648 matches
-
Colecția ACADEMICA 130 Seria Istorie GHEORGHE BICHICEAN este profesor univ. dr. și prorector al Universității "Româno-Germane" din Sibiu. A publicat numeroase articole, studii, cursuri universitare și volume cu caracter științific: Adunări de stări în Țările Române. Congregațiile generale în Transilvania voievodală (1998), Istoria în documente (2002), Drept roman. Instituții, izvoare, jurisdicții (2008), Introducere în istoria modernă universală (2008). La Institutul European a mai publicat Istoria Germaniei. A participat la o serie de conferințe în centre universitare din țară și străinătate. Gheorghe
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1. Marea Adunare a Țării și Sfatul de obște în Țara Românească și Moldova / 176 8.1.1 Tipologii și terminologie / 186 8.1.2 Structura nivelul de reprezentare și convocarea / 190 8.1.3 Adunările de stări de tip voievodal (secolele XV-XVII) / 197 8.1.4 Regimul boieresc (secolul al XVII-lea începutul secolului al XVIII-lea) / 198 8.1.5 Hotărâri ale Adunărilor de stări / 202 8.2 Adunări de stări în Transilvania / 205 8.2.1. Voievodat și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
anarhie și criză politică din regatul Ungariei, la sfârșitul secolului al XIII-lea, în care Andrei al II-lea sancționa Bula de Aur, va profita Transilvaniei: asociate voievodului, stările impun participarea lor la viața politică în cadrul organizat al Congregațiilor generale voievodale 105. Ulterior dreptul la rezistență va fi statuat în multe Carte și Privilegii. Între cele dintâi se pot menționa: Carta din Cartenbery (Brabant, 1312), reconfirmată în 1355 (Joyeuse Entrée) și constituind adevărate pactis conventis 106; Privilegiul Uniunii aragoneze (1287) din
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se regăsește în expresia "etnie-stare privilegiată". Este urmarea faptului că unele grupuri și-au conservat particularitățile etnice astfel cum au pătruns în organizația corporativă a stărilor. În legătură cu aceste criterii și cu cadrul particular de dezvoltare a Congregațiilor generale din Transilvania voievodală, Gh. I. Brătianu scria că aici adunările reprezintă o "curioasă suprapunere a două noțiuni socială și etnică"128. Regula de drept stabilea că inițiativa convocării Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate revenea suveranului (principe teritorial, voievod, ban etc.). Sunt însă situații
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sau orașelor, ori constituite în cadrul "universităților". Și în Transilvania este atestată, alături de Congregațiile generale, existența adunărilor organizate în cadrul fiecărei universitas constituită pe criteriu social și etnic (nobiliare, ale românilor, sașilor și secuilor) și care delegau reprezentanți la Adunările de stări voievodale. În Franța, la nivelul întregii țări erau convocate Statele Generale (Etats Généraux). Apariția Adunărilor de stări corespunde unei perioade de progres rapid al legalității în viața publică. Încercările de întărire a monarhiei sunt evidențiate de domniile lui Filip August (1180-1223
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a țării, Sfatul de obște -, cunoscute la început și sub denumiri asemănătoare celor din țările europene de pe direcția lor de contact (Seim, Rada, Parlamentum, Congregatio), au fost convocate începând cu secolele al XIV-lea și al XV-lea. În Transilvania voievodală 174, unde influențele occidentale prin intermediul Ungariei sunt evident subliniate în organizare și funționare, stările privilegiate erau convocate în Congregații generale (congregatio generalis), adunări în care după anul 1437 au fost reprezentați numai nobilii, eterogeni sub aspect etnic (unguri, români, secui
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și două țări deosebite 479. Transilvania devenea de iure un stat separat, ce păstra cu regatul Ungariei doar relații dinastice. Devenit rege, Ștefan al V-lea (1270-1272) a promovat o politică autoritară față de Transilvania, pentru a împiedica întemeierea unor dinastii voievodale, astfel cum au procedat, de altfel, toți monarhii până la 1284. Poziția privilegiată pe care o dețineau fiii regilor Ungariei în Transilvania, se datora demnității lor de rex iunior ca primo genitas -, fiind investiți cu titlul de duce, superior demnității voievodale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
voievodale, astfel cum au procedat, de altfel, toți monarhii până la 1284. Poziția privilegiată pe care o dețineau fiii regilor Ungariei în Transilvania, se datora demnității lor de rex iunior ca primo genitas -, fiind investiți cu titlul de duce, superior demnității voievodale (Duces Transilvaniae, qui dignitate Vaivodis erant eminentiores)480. Puterea monarhică a fost slăbită de la început de noua instituție (ducatus). Regele încredința administrarea unor părți din regat fiilor săi ori altor membri notabili ai familiei regale. Ștefan I a încredințat spre
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
atribut fundamental al Adunării de stări apropie instituția Țărilor Române de cele europene similare și, în particular, de pe direcțiile de contact menționate. Alegerea însemna, implicit, impunerea controlului stărilor privilegiate asupra domniei prin acceptarea unor Carte sau pactis conventis. În perioada voievodală Transilvaniei i-a fost refuzat acest drept, însă perioada constituțională sub suzeranitate otomană (1541-1691) a restituit Dietei dreptul alegerii principelui. În Moldova și Țara Românească acest drept a fost atât de bine conservat până în secolul al XVI-lea, încât atunci când
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
întregul program de renaștere națională epocii care a urmat"602. Acesta este sensul pozitiv și solidar al acțiunii stărilor privilegiate. 8.1.1 Tipologii și terminologie În principatele dunărene au fost identificate trei tipuri de Adunări ale stărilor privilegiate 603: voievodal, în perioada secolelor XV-XVI, ale cărui origini pornesc din secolul al XIV-lea; boieresc (nobiliar), din secolul al XVI-lea în prima jumătate a secolului al XVIII-lea; sfatul de obște fanariot, în perioada 1750-1821 (a cărui activitate se prelungește
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Românească 634. Sensul acestei intenții, înțeleasă ca un act autocratic al domnitorului, nu poate eluda realitatea existenței stărilor: un raport exprimă realitatea epocii, enumerând "ordinele sau stările nobile" (Ordines sive Status diversi nobili)635. Structura Adunărilor de stări de tip voievodal materializează legăturile de solidaritate între domnitor și marii boieri, din care o parte, fără a deține demnități la Curte, sunt puternici seniori teritoriali și se manifestă în acest sens în cadrul relațiilor vasalice. Biserica deținea un rol important. Funcția politică a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
În raport cu necesitățile Țărilor Române, funcțiile Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate s-au manifestat pe plan intern și extern, fiind materializate într-o pluralitate de forme în plan politic, juridic, legislativ și fiscal. 8.1.3 Adunările de stări de tip voievodal (secolele XV-XVII) În perioada voievodală este preponderentă funcția politică. Ea se manifestă mai întâi în alegerea domnitorilor. Atestate documentar de la 1418 în Țara Românească și 1457 în Moldova, adunările elective aveau un larg caracter reprezentativ. Sistemul mixt ereditar-electiv al Domniei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate s-au manifestat pe plan intern și extern, fiind materializate într-o pluralitate de forme în plan politic, juridic, legislativ și fiscal. 8.1.3 Adunările de stări de tip voievodal (secolele XV-XVII) În perioada voievodală este preponderentă funcția politică. Ea se manifestă mai întâi în alegerea domnitorilor. Atestate documentar de la 1418 în Țara Românească și 1457 în Moldova, adunările elective aveau un larg caracter reprezentativ. Sistemul mixt ereditar-electiv al Domniei, ori actele de autoritate ale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
modernă. 8.2.1. Voievodat și principat De la sfârșitul secolului al X-lea, românii organizați în cnezate și voievodate au înfruntat expedițiile militare ale triburilor maghiare. Din această perioadă și în prima jumătate a celui de-al XI-lea, organizarea voievodală s-a întărit, iar victoriile expedițiilor militare pornite din porunca regelui ungur Ștefan I au fost dificile. Acest proces de înstăpânire feudală s-a accentuat spre finele secolului al XIII-lea, în condițiile unei îndelungate rezistențe din partea populației românești, care
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
să evidențieze rolul pe care l-au jucat în dezvoltarea instituțională a unei țări. Cu privire la subdiviziunea celei de-a doua faze perioada incipientă a principatului Transilvaniei (1111-1176) în istoriografie s-au perpetuat în general datele ca aparținând perioadei de dezvoltare voievodală, fără a distinge cu deosebire etapa dintre anii 1111-1176707, adică aproape un secol, pentru care nu există toate datele necesare pentru a argumenta "de ce și cum", aproape un secol de istorie și evoluție a Transilvaniei într-un spațiu definit de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
dependența de regatul maghiar. Dar când s-a produs acestă aducere în dependență ? Problema ar trebui privită în mod cu totul diferit, am putea spune chiar opus analizei acceptată până în prezent. Au fost nevoiți ungurii să recunoască tradiția acestor instituții voievodale prin chiar menținerea lor, fapt atestat documentar după 1176 până la 1541, sau au impus revenirea la instituția voievodului, mult mai convenabilă înstăpânirii, după proprii încercări de manifestare a unei suveranități princiare în Transilvania în perioada 1111-1176? Este adevărat că, după
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în special în ceea ce privește asimilarea acestuia cu voievodul din "timpurile de mai înainte". Este o prevedere confuză care a permis, cum de altfel era și legiferat, numirea guvernatorului în aceleași condiții cu aceea a voievozilor din perioada suzeranității ungare în Transilvania voievodală și nu alegerea acestuia, conform tradiției din perioada anterioară a Principatului (sau și din perioada 1111-1176?). Nici nu se putea altfel, întrucât instituția guvernatorului era și trebuia să fie inferioară celei a principelui (în această perioadă principe fiind însuși împăratul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sub numele Carol al III-lea, asigura succesiunea la tron fiicei sale Maria Tereza 717. 8.2.2. Congregațiile locale și Congregații generale în voievodatul Transilvaniei Între instituțiile centrale care au subliniat individualitatea și autonomia Transilvaniei se numără Congregațiile generale voievodale. Caracterul diferențiat al adunărilor din Transilvania au determinat ierarhizarea lor în mai multe categorii. Alături de adunările organizate și desfășurate la scara întregului voievodat, au funcționat adunări locale (congregatio generalis) ale nobilimii, ale românilor, sașilor și secuilor. Ele corespund organizării administrativ-teritoriale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și administrativă a Transilvaniei la cursul anterior anului 1780. Dieta a fost una din cele mai importante instituții de drept public din Principatul și apoi Marele Principat al Transilvaniei, de-a lungul a peste trei secole. Dezvoltate din Congregațiile generale voievodale, cu rol în general consultativ, Dietele au devenit adunări deliberative, care au început să organizeze viața autonomă a Transilvaniei. În perioada 1529-1540778 au fost convocate diete la Bistrița, Biertan, Cluj, Grind, Iernut, Târgu-Mureș și Turda. Este vorba de perioada pe
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a Transilvaniei. În perioada 1529-1540778 au fost convocate diete la Bistrița, Biertan, Cluj, Grind, Iernut, Târgu-Mureș și Turda. Este vorba de perioada pe care o denumim, din punctul de vedere al organizării instituției Adunărilor de stări, tranziția de la Congregațiile generale voievodale la Dieta Principatului Transilvaniei (1529-1540). La 21 ianuarie 1529, a fost convocată Dieta de la Grind, importantă prin decizia de înființare a unui stat autonom al Transilvaniei. Accentuarea autonomiei după anul 1526 este semnificativă pentru țările din fostul regat al Ungariei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
780. Pe baza informațiilor documentare, se știe că la 4 și 5 septembrie 1541 a avut loc în mod formal acțiunea de instaurare a suzeranității Porții otomane în Transilvania și Timiș. Aflate într-un raport de dublă subordonare în perioada voievodală, Adunările de stări își vor manifesta accentuat autonomia începând cu perioada războiului dintre regatul Ungariei și Poarta otomană. În aceste împrejurări, ele vor adopta la început importante măsuri de ordin militar (cele dintâi fiind atestate în anul 1526 la Aiud
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Sándor (Erdélyi Országgyülési emlékek történeti bevezetésekkel. Monumenta Comitialia Regni Transsylvaniae, 21 volume), precum și cea a lui Lám Károly783, care încadrează istoria Dietelor în Principatul Transilvaniei începând cu anul 1541. O altă veche lucrare, consacrată Adunărilor de stări transilvane în perioada voievodală, aparține lui Vass József784. Autorul consemna și analiza pentru anul 1540 trei Diete, din care două desfășurate la Turda în lunile mai și decembrie, a treia fiind cea de la Sighișoara (29 august). Fără a le delimita având pe baza unui
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
mai și decembrie, a treia fiind cea de la Sighișoara (29 august). Fără a le delimita având pe baza unui reper de referință, de pildă domnia lui Ioan Zápolya, Vass József a inclus cele trei Diete perioadei istorice a Congregațiilor generale voievodale. Delimitarea sa temporală nu este lipsită de interes pentru încadrarea activității dietale. Joseph Trausch 785 a publicat doar datele cronologice ale celor 51 de Congregații generale voievodale cunoscute pentru perioada 1291-1540, majoritatea însă incomplete. În ceea ce privește dietele convocate după 1526, pentru
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Zápolya, Vass József a inclus cele trei Diete perioadei istorice a Congregațiilor generale voievodale. Delimitarea sa temporală nu este lipsită de interes pentru încadrarea activității dietale. Joseph Trausch 785 a publicat doar datele cronologice ale celor 51 de Congregații generale voievodale cunoscute pentru perioada 1291-1540, majoritatea însă incomplete. În ceea ce privește dietele convocate după 1526, pentru perioada 1529-1540 autorul enumera trei diete (la 1536, 1538 și 1540), fără a menționa nici ziua și luna, nici locul desfășurării. Istoricul maghiar Zsolt Trócsány786 afirma, cu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nu este totuși dificil să ajungem la un punct comun. De la început rezultă că J. Vass, în lucrarea cea mai veche și bazată, tocmai de aceea, pe surse documentare mai puține, analizează activitatea dietală în cadrele instituționale ale Congregațiilor generale voievodale. Opinia sa este corectă, susținută și argumentată. Autorul nu a sesizat însă că toate caracteristicile acestei perioade de trecere la Principat se regăsesc în activitatea dietală și, mai precis, în transformarea instituției Congregației generale voievodale. Zsolt Trócsány și Al. Herlea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]