1,035 matches
-
și strămoșii, de parcă timpul ar fi rămas pe loc. Porumb, legume, zarzavaturi peste care mută șuvița izvorului cu apa binefăcătoare, trimisă special de Domnul să le ușureze truda și, să le sporească rodnicia. Pământul în care s-a scurs toată vlaga vieții lor și din care, mult sau puțin, și-au scos traiul. Același pământ care, la împlinirea sorocului, va primi și trupurile lor întru o binemeritată hodină. Aduc cu mine un scaun, câinele cu care mă întrețin în felul meu
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351072_a_352401]
-
cunosc. Îmi pare rău. Nu a mai trecut pe aici... ...Răstignit pe fotoliu, cu mapele pe birou nedesfăcute, scârbit de toate gândurile ce-i treceau prin minte, Fănel mustea de furie și neputință. Începea o nouă săptămână de muncă, fără vlagă, lipsit de entuziasmul ce-l anima de obicei. Aștepta să vină timpul pentru a merge la plictisitoarea ședință operativă de luni. Sunetul strident al telefonului în liniștea mormântală din birou l-a trezit din meditație și chiar l-a speriat
ISPITA (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355707_a_357036]
-
și strămoșii, de parcă timpul ar fi rămas pe loc. Porumb, legume, zarzavaturi peste care mută șuvița izvorului cu apa binefăcătoare, trimisă special de Domnul să le ușureze truda și să le sporească rodnicia. Pământul în care s-a scurs toată vlaga vieții lor și din care, mult sau puțin, și-au scos traiul. Același pământ care, la împlinirea sorocului, va primi și trupurile lor întru o binemeritată odihnă. Aduc cu mine un scaun, câinele cu care mă întrețin în felul meu
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 11 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355777_a_357106]
-
Se zgâiesc, ochind o râmă. Un picior trăgând agale, O slăbătură de câine, Scârțâind din balamale, Duce-n bot un colț de pâine. Că de-acum în postul mare N-o să mai pupe găluște. Tare-i sunt zilele-amare! N-are vlagă nici să muște. Un moșneag, într-o sacoșă, Cu un măr și-o barabulă, Molfăie-n gingii o brioșă, Transpirând pe sub căciulă. O băbuță crăcănată, Trecând pe roș’ la semafor, Este aspru claxonată: "Bunică, te duci la coafor?!?" Printre cei
VINE, VINE PRIMĂVARA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354812_a_356141]
-
-l mai lua cu dumneavoastră, că încerca o apropiere, folosindu-l ca pe un confident. - Nu, nu, nu se cade! Dacă ne vede cineva, și apoi se pot auzi vorbe urâte prin școală cum că... se lamentaă ea parcă fără vlagă. - Nu vă faceți probleme, colega, aceste întâlniri sunt normale și firești în ziua de astăzi. Oamenii se întâlnesc, discută, beau o cafea, o răcoritoare sau o bere, fără să impacienteze pe cineva. Se vede că ați dus o viață austeră
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354739_a_356068]
-
au pierdut viața, cum a fost cazul asasinatului neelucidat până astăzi al adoratului Federico García Lorca, muzica și dansul flamenco nu s-au potolit, ci mai degrabă s-au întețit, sfidând fatalitatea. Sărăciți și robiți de drepturi, spaniolii storși de vlagă, lipsiți de mijloacele de a viziona spectacolele flamenco de prin sălile cu pretenții, se adunau în masă prin arenele de lupte taurine, asisitând la legendare reprezentații de artă flamenco, îmbibate de obidă și năduf. Nici criticii care strâmbau din nas
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
țară și-au pus-o că pe ace... Și-au inglodat-o-n biruri de zeci și mii de lei... Plecați, voi, haimanale, lăsați poporu-n pace... Căci toți sunteți aceiași, doar lupi în blăni de miei... Ați supt sânge și vlaga...nu se mai poate tace... Toți cerem pedepsirea acestor DERBEDEI!!!!!!!! Referință Bibliografica: UN STRIGĂT / Cristian Gabriel Groman : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 272, Anul I, 29 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cristian Gabriel Groman : Toate Drepturile Rezervate
UN STRIGAT de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355477_a_356806]
-
intrat într-o încăpere imensă...De la bun început, am zărit ceva...ce se zbătea.. Nu-mi dădeam seama ce era...m-am apropiat... Era un porumbel...Nu știu cum ajunsese acolo...dar îl vedeam și îl simțeam...foarte disperat...părea lipsit de vlaga și, cu ultimele puteri,s e izbea de geamuri, hotărât să iasă în lumea ce ii fusese închisă între patru pereți, nici eu nu știu cum...M-am apropiat...nu mai avea nici puterea să fugă...era atât de istovit, încât a
...DE UNDE VINE FERICIREA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355481_a_356810]
-
cât talent și câtă știință are omul de lângă tine, nu la cât e de mare contul lui în bancă ... asta în afară de cazul în care cauți doar un amator sau o amatoare de distracție și plăceri care să te stoarcă de vlaga și de talent, iar tu să dezbați doar superficial despre starea națiunilor lumii, fără să întreprinzi ceva concret, de exemplu, să te implici serios în alcătuirea unei Legi a guvernămintelor mixte, sau de o nouă Lege a căsătoriilor dintre caste
CELE DOUA FETZE ALE MONEDEI NUMITA INCREDEREA...IN OMUL PLANETAR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356764_a_358093]
-
-și toamna ce usucă în tăcere Frunza care încă trează se ucide în confuzii. Printre umbre așternute peste pajiști ce nu sunt Călătorul - un străin ce venea din amăgire Barba sa - povara vieții, părul său, - demult cărunt Poposea lipsit de vlagă cu ochii spre nemurire. Nu mai chinuie abstracte, nu mai tinde spre migrare Glasul nopților îngână setea de necunoscut Și străinul nu-l pricepe obosit de căutare Doar durerea amăgirii: iată ce a priceput. Undeva, copiii nopții-mbrățișați la poarta
MOARTEA CĂLĂTORULUI, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356951_a_358280]
-
Acasa > Stihuri > Momente > MAI ȚII MINTE ASTĂ VARĂ? Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 296 din 23 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Mai ții minte astă vară? Fără vlagă și putere Ne topeam de cald afară Și tot îți dădeai aere... Toată ziua voiai apă Eu, un camion cu bere; Pândeam fusta ta de-o șchioapă: „Ochii văd, inima cere!” Când ne aruncam în valuri (Parcă văd și astăzi
MAI ŢII MINTE ASTĂ VARĂ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356967_a_358296]
-
în care se auzeau până și respirațiile celor din încăpere, polițiștii s‑au retras. Rămas singur, Gabriel a înghițit în sec, a privit rătăcit colile de hârtie fără să le vadă și s‑a așezat încet pe scaun, lipsit de vlagă, palid și nehotărât. A ridicat pixul între două degete care‑i tremurau puternic. A lăsat mâna pe masă pentru a se liniști, încercând să se concentreze. Nu știa cu ce să înceapă și ce anume să scrie ori să treacă
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
nr. 571 din 24 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Sunt un dezamăgit, știu; sunt un bătrânel dezamăgit, care dă din cap cu oarecare tristețe. Pentru că, de protestat, nu mai are el, la vârsta asta și la experiența asta de viață, vlaga să protesteze. Și, pesemne, nici prea mult chef, mulțumindu-se, ca orice bătrân, dacă se mai poate mângâia cu mici și puțin costisitoare tabieturi. Dar, oare numai bătrânii se mulțumesc dacă li se respectă cât de cât tabieturile care le
PROLOG LA VOLUMUL „CÂINELE ÎNŢELEPTULUI” de CORNELIU LEU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355107_a_356436]
-
cu lacrimi de amar... Românie plâng și plângi Fără lacrimi și te frângi De durerea dorului Și lacrima poporului... Românie paradis, Din mirificul tău vis Te-au întors, te-au deturnat În coșmarul de păcat... Românie țip și țipi Fără vlagă în aripi, Fără cuib și mal în zbor, Fără nici un viitor... Românie pom ales, Te-au bătut și te-au cules, Crengile ți-au scuturat, Roadele ți le-au furat... Românie pier și pieri Cum pier stelele pe cer, Cum
ROMÂNIE PLÂNG ŞI PLÂNGI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355135_a_356464]
-
simți bine, colega? Ai nevoie de ceva? - Da’ ce, mă vezi bătut ori leșinat? Sincer, aș vrea un coniac dublu, dar nu am de unde și... pentru cinci minute nu vreau să văd pe nimeni, i-a răspuns judecătorul lipsit de vlagă și fără să întoarcă privirea spre el. Procurorul s-a retras încet, șifonat puțin în orgoliu, închizând ușa cu atenție să nu facă zgomot. S-a speriat de Alina, care aștepta curioasă lângă ușă, cu dosarele adunate toate sub un
SUB IMPERIUL FRICII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355150_a_356479]
-
ascundă sânii, cu palma și cotul, în timp ce pe celălalt îl apăsa în neștire între picioare. Strângea din dinți ca să și stăpânească plânsul. Observase că lui îi făcea plăcere s o audă văicărindu se, țipând ori plângând. Oricum, nu mai avea vlagă să țipe. Se simțea secătuită de putere. Singura fărâmă de voință era tăcerea. Nici să gândească nu mai putea. Tremura într o așteptare chinuitoare, lipsită de speranță. Într o așteptare de la care nu știa ce așteaptă ... Cu picioarele pe podea
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
duci de zgardă un cățel Atâta doar că nu se-ntreabă Ce va fi dincolo de mâine Și-și toarce firul fără grabă Pân-la bucata lui de pâine Mă lupt cu morile de vânt Găleata vieții mele-i spartă Se scurge vlaga în pământ Cu toată forfota deșartă Zadarnic să întrebi ghiocul Ce cale trebui' să urmezi Că nici eroarea, nici norocul Nu-i mai salvează pe aezi Și nu e nici un neajuns Mărunt, atunci când nu-l poți trece O taină doar
PRICINI, PRICINI de ION UNTARU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355721_a_357050]
-
vreun regret. Ce, Doamne, să fi regretat când ceru-i un tărâm inert?! Ca gândul străbăteam deșerturi dintre imense lumi stelare, căci golul plinului urmează în nesfârșită alternare, iar întunericul absoarbe c-o foame-n veci nepotolită a sorilor imensă vlagă și-a stelelor dulce ispită. Cât a durat călătoria s-o spun nu-mi este cu putință - la zoruri mari timpul se umflă de-și pierde orice socotință ... Ajuns la țintă-ntr-un sfârșit, Pământului ocol i-am dat și
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
o apropiere, folosindu-l ca pe un confident. - Nu, nu, nu se cade, se codi ea însă fără tragere de inimă. Dacă ne vede cineva și apoi ne putem auzi vorbe urâte prin școală cum că..., se lamenta ea fără vlagă. - Nu vă faceți probleme colega, aceste întâlniri sunt normale și firești în ziua de astăzi. Oamenii se întâlnesc, discută, bea o răcoritoare sau o bere, fără să impacienteze pe cineva. Se vede că ați dus o viață austeră în ultimul
ALMA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356042_a_357371]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > JURNAL DE BORD, DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Jurnal de bord Când stors de vlagă ies din cart Mă plimb agale pe covertă Escale multe ne despart Iar ziua este tot incertă. Apare în jurnal de bord Și cea mai mică întâmplare Spre Polul Sud, spre Polul Nord, Un urs, o focă sau o floare. Am
JURNAL DE BORD, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356235_a_357564]
-
de teorii, găselnițe pur logice, cu definiții peste definiții, care mai de care mai abstracte și mai ciudate. Și, apoi, marea joacă de-a teoremele și raționamentele! Așa încât, la ora prânzului, când plecam spre cantină nu mai aveam pic de vlagă. Mâncam cu mâhnire felia de pâine și polonicul de ciorbă dobândite și acelea cu chinuri pe la nesfârșitele cozi de așteptare!... Drept să zic am urât mereu chinurile imaginate de unii pentru a face din studenție o muncă grea, stresantă, lipsită
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368955_a_370284]
-
ziua aceea nu băuse decât o cafea și aceea fără strop de zahăr, iar glicemia-i scădea, era prinsă într-o foaie de transpirație rece. - Zic, că ... minți! Scri'toru' e om cu cruce întreagă și nu o femeiușcă fără vlagă! Că și la noi, la chiristigii era unu', bun scriitor. Îi zicea, cum îi zicea ... Florică, așa, bre! Florică! El scria buștenii-n registru, îi socotea în cubici. Niciodat' nu a greșit. Bărbații e deștepți, bre! Pă mine degeaba mă
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
din mine. de văd sau am coșmaruri treaz acea pădure virgina o fi așa opaca și rece ce-mi acoperă privirea și văzul dincolo de iubire - Of! Pădure - de ce m-ai învăluit și învălui cu brațele tale de fier - sînt fără vlaga - iar zidurile Bastiliei mă apasă din afara cu zbuciumul din mine înțeles căci eu nu mă bat cu tine - timpule - mă oropsești zidule - e oare vis sau e destin în oboseală voastră languroasa și vicleana - nu fi perfida - oare de ce - de ce
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE IV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370957_a_372286]
-
din mine. de văd sau am coșmaruri treaz acea pădure virgină o fi așa opacă și rece ce-mi acoperă privirea și văzul dincolo de iubire - Of! Pădure - de ce m-ai învăluit și învălui cu brațele tale de fier - sînt fără vlagă - iar zidurile Bastiliei mă apasă din afară cu zbuciumul din mine înțeles căci eu nu mă bat cu tine - timpule - mă oropsesti zidule - e oare vis sau e destin în oboseala voastră languroasă și vicleană - nu fi perfidă - oare de ce
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
vlah la slavii apuseni și sudici, voloh la ruși, wloch la polonezi, fiind preluat și de bizantini. Interesant, în limba veche indiană subst. valahaka are sensul „munte“ (E. Burnouf, p. 569). Și aici găsim seria munte: forță, putere anume rom. vlagă care în limbile slave, de unde se spune că provine, înseamnă numai „umiditate, umezeală“, ceea ce este rezultatul efortului depus (rus., bulg, vlaga, ceh. vlhko „umezeală“). Comparați și lat. potere „a putea“, rom. eu pot cu sl. pot „sudoare, transpirație“, adică ceea ce
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]