484 matches
-
mărturie și câteva jurnale de călătorie invocate de autor, cum ar fi cele semnate de George Radu, Horia Stancu, Ioan Meițoiu, Alexandru Căprariu sau Dorin Iancu, la care s-ar fi putut adăuga și cele ale lui Vasile Ileasă, Florian Vlădică și Benone Zotta, și ei autori a unor interesante jurnale de călătorie în țara celor o mie de lacuri. Domeniul multiplelor legături și raporturi româno-finlandeze este completat prin capitolul intitulat Receptarea după 1989, în care autorul a procedat la o
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
le-am amintit până aici, Tzigara-Samurcaș găsește similitudini între arta populară finlandeză și cea românească. La fel cum Kalevala concentrează întreaga cultură finlandeză, așa se întâmplă și în cazul Mioriței 202. Paginile 90-95 prezintă o traducere a unei balade, Balada vlădicii Henric, text anonim cules în jurul anului 1671 pe care l-am amintit în prezentarea începuturilor literaturii finlandeze. Traducerea textului este realizată de Andrei Brezianu, care a avut ca sprijin o traducere englezească ce-i aparține lui Keith Bosley 203. Subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
960, de mai multe ori câte un curs elementar de limba română la Universitatea din Turku"705, iar din 1975 începe povestea cunoscută a lectoratului oficial. Primul lector a fost Petru Gorcea (1975- 1978). Profesor aici între 1980-1982, profesorul Florian Vlădica a redactat primul număr al revistei Columna. Au urmat Ion Stăvăruș (1982-1986), extrem de implicat în publicarea de traduceri din limba finlandeză, Nicolae Constantinescu (1978-1980 și 1992-1995), specialist în folclor, Rodica Bărbat (1990-1991) și Marilena Aldea, coordonator al celui mai cuprinzator
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
receptării literaturii și culturii finlandeze 4.2.1. În "Columna" despre "Columna" Un nou început, articol aparținând lui Nicolae Contantinescu, vorbește despre începuturile revistei "Columna". Aceasta a apărut în anii '80 la Turku, prin strădania lectorilor de limba română Florian Vlădica și Ion Stăvăruș, sprijiniți de profesorul Lauri Lindgren. În felul în care a fost concepută, publicația a fost printre puținele publicații de genul acesta care apar în cadrul unui lectorat din străinătate. În primele opt numere s-a conturat aria tematică
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și-a reluat însă activitatea după evenimentele din 1989, lectorul care a venit la Turku fiind Rodica Bărbat. Acest număr 8, în care apare prezentul articol, apare după o întrerupere de zece ani711. Numărul 8 continuă cu articolul lui Florian Vlădica "Columna"/ sau nostalgia începuturilor. În partea introductivă acesta își exprimă sentimentul de fericire cu privire la apariția revistei "Columna" la Universitatea din Turku și totodată vorbește și despre contribuția pe care a avut-o la editarea acesteia. Acest lucru l-a realizat
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a culturii celor două țări. În finalul cuvântării, acesta dorește să mulțumească tuturor celor care au contribuit la realizarea revistei - profesorului Lauri Lindgren, directorul Institutului de studii romanice și conducerii Universității din Turku 713. În "Columna" la an aniversar, Florian Vlădica laudă inițiativa celor care au făcut posibilă apariția acestei reviste care, în momentul scrierii articolului, aniversa 20 de ani de existență: "(...) această primă și se pare încă singură revistă studențească în limba română din lumea scandinavă, a împlinit în vara
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
acestei reviste care, în momentul scrierii articolului, aniversa 20 de ani de existență: "(...) această primă și se pare încă singură revistă studențească în limba română din lumea scandinavă, a împlinit în vara aceasta două decenii de la apariția primului număr"714. Vlădica pune așadar accentul pe latura studențească a revistei, dar, în fapt, majoritatea articolelor sunt scrise de profesori și oameni de cultură români și finlandezi. El mai remarcă faptul că această publicație a devenit un lucru real și a reușit să
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
faptul că această publicație a devenit un lucru real și a reușit să apară vreme de atâția ani în ciuda faptului că la lectoratul din Turku limba română era o disciplină secundară, iar fondurile alocate erau extrem de mici. În continuare, Florian Vlădica rememorează momentele începutului revistei: alegerea numelui, care desemna originea latină a poporului român, designul copertei realizat de "frumoasa pictoriță Asta Niemistö"715, problemele întâmpinate pe parcursul redactării revistei, sprijinul acordat de ambasadoarea României și de profesorul Lauri Lindgren. Lansarea revistei a
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ei erau capabili să poarte un dialog destul de coerent în limba română cu profesorul lor și, mai mult, după absolvirea studiilor, aceștia lucrau în servicii care implică relații cu România 754. Tot despre primul contact cu Finlanda scrie și Florian Vlădica în articolul Rememorări. A fost foarte impresionat de această țară, de cultura și de poporul ei pe care îl consideră "înțelept, vrednic și generos"755. Nu îl uită pe profesorul Lauri Lindgren care a reprezentat un real sprijin pe tot
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nord. Pe urmele lui Giuseppe Acerbi, București, Press Image, 2008. Udroiu, Neagu, Pieton prin orașele lumii. Însemnări de călătorie din Europa, Africa, Asia, S.U.A., America Latină, Galați, Editura Porto-Franco, 1994. Udroiu, Neagu, Zăpezi din miazănoapte: Ambasador în Finlanda, București, Niculescu, 2007. Vlădica, Florian, Columna sau o întâmplare mioritică în patria Kalevalei, Craiova, Sitech, 2004. Zotta, Benone, Finlanda, București, Editura Științifică, 1959. 3. Articole. Studii. Interviuri Aalto, Alvar, În Școala pentru viață - o arhitectură a temeliilor de cultură, traducere de Geta Brătescu, în
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
and National Identity. Finland and Europe: 1918-1922, în "Valahian Journal of Historical Studies", nr. 14, 2010, p. 79. Vesper, Iulian, Un demers poetic: traducerea "Kalevalei", în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 74. Vlădica, Florian; Marjo Cosma, Impresii despre Finlanda consemnate în cărți românești, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 30. Vlădica, Florian, Columna 1 sau nostalgia începuturilor, în "Columna", nr. 8, mai 1995, p. 5. Vlădica, Florian, Rememorări, în "Columna", nr. 10
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Iulian, Un demers poetic: traducerea "Kalevalei", în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 74. Vlădica, Florian; Marjo Cosma, Impresii despre Finlanda consemnate în cărți românești, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 30. Vlădica, Florian, Columna 1 sau nostalgia începuturilor, în "Columna", nr. 8, mai 1995, p. 5. Vlădica, Florian, Rememorări, în "Columna", nr. 10, dec. 1996, p. 19. Zaciu, Mircea, Interviu cu Erkki Reenpää, în "Tribuna", an XVII, 19 iulie, 1973, pp. 8-9
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 74. Vlădica, Florian; Marjo Cosma, Impresii despre Finlanda consemnate în cărți românești, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 30. Vlădica, Florian, Columna 1 sau nostalgia începuturilor, în "Columna", nr. 8, mai 1995, p. 5. Vlădica, Florian, Rememorări, în "Columna", nr. 10, dec. 1996, p. 19. Zaciu, Mircea, Interviu cu Erkki Reenpää, în "Tribuna", an XVII, 19 iulie, 1973, pp. 8-9. 4. Sitografie Constantinescu, Claudiu, Anul iepurelui, în "Dilema veche", http://dilemaveche.ro/ sectiune/carte/articol
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nouă ilustrată", an VIII, nr. 2159, 7 ian. 1925, p. 2. Aho, Juhani, Un vis văratic (povestire), traducere de Jean Vondrus, în "Univers literar", an XXXV, nr. 5, 18 mai, p. 4; nr. 6, 25 mai 1919, p. 7. *** Balada vlădicii Henric, traducere de Andrei Brezianu după un text anonim cules în jurul anului 1671, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 92. Carpelan, Bo, Încăperi întunecate și altele luminoase (fragment), traducere de Radu Lupan
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
năzdrăvană, în "Oglinda literară", an VII, nr. 78, iunie 2008, p. 3546. Velea, Mihaela, Artfair, în "Mozaicul", serie nouă, an XIV, nr. 2, 2011, p. 18. Vică, Constantin, Instituția criticului literar trebuie reformată, în "Vatra", nr. 4, 2008, p. 26. Vlădica, Florian, "Columna" la an aniversar, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 3. Zbuchea, Gheorghe, Constantin Stere. Luptătorul Național. O restituire necesară, în "Transilvania", nr. 7, 2008, p. 76. Zorzini, Adina, Ultimele observații vizuale ale lui Călin Dan, în "Observator
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sau creație independentă, în "Columna", nr. 4, octombrie 1984, p. 25. Konow, Jatta von, Biserici de lemn din Transilvania, în "Columna", nr. 6, nov. 1985, p. 28. Lavila, Anna-Liisa, Interes deosebit pentru limba și literatura română, interviu acordat lui Florian Vlădica, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 20. Lavila, Anna-Liisa, În țara "Baltagului", în "Columna", nr. 3, nov. 1983, p. 22. Lavila, Anna-Liisa, Lectoratul de limba română din Turku, în "Columna", nr. 10, dec. 1996, p. 24. Lindgren, Lauri, Ce
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
totodată ornate cu desene geometrice, lalele stilizate sau arborele vieții. Domeniul ceramicii a venit cu exponate ceva mai moderne. Cf. Alexandru Tzigara-Samurcaș, Spirit și afinități în artele populare, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 88-89. 203 Cf. Balada vlădicii Henric, traducere de Andrei Brezianu, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 92-95. 204 Andrei Brezianu, Între Carpați și Septentrion: "Piispa Henrikin Surmavirsi" și refrenul "Mioriței", în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, p. 100. 205 Ibidem, pp. 96-100
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Limba română în Finlanda, interviu cu Marilena Aldea în "Columna", nr. 10, 1996, p. 14. 710 Cf. "Columna", nr.17, 2003, p. 8. 711 Cf. Nicolae Contantinescu, Un nou început, în "Columna", nr. 8, 1995, pp. 3-4. 712 Cf. Florian Vlădica "Columna"/ sau nostalgia începuturilor, în "Columna", nr. 8, 1995, pp. 5-7. 713 Ion Stăvăruș, Cuvânt înainte, în "Columna", nr. 2, 1983, p. 1. 714 Florian Vlădica, "Columna" la an aniversar, în "Columna", nr. 16, 2002, p. 3. 715 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Contantinescu, Un nou început, în "Columna", nr. 8, 1995, pp. 3-4. 712 Cf. Florian Vlădica "Columna"/ sau nostalgia începuturilor, în "Columna", nr. 8, 1995, pp. 5-7. 713 Ion Stăvăruș, Cuvânt înainte, în "Columna", nr. 2, 1983, p. 1. 714 Florian Vlădica, "Columna" la an aniversar, în "Columna", nr. 16, 2002, p. 3. 715 Ibidem, p. 4. 716 Ibidem, pp. 3-4. 717 Eija Suomela-Salmi, "Columna" - vingt ans, în "Columna", nr. 16, 2002, p. 5. 718 Mika Sarlin, în "Columna", nr. 8, 1995
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
20. 751 Ibidem, p. 20. 752 Cf. Ibidem, pp. 19-20. 753 Cf. Ioana Bot, Tlon. vqbar. orbis finicus, în "Columna", nr. 8, 1995, pp. 21-22. 754 Cf. Petru Mihai Gorcea, Începutul, în "Columna", nr. 10, 1996, pp. 17-18. 755 Florian Vlădica, Rememorări, în "Columna", nr. 10, 1996, p. 19. 756 Cf. Ibidem, pp. 19-21. 757 Cf. Nicolae Constantinescu, Între Pikkujoulu și Vaapu, în "Columna", nr. 10, 1996, pp. 28-29. 758 Cf. Anca Georgescu, Spectatorii români și cinematografia nordică, în "Columna", nr.
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cu fie-său Petru vodă au fugit peste Dunăre”; „Atuncea Șerban vodă [...] de-abia au scăpat cu o seamă de oameni pân la Suciavă, că acolo era și doamnă-sa și acolo au născut și o cocoană, botezând-o părintele vlădică Crimca, numind-o Elena”; „Iar doamna Elena a lui Matei vodă [Basarab] venit-au în scaun în București, marți, dechemvrie 18 dni”; „că acolo era doamna lui Vasilie vodă [Lupu] închisă cu fie-său Ștefăniță și cu toată avuțiia lor
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și o mustra în tot chipul, iar ia nimica nu răspundea...”), se bucură de ascensiunea fiului Șerban, pleacă în pelerinaj la Locurile Sfinte, își dă duhul și este condusă pe ultimul drum de un cortegiu funerar în cap cu „părintele vlădica Theodosie și cu mulțime de părinți călugări și popi și toată boerimea și cu toate gloatele curții” spre a fi înmormântată la Mărgineni „în gropniță, ce iaste în tinda bisericii den-a-dreapta, alăturea cu gropnița a soțului ei, fericitul răposatul Constandin
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Dumnezeu: „Dar Șărban-vodă, văzând atâta pace, și biruind și pă vrăjmașul său ungurul, i s-au înălțat mintea și s-au semețit, s-au mândrit și nu mai căuta trebile domniei sau ale țări. Ci (cum spune un istoric vlădică, anume Mathei de la Mira, ce în vremile acelea au fost aicea în țară), numai mâncările, băuturile, primblările, și alte necurății acelea le căuta bine”24. Aceeași „moleșeală” periculoasă l-a împiedicat să fructifice și rezultatele campaniei din Ardeal din 1611
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fost la Lunca Mare, iau ajuns tătari gonaci fără véste. Atuncea Șărban-vodă de-abia au scăpat cu o seamă de oameni pân’ la Suceavă, că acolo era și doamnă-sa și acolo au născut și o cocoană, botezând-o părintele Vlădică Crimca, numind-o Elena”25. „Și de acolo [din Moldova - nota mea, D.H.M.] - notează Letopisețul Cantacuzinesc - s-au rădicat cu totul de au trecut în țara Leșască. Și de acolo s-au dus în țara Nemțească, la Beciul, priimindu-l împăratul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și cu Cantacuzinii 75 -, îl obliga, cinic, chiar pe acuzat - un uneltitor pe care pusese mâna cu greutate - să citească dispozițiile legii în cazul atentatelor împotriva siguranței statului: „însă de la al treilea divan, s-au cunoscut sfârșitul lor, că aduse vlădica pravila și au deschis la un loc și la un cap unde zicea: Boierul care va umbla împotriva domnului și a țării să-l spânzure și să-i facă spânzurătorile mult nalte cu un cot decât al altor oameni proști
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]