” De aici, de pe Drumul florilor, privirea este chemată în lungul văii, spre Poiana Vlădicii. Numele poienii te duce cu gândul la vorba românească „de la vlădică până la opincă”. Despre Poiana Vlădicii, devenită cu timpul Vlădiceni, vorbesc nenumărate documente din vechime. Ca să intrăm în atmosferă și să ajungem la originea numelui, să citim cele scrise în excepționala carte „Iașii vechilor zidiri” de Dan Bădărău și Ioan Caproșu: „Cea dintâi atestare documentară (a
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
400 documente ale Mitropoliei Moldovei și Sucevei dus în Polonia la Zolkiew...Într-un rezumat, făcut la 3 ianuarie 1783,la Zolkiew,după un document original din acest fond se menționează că Alexandru cel Bun dăruiește Mitropoliei Moldovei locul Poiana Vlădicăi (azi satul Vlădiceni),<<mai jos de târgul Iași>>, în amintirea faptului că aici domnul <<împreună cu boierii săi și cu tot poporul>> a întâmpinat moaștele Sfântului Ioan cel Nou care au fost duse apoi la Suceava. Deși rezumatul nu indică data
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Noi însă hai să pornim mai departe, către satul Vlădiceni. Apoi aici am să te rog, dragă prietene, să ai răbdare, pentru că documentele venite peste veacuri nu-și dau rândul...Să citim cu atenție primul document care vorbește despre Poiana Vlădicii. El vine de la Ieremia Moghila voievod și a fost scris la 22 iunie 1605. Prin el se întărește Mitropoliei Sucevei stăpânirea asupra Poienii Vlădicii și se scutesc de dări 20 de poslușnici care vor lucra la viile de acolo ale
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
peste veacuri nu-și dau rândul...Să citim cu atenție primul document care vorbește despre Poiana Vlădicii. El vine de la Ieremia Moghila voievod și a fost scris la 22 iunie 1605. Prin el se întărește Mitropoliei Sucevei stăpânirea asupra Poienii Vlădicii și se scutesc de dări 20 de poslușnici care vor lucra la viile de acolo ale Mitropoliei, din al căror venit se procură lumânările pentru moaștele Sfântului Ioan cel Nou. Despre înființarea satului, sau mai bine zis, de reînființarea lui
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
sat...Să închidem ochii și cu cei ai minții să ne imaginăm că facem parte întâi din suita bunului Alexandru și apoi din cea a nefericitului domn Miron Barnovschi, care își mai zicea și Moghila...Fantastice vremuri... Această Poiană a Vlădicăi a stat în atenția multor domni și este pomenită cu diverse ocazii - pe larg - în vreo 26 de documente...Ultimul document de întărire a stăpânirii satului de către Mitropolia Sucevei este cel al lui Alexandru Iliaș voievod, din 3 august 1666
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
din 3 august 1666. În decursul timpului, au fost făcute și acte de vânzări sau danii privind vii, livezi, prisăci sau locuri de prisăci. Este de remarcat că aproape în toate actele de întărire a stăpânirii Mitropoliei Sucevei asupra Poienii Vlădicii se vorbește și de scutirea de dări a 20 de poslușnici care vor lucra la viile de acolo, din al căror venit se procurau lumânările pentru moaștele Sfântului. Dacă nu ai obosit încă, dragă prietene, am să-ți mai spun
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
care trăim sunt oarecum, cu metodă, scandalizat, dar, de regulă, evit să o fac pe inchizitorul. Prefer poziția cetățeanului informat, necruțător, celei de judecător atoateștiutor. Să vedem deci, ce-i cu drogurile legale. Cel mai la îndemână, răspândit epidemic, de la vlădică la opincă, este dependența de alcool. Nu e vorba aici de faptul că orice om educat își însoțește sărbătorile gastronomice cu alese produse euforizante înainte, în timpul și la finele festinului, respectând combinațiile și rafinamentele induse de acea știință miraculoasă a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mărturie și câteva jurnale de călătorie invocate de autor, cum ar fi cele semnate de George Radu, Horia Stancu, Ioan Meițoiu, Alexandru Căprariu sau Dorin Iancu, la care s-ar fi putut adăuga și cele ale lui Vasile Ileasă, Florian Vlădică și Benone Zotta, și ei autori a unor interesante jurnale de călătorie în țara celor o mie de lacuri. Domeniul multiplelor legături și raporturi româno-finlandeze este completat prin capitolul intitulat Receptarea după 1989, în care autorul a procedat la o
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
le-am amintit până aici, Tzigara-Samurcaș găsește similitudini între arta populară finlandeză și cea românească. La fel cum Kalevala concentrează întreaga cultură finlandeză, așa se întâmplă și în cazul Mioriței 202. Paginile 90-95 prezintă o traducere a unei balade, Balada vlădicii Henric, text anonim cules în jurul anului 1671 pe care l-am amintit în prezentarea începuturilor literaturii finlandeze. Traducerea textului este realizată de Andrei Brezianu, care a avut ca sprijin o traducere englezească ce-i aparține lui Keith Bosley 203. Subiectul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
960, de mai multe ori câte un curs elementar de limba română la Universitatea din Turku"705, iar din 1975 începe povestea cunoscută a lectoratului oficial. Primul lector a fost Petru Gorcea (1975- 1978). Profesor aici între 1980-1982, profesorul Florian Vlădica a redactat primul număr al revistei Columna. Au urmat Ion Stăvăruș (1982-1986), extrem de implicat în publicarea de traduceri din limba finlandeză, Nicolae Constantinescu (1978-1980 și 1992-1995), specialist în folclor, Rodica Bărbat (1990-1991) și Marilena Aldea, coordonator al celui mai cuprinzator
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
receptării literaturii și culturii finlandeze 4.2.1. În "Columna" despre "Columna" Un nou început, articol aparținând lui Nicolae Contantinescu, vorbește despre începuturile revistei "Columna". Aceasta a apărut în anii '80 la Turku, prin strădania lectorilor de limba română Florian Vlădica și Ion Stăvăruș, sprijiniți de profesorul Lauri Lindgren. În felul în care a fost concepută, publicația a fost printre puținele publicații de genul acesta care apar în cadrul unui lectorat din străinătate. În primele opt numere s-a conturat aria tematică
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și-a reluat însă activitatea după evenimentele din 1989, lectorul care a venit la Turku fiind Rodica Bărbat. Acest număr 8, în care apare prezentul articol, apare după o întrerupere de zece ani711. Numărul 8 continuă cu articolul lui Florian Vlădica "Columna"/ sau nostalgia începuturilor. În partea introductivă acesta își exprimă sentimentul de fericire cu privire la apariția revistei "Columna" la Universitatea din Turku și totodată vorbește și despre contribuția pe care a avut-o la editarea acesteia. Acest lucru l-a realizat
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a culturii celor două țări. În finalul cuvântării, acesta dorește să mulțumească tuturor celor care au contribuit la realizarea revistei - profesorului Lauri Lindgren, directorul Institutului de studii romanice și conducerii Universității din Turku 713. În "Columna" la an aniversar, Florian Vlădica laudă inițiativa celor care au făcut posibilă apariția acestei reviste care, în momentul scrierii articolului, aniversa 20 de ani de existență: "(...) această primă și se pare încă singură revistă studențească în limba română din lumea scandinavă, a împlinit în vara
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
acestei reviste care, în momentul scrierii articolului, aniversa 20 de ani de existență: "(...) această primă și se pare încă singură revistă studențească în limba română din lumea scandinavă, a împlinit în vara aceasta două decenii de la apariția primului număr"714. Vlădica pune așadar accentul pe latura studențească a revistei, dar, în fapt, majoritatea articolelor sunt scrise de profesori și oameni de cultură români și finlandezi. El mai remarcă faptul că această publicație a devenit un lucru real și a reușit să
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
faptul că această publicație a devenit un lucru real și a reușit să apară vreme de atâția ani în ciuda faptului că la lectoratul din Turku limba română era o disciplină secundară, iar fondurile alocate erau extrem de mici. În continuare, Florian Vlădica rememorează momentele începutului revistei: alegerea numelui, care desemna originea latină a poporului român, designul copertei realizat de "frumoasa pictoriță Asta Niemistö"715, problemele întâmpinate pe parcursul redactării revistei, sprijinul acordat de ambasadoarea României și de profesorul Lauri Lindgren. Lansarea revistei a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]