2,638 matches
-
cu numarul 13 preia iubirea de păsări și cer, de vulturi însângerați, împietriți în cadrane de ceasuri de foc și de nelumină, o prezicere de revoltă a naturii fulgera din parcuri și străzi! - Unde ne duceți poetul?! țipă necuvintele cu vocalele toate, unde?! - Oriunde! le liniștește poetul. - Întrebați-l pe Gică, El le știe pe toate! Îi liniștește poetul... Opt bărbați, câte doi la fiecare capăt al lumii anunță trecerea poetului! El, numai el, poetul, deasupra capetelor tuturor dialoghează cu cerul
MEDALION NICHITA STĂNESCU (31.03.1933-13.12.1983) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367428_a_368757]
-
în Copou, leii aceștia vor urla cât să audă zările. Dar nimeni, chiar și până acum, nu i-a văzut și auzit pe leii aceștia trezindu-se din somnul lor de piatră și urlând, sau măcar să fi scos măcar o vocală, fie și întretăiată. Fie și în șoaptă... Lăsând gluma de-o parte, nu pot să nu mă revăd și îndrăgostit „lulea”. Erau atâtea fete frumoase, și mari (în felul lor!) și strălucitoare. Iar eu eram așa de timid, că-mi
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
injectez cu ani-lumină să pot să îmi lipesc ruptură pe serpentine lungi de viață, incerc sa ma mențin constant dar, dansul sufletului gol îmi obosește iar persoană în fața gândului înalt, eu am ramas puțin restant am stări prea pline de vocale și nu pot sa gasesc consoana în vid de spirit și de duh, încerc să caut oxigenul sclipiri de minimă speranța îmi luminează calea , drumul prin lupte, zbucium și durere îmi protejez doar endogenul e timpul clipei de tăcere să
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
comă corzilor vocalemă injectez cu ani-lumină să pot să îmi lipesc rupturape serpentine lungi de viață, incerc sa ma mențin constantdar, dansul sufletului gol îmi obosește iar persoanaîn față gândului înalt, eu am ramas puțin restantam stări prea pline de vocale și nu pot sa gasesc consoanaîn vid de spirit și de duh, încerc să caut oxigenul sclipiri de minimă speranța îmi luminează calea , drumulprin lupte, zbucium și durere îmi protejez doar endogenule timpul clipei de tăcere să pot să îmi
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
începea, la un moment dat, volumul care avea să răsară de sub tipar cam pe când ar fi fost (de-ar fi fost) să aibă 67 de ani. „Și totuși ce-ar putea să ne-aparțină / între miriapod și curcubeul luminos? / De la vocala clară la vuietu-n surdină / trăim pe cheltuiala sistemului nervos”, fiind în permanență „la cheremul undelor ce ne deretică”. Ioan Bran dăruia celor care-l vizitau încredere și bună dispoziție, dar pe file i se înșiruiau semnele unei simțiri neexhibiționate. Prin
POETUL SĂTMĂREAN-MARAMUREŞEAN CU „DEPUNERE DE CHICIURĂ PE VISE” – IOAN BRAN de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367056_a_368385]
-
Alba lui Horia, Alba Iancului, a celui pălmuit între zidurile Cetății sale! Da, CHEMAREA a pornit de AICI! Ca dovadă, iată și Rugăciunea , rostită atunci, pe Câmpul speranțelor noastre! Și e a fost zămislită aici la Arad! ARAD-ALBA IULIA! O Vocală sigură din Vocabularul existenței noastre! Părintele dr. Gheorghe Ciuhandu, directorul revistei Biserica și Școala, în nr. 49-50 din 4 Dec. 1938, făcea precizarea că D-sa este autorul acestei Rugăciuni care a fost citită în toate bisericile din Mitropolie și
ARAD-ALBA IULIA-1918 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367255_a_368584]
-
se trezește el, plec din camera spre ,, paradisul grânelor,, din bucătărie.. Datorită faptului că mi se vorbește foarte mult, răspund și eu la orice conversație . Când îmi aud numele folosesc grupuri de cuvinte alcătuite din două suntele, ... de fapt o vocală și o consoana. ,, gu, gu, gu ,, în diferite grade de intensitate și tonalitate. Nu mai reușesc să comunic cu ceilalți porumbei de afară. Deși aceștia vin pe pervazul de la bucătărie, îi privesc, dar ei nu mă percep.. Avem limbaje diferite
GU, GU, GU de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363684_a_365013]
-
Ediția nr. 231 din 19 august 2011 Toate Articolele Autorului Citește-mă cu degetele tale Doar pe amprente de petale În ochi e plasma unui alt poem Care nu-și crede umbletul boem Care așteaptă fila neîntoarsă Și praful de vocale monotonul Din somn să-l scoale rătăcit bastonul Mirare În cădere Călătoare Obârșia de sfere A lacrimilor înorată comă Împătimita perlă ca fantomă: Idilă transferată într-o farsă. Referință Bibliografică: Braille / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 231
BRAILLE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364724_a_366053]
-
simple umplu poemul, marile motive ale culturii române sau universale sunt prelucrate atent și necesar într-o profeție necesară. Din acest punct de vedere Adrian Botez își asumă riscul de a merge la limită, acolo unde poemul poate exploda în vocale sau consoane. Există la acest poet energii pozitive, dar și unele negative, profeția nu este una comodă, scriitorul are menirea de a zice, de a tăcea, de a mărturisi cumva adevărul și frumosul, de a accepta judecata divină, ca ultimă
CÂND DIAMANTELE SE FISUREAZĂ ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349657_a_350986]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > DEFINIȚII ERETICE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 864 din 13 mai 2013 Toate Articolele Autorului * "A" este vocala ce dechide toate gurile! * Absurdul este realitatea ieșită din țâțâni. * Adevărul este liantul și fermentul unei prietenii. * Aforismul este cel mai lapidar templu. * Agricultură: cultură cu prefix la țară. * Amintirea nu-i partea erodată a prezentului, ci avanpostul lui. * Arta
DEFINIŢII ERETICE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350298_a_351627]
-
fine ținea naiul inițiatic, instrumentul (syrnx*) la care a cântat zeităților din Olimp... legendarul zeu Pan. Cand a primit Trofeul Festivalului (încununare prestigioasa a unei activități rodnice ce o desfășoară din fragedă copilărie pe scena muzicii populare instrumentale dar și vocale), în ochii ei fermecători, melancolici... au apărut bobite de mărgăritar. O cuprinsese emoția. Succesul se plătește de cele mai multe ori cu lacrimile bucuriei. În timp ce spuneam spectatorilor și telespectatorilor câteva date biografice ale micuței artiste, Maia Mădălina Lupu născută în în comuna
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
sufletul nostru, are puterea de a înfăptui minunea: ne transformă pe noi înșine în semințe roditoare de frumos, într-un echilibru perfect...Putem fi chiar noi...POEZIE.” MARICICA STROIA, Adjud "O pasăre măiastră de lumină, Cu forme de curcubeu în vocale Și-a deschis mugur crud și-l anină Pe țitera inimii prelinsă-n pocale. Raiul se umple de flori primenite, Fluturi de vis se pierd în neant, Cocorii din noi prin zări ostenite Se-nchină la rana deschisă-n Levant
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
cei de-o origine cu a lor, cazați împreună în Căminul cartierului Ghilo în Ierusalim. Amândoi erau ingineri, tineri, proaspeți absolvenți de facultate și deocamdată singura lor dificultate era însușirea limbii, acomodarea cu scrisul ebraic, limitat aproape exclusiv, pe consoane. Vocalele trebuia să le ghicești unde și cum să le folosești. Dar unele greșeli inerente, pentru început erau tolerate, și profesorul și elevul le tratau cu un zâmbet îngăduitor și o legănare a capului care spunea doar „Vai, vai, ajută-ne
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
început să curgă spre miază-zi cu el au luat naștere adjectivele după care rococoul cu adverbele lui strălucind prin lume au venit apoi clipele cu magi și crini și luna căzând în gol de ape când părul tău plin de vocale curgea ca un râu trecând dintr-o rană în alta tulburător și atât de bogat apoi a venit îndoiala cu ochii ei aprinși de lynx tristețea cu formele ei cerești care ne-a arătat că veșnicia nu s-a născut
FACEREA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349334_a_350663]
-
rotacizare” a cuvintelor, prin înlocuirea consoanei „n”cu „r”. Cu s-a produs acest fenomen? Nimeni nu a emis o explicație pertinentă. Dar și alte consoane moi din limba latină au fost înlocuite cu alte consoane tari. În multe cuvinte vocala „a” a fost înlocuită cu vocalele „ă” și „â”. De ce? Iarăși, lipsă de explicații. Cum s-a produs fenomenul de „latinizare”? Sunt numai ipoteze, presupuneri. Se presupune că soldații romani și coloniștii s-au căsătorit cu femeile dacilor uciși în
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
n”cu „r”. Cu s-a produs acest fenomen? Nimeni nu a emis o explicație pertinentă. Dar și alte consoane moi din limba latină au fost înlocuite cu alte consoane tari. În multe cuvinte vocala „a” a fost înlocuită cu vocalele „ă” și „â”. De ce? Iarăși, lipsă de explicații. Cum s-a produs fenomenul de „latinizare”? Sunt numai ipoteze, presupuneri. Se presupune că soldații romani și coloniștii s-au căsătorit cu femeile dacilor uciși în război, iar progeniturile cuplurilor nou formate
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
Lăsați liberi porumbeii... Lăsați liberi porumbeii, să zboare-n gând de lut ori gând de cer ! au aripi crescute din muguri de iubire... de-i închideți pe ei încătușați iubirea și sta-vor înghețați în ierni neterminate în care nici o vocală nu mai poate rotunji consoanele. Lăsați liberi porumbeii ! Referință Bibliografică: Lăsați liberi porumbeii / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1319, Anul IV, 11 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina Șerban : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
LĂSAŢI LIBERI PORUMBEII de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349442_a_350771]
-
părere este așadar acceptată pe toate meridianele se pare că avem de-a face cu o etimologie populară, originea adevărată fiind alta. Nouă ni se pare cu mult mai plauzibilă comparația lat. decanus (și gr. dekan) cu ugaritic (Siria) dkn (vocalele nu se scriau) având sensul „bătrân“, corespunzător ebr. și fenician zakan, zekun cu același sens, fiind știut că unui z din ebraică îi corespunde d în ugaritică, ca și în arabă (vezi C. Daniel, Civilizația feniciană, B, 1977, p. 155
ETIMOLOGIA CUVANTULUI DECAN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349452_a_350781]
-
între doi poli lumina taie ferestre sibilinic ceasurile își întind limbile inegale la asfințituri se iubește doar la timpul (mai mult ca ) perfect surdo-muți pe niște scaune prozaice dezbrăcați de ego-uri artefacte neutre de sentiment sună redundant a iubiri letale vocalele fistichii colindă somnambulic pe bulevardele goale amare sărate îmi (mai) simți tălpile iubind în nisipuri ? ce balast de sentimente se scrie agonic pe cele o mie de nopți ale pustei din noi o să plouă ca în sahara arid dă-mi
PLUS MINUS SENTIMENTE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349764_a_351093]
-
Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus de preotul Vasile Lupanciuc și Formația „Mihai Rusu și colegii” din Ciocănești au interpretat alternativ muzică instrumentală la pian, vioară și nai, cât și vocală. Din repertoriul tinerilor de la Chișinău au făcut parte cântecele: „Cât trăim pe-acest pământ”, „La mijloc de codru de des”, „Limba românească”, „Pe munte cu iarba verde”, din care vom reproduce cântecul „Cât trăim pe-acest pământ” pe versuri de
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
ales că începutul fiecărei strofe este foarte puternic, manifestându-se permanent o concurență între cele două strane în ceea ce privește ,,calitatea” interpretării. De asemenea, în timpul interpretării, accentul se pune pe ultima silabă care, de cel mai multe ori, conține în final o vocală, iar dacă este o consoană, aceasta este vocalizată cu un ,,î” mut. Strofele sunt formate în general din câte trei versuri dintre care unul este refrenul: ,,Mari boieri”, ,,O, lerui Doamne”, ,,Oi-da lerui Doamne”, ,,Oi-le-runda lerui Doamne”, ,,Domnului, Domn din
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
totuși cu un marș (reamintim - fiecare vers se cântă de câte două ori urmat de refren, interpretarea fiind alternativă, în stilul caracteristic - suprapus și cu ultima silabă accentuată, iar dacă versul se termină cu o consoană aceasta este urmată de vocala ,,î”): Ce v-așa pripiț’, (x2) Voi, zâori de zâuă, (R), De vă revărsaț’? Cân’ voi bine știț’, Noaptea de-astă nopte, Noi nu ne-am somnat, Ci am tot umblat De am colindat, Munț’ șî văi adânci, Păduri mari
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
pleoapele Poetului, grele de lumină, cădeau înfrigurate peste ne-marginile mării din Ultimul său Dor! ... Intrarea în Europa, cu sau fără Eminescu?! Vai, vouă, celor ce gândiți integrarea noastră în Poezia lumii fără-de-Numele Lui! Noi nu ne putem de-barasa de vocalele și consoanele ființei sale! Da, e adevărat, nu trebuie să fim pa-tetici, dar când se pun pe talerele balanței asemenea idei...europene, din când în când aducerea aminte de el e necesară, așa cum e necesară aducerea aminte de Aerul pe
MIROASE-A FLORI DE TEI DE EMINESCU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344498_a_345827]
-
deja plecat pe alt drum cum s-a întamplat se întreabă ceilalți cocori era doar un zbor de rutină la care inima cocorului prea plină de iubire însă nu a rezistat. prea trist bărbatul uneori precum un poem sărac în vocale ochii lui parcă ar oglindi oceanele lacrima din colțul pleoapei să fie doar oglinda lunii? și ce dacă e puternic și ce dacă în inima lui nu încape teama si ce daca cu o singură palmă ar putea curăța cerul
DESPĂRŢIREA DE EA... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348137_a_349466]
-
Acasa > Poezie > Familie > BUCHET PENTRU MAMA... Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1527 din 07 martie 2015 Toate Articolele Autorului Icoana M-aud și azi, atât de cald, șoptind vocalele luminii, ce compun cuvântul mamă, astăzi, doar pruncii gângurind cu brațe-ntinse, mai dulce, maa-ma cheamă. Noaptea când se piteau Luceferii prin nalbe și candela se aprindea în sacru legământ, măicuța, împreuna, în rugă, ale noastre palme și amândouă Îi
BUCHET PENTRU MAMA... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350050_a_351379]