931 matches
-
perioada dintre cele două războaie mondiale, Iernutul a făcut parte din județul Târnava-Mică (interbelic) și a fost reședința Plasei Iernut. Iernutul a făcut parte, pe rând, din Dacia, Imperiul roman, formațiuni statale specifice începutului de ev mediu (România populară, cnezat, voievodatul lui Gelu), voievodatul Transilvaniei dominat de nobilimea maghiară (sec XII - XVI), principatul Transilvaniei aflat sub suzeranitate otomană (sec. XVII), Imperiul habsburgic (sec. XVII - XIX), Imperiul austro-ungar (1867-1918). La data de 17 aprilie 1989 localitatea Iernut a devenit oraș. Primul primar
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
două războaie mondiale, Iernutul a făcut parte din județul Târnava-Mică (interbelic) și a fost reședința Plasei Iernut. Iernutul a făcut parte, pe rând, din Dacia, Imperiul roman, formațiuni statale specifice începutului de ev mediu (România populară, cnezat, voievodatul lui Gelu), voievodatul Transilvaniei dominat de nobilimea maghiară (sec XII - XVI), principatul Transilvaniei aflat sub suzeranitate otomană (sec. XVII), Imperiul habsburgic (sec. XVII - XIX), Imperiul austro-ungar (1867-1918). La data de 17 aprilie 1989 localitatea Iernut a devenit oraș. Primul primar sub guvernare românească
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
război mondial regiunea avea un caracter preponderent agrar. În 1921, după încheierea războiului polono-sovietic, tratatul de pace de la Riga a stabilit între altele împărțirea Volâniei între Polonia și Uniunea Sovietică. Polonia a ocupat cea mai mare parte a regiunii, înființând Voievodatul Wołyń. Cea mai mare parte a Volâniei estice a devenit parte a regiunii Jîtomîr. În perioada 1935-1938, Stalin a ordonat deportarea polonezilor din Volânia răsăriteană - prima deportare pe criterii etnice din istoria Uniunii Sovietice. În 1939, după semnarea Pactului de
Volânia () [Corola-website/Science/312203_a_313532]
-
marginea comunei, în direcția nord-vest, lângă apa Cigherului, pe locul numit Chereptel se văd urmele Cetății Zărandului. Unii istorici, ca de exemplu arădeanul Gabor Fabian, susțin ca această cetate a luat ființă pe baza unei cetăți de pământ care aparținea voievodatului lui Menumorut (sec. X). În aceste părți s-a ținut și un "târg de fete" asemănător celui de pe Muntele Găina. Obiceiul a dispărut încă înainte de 1835, probabil odată cu mutarea comunei pe actualul său loc. Câteva dintre localitățile Țării Zărandului merită
Zărand, Arad () [Corola-website/Science/300314_a_301643]
-
(în ) este o arie protejată ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată pe teritoriul administrativ voievodatului Podlasia din Polonia, la frontiera cu Belarus. Acest parc național reprezintă porțiunea poloneză din Pădurea Białowieża, un areal natural întins pe teritoriile Poloniei și Belarusului vecin inclus în întregimea sa în Patrimoniul Mondial UNESCO. Aria naturală se află în zona
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
cu Belarus. Acest parc național reprezintă porțiunea poloneză din Pădurea Białowieża, un areal natural întins pe teritoriile Poloniei și Belarusului vecin inclus în întregimea sa în Patrimoniul Mondial UNESCO. Aria naturală se află în zona central-estică a Poloniei, în sud-estul voievodatului Podlasia, în nordul orașului Białowieża. a fost înființat în anul 1932 și reprezintă o mică parte a vechilor Codri ai Mazuriei (Pădurea Białowieża) ce ocupau Europa de Est, o zonă acoperită cu păduri seculare. Din cauza exploatării nemiloase a lemnului din această zonă
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
limbii române, prin diversificarea fondului de cuvinte neprincipal, lăsând însă structura gramaticală „latină“ sau prelatină aproape neatinsă. Importanta influență slavă în daco-română este pusă în legătură cu bilingvismul, cu istoria țaratelor româno-bulgare și cu rolul slavonei, limbă liturgică și limbă oficială a voievodatelor române. În schimb, faptul că celelalte limbi romanice de est, din sudul Dunării, nu au suferit influența lexicală slavă cu aceeași intensitate ca dacoromâna, este pus în legătură cu evoluția separată a populațiilor protoromâne din nordul și din sudul lanțului munților Balcani
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
Moldovei feudale de ceea ce era pe atunci orașul de graniță Cozmin. Orașul este situat la o altitudine de 232 metri și are locuitori, preponderent ucraineni. Prima mențiune documentară a orașului datează din anul 1413, perioadă în care făcea parte din Voievodatul Moldovei. În perioada medievală, i au aparținut domeniului feudal al Episcopiei Rădăuților. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a
Cozmeni () [Corola-website/Science/309584_a_310913]
-
au fost fie integrate acestor state (mai ales in Europa de Apus), fie absorbite de năvălitori migratori prădalnici (prin germanizare, în Alpi, cu excepția Romanșilor, sau prin slavizare în Balcani), fie au supraviețuit, contopindu-se și formând principate mai mari (cazul voievodatelor românești). Româniile (româniile) populare din istoria Românilor pot fi identificate, în mod probabil dacă nu cert, prin următoarele denumiri : Mulți autori includ în această listă cnezatele menționate pe teritoriul viitoareler voievodate românești înainte de întemeierea acestora : Maramureșul și formațiunile, poate fictive
Romanii populare () [Corola-website/Science/319087_a_320416]
-
jupanul Dimitrie, Balica și Dobrotici în Dobrogea (aceștia din urmă, revendicați și de istoricii bulgari). Aceste formațiuni, a căror identitate că Românii populare poate fi (și este) discutată, dispar treptat în secolele XI-XIV, fiind, la nord de Dunăre, înlocuite prin voievodatele istorice numite tradițional "Țările Române", denumire care se referă la populația majoritară mai degrabă decât la structura de stat (maghiară în Transilvania) :
Romanii populare () [Corola-website/Science/319087_a_320416]
-
Salina Wieliczka (în ) este localizată în orașul Wieliczka, în sudul Poloniei, în zona metropolitană a orașului Cracovia, Voievodatul Polonia Mică. Mina a fost construită în secolul al XIII-lea și producea sare de masă continuu până în anul 2007, fiind una dintre cele mai vechi mine aflată în exploatare. De la începuturi și pe parcursul existenței sale, mina regală a fost
Salina din Wieliczka () [Corola-website/Science/329264_a_330593]
-
Odesa (în ) este o regiune din Ucraina. Capitala sa este orașul Odesa. Încă din evul mediu regiunea la apus de Nistru a aparținut voievodatului românesc Moldova, numeroase hrisoave bisericești sau politice atestând că era o parte "de jure" a acestui stat. La răsărit de Nistru se afla Edisanul, provincie disputată a cărei capitală era cetatea Oceacov : și acolo, numeroși agricultori români trăiau sub stăpînirea
Regiunea Odesa () [Corola-website/Science/298923_a_300252]
-
bizantine "Ungro-Vlahia" ("Vlahia dinspre Ungaria"), și păstorite de Patriarhia Constantinopolului prin "horepiscopi" (χωρεπισϰόποι : episcopi itineranți) iar ulterior "prezbiteri" trimiși de "perihoreții" (περιχωρήτες : "supraveghetorii marginilor" în grecește) de la Vicina. Când cnezatele dintre Carpați și Dunăre s-au unit pentru a forma voievodatul Țării Românești, episcopul Iachint de Vicina, probabil unul dintre "perihoreți", a devenit primul ""Mitropolit al Ungro-Vlahiei"". Deoarece atât în Țaratul vlaho-bulgar din sec. XII-XIV, cât și în statele românești apărute în sec. XIV, autoritatea ortodoxă, precum și cea civilă, foloseau limba
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
Gubinek (, în Limba sorabă: Gubink) este un sat în Polonia, situat în Voievodatul Lubusz, în județul Krosno, lângă Gubin, situat pe râul Neisse pe drumul No. 32. În anii 1975-1998 localitatea a aparținut administrativ de regiunea Zielona Gora. Prima menționare documentară a satului apare în anul 1479, sub numele german Gubbinchen. Așezarea a
Gubinek, Lubusz () [Corola-website/Science/329267_a_330596]
-
ale exploatării sării de către romani. În satul Peștera (de lângă Dej) s-au descoperit morminte romane.La Cetan a fost identificat un drum roman și ceramică romană. Teritoriul actual al orașului și exploatările de sare de aici au făcut parte din voievodatul lui Menumorut. Granița dintre voievodatele lui Gelu și Menumorut era Valea Fizeșului, care se varsă în Someșul Mic. După anul 905 a început cucerirea maghiară a acestor formațiuni politice româno-slave. Pentru impulsionarea vieții economice, regalitatea maghiară a încurajat colonizarea sașilor
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
În satul Peștera (de lângă Dej) s-au descoperit morminte romane.La Cetan a fost identificat un drum roman și ceramică romană. Teritoriul actual al orașului și exploatările de sare de aici au făcut parte din voievodatul lui Menumorut. Granița dintre voievodatele lui Gelu și Menumorut era Valea Fizeșului, care se varsă în Someșul Mic. După anul 905 a început cucerirea maghiară a acestor formațiuni politice româno-slave. Pentru impulsionarea vieții economice, regalitatea maghiară a încurajat colonizarea sașilor în Transilvania. În drumul lor
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
Localitatea este situată în partea sud-estică a județului Alba, la poalele Munților Cindrel, 25 de km distanță de orașul Sebeș. Așezarea de la Gârbova a fost constituită de sașii chemați aici de regele Ungariei, Geza I (1141-1161) pentru a apăra granițele voievodatului. Cetatea a fost construită în centrul localității de către greavul sas Herbord de Wrbow, în a doua parte a secolului al XIII-lea. Reședința nobiliară era fortificată cu un zid care delimita o incintă circulară și dispunea de un donjon romanic
Cetatea Greavilor din Gârbova () [Corola-website/Science/322730_a_324059]
-
este un oraș aflat în județul Trzebnica, voievodatul Silezia Inferioară, Polonia. Orașul este stațiune turistică din 1830, pe când făcea parte din Regatul Prusiei, sub numele de "Obernigk". El se află la vest de Trzebnica, reședința județului, și la nord-vest de Wrocław, capitala voievodatului. O teorie privind numele orașului
Oborniki Śląskie () [Corola-website/Science/297933_a_299262]
-
oraș aflat în județul Trzebnica, voievodatul Silezia Inferioară, Polonia. Orașul este stațiune turistică din 1830, pe când făcea parte din Regatul Prusiei, sub numele de "Obernigk". El se află la vest de Trzebnica, reședința județului, și la nord-vest de Wrocław, capitala voievodatului. O teorie privind numele orașului este aceea că provine de la termenul "Obora" (care în poloneză înseamnă "ocol de vite"), sugerând un sat ai cărui locuitori se ocupau cu creșterea vitelor. O altă teorie sugerează că numele provine de la "O bor
Oborniki Śląskie () [Corola-website/Science/297933_a_299262]
-
nu de conifere. Numele a rămas în mare parte neschimbat de-a lungul istoriei, având variații ca "Obora", "Obornik", "Obiring", "Obernigk". Adjectivul "Śląskie" („silezian”, sau „al Sileziei”) a fost adăugat după 1945 pentru a face distincția față de orașul Oborniki din voievodatul Polonia Mare. Primele urme de prezență umană în regiune provin din kurganele mezolitice caracteristice culturii lusațiene de la începutul epocii bronzului găsite în împrejurimi, precum și din uneltele din mezolitic și topoarele din neolitic. Prima atestare a orașului Oborniki provine dintr-o
Oborniki Śląskie () [Corola-website/Science/297933_a_299262]
-
Cracovia este unul dintre cele mai mari și mai vechi orașe din Polonia, cu o populație urbană de 756,441 (2008). Situat pe râul Vistula (în ) în voievodatul Polonia Mică, orașul datează din secolul al VII-lea. A fost capitala Poloniei în perioada 1038-1596, capitala Marelui Ducat al Cracoviei între anii 1846-1918, și capitala voievodatului Cracoviei din secolul al XIV-lea până în 1999 când a avut loc o
Istoria Cracoviei () [Corola-website/Science/329406_a_330735]
-
o populație urbană de 756,441 (2008). Situat pe râul Vistula (în ) în voievodatul Polonia Mică, orașul datează din secolul al VII-lea. A fost capitala Poloniei în perioada 1038-1596, capitala Marelui Ducat al Cracoviei între anii 1846-1918, și capitala voievodatului Cracoviei din secolul al XIV-lea până în 1999 când a avut loc o reorganizare administrativă a Poloniei. Acesta este acum capitala voievodatului Polonia Mică. Cea mai veche cunoscută așezare pe locul actual al Cracoviei a fost stabilit pe Dealul Wawel
Istoria Cracoviei () [Corola-website/Science/329406_a_330735]
-
-lea. A fost capitala Poloniei în perioada 1038-1596, capitala Marelui Ducat al Cracoviei între anii 1846-1918, și capitala voievodatului Cracoviei din secolul al XIV-lea până în 1999 când a avut loc o reorganizare administrativă a Poloniei. Acesta este acum capitala voievodatului Polonia Mică. Cea mai veche cunoscută așezare pe locul actual al Cracoviei a fost stabilit pe Dealul Wawel și datează din secolul al IV-lea. Legenda atribuie crearea orașului lui Krakus domnitor mitic, care a construit orașul peste o peșteră
Istoria Cracoviei () [Corola-website/Science/329406_a_330735]
-
(pronunțat : ) este un oraș în sud-estul Poloniei cu 25.714 locuitori (2006), situat în Voievodatul Sfintei Cruci (din 1999). Este capitala județului (din 1999). Sandomierz este cunoscut pentru Centrul Vechi, care reprezintă o importanță atracție turistică. În trecut, Sandomierz era cunoscut ca unul dintre cele mai importante centre urbane nu numai din Polonia Mică, ci
Sandomierz () [Corola-website/Science/297842_a_299171]
-
Cluj-Gherla. Denumirea Corneni provine de la pădurea de corni din apropiere. Corneniul este bine cunoscut în zonă mai ales prin castelul care a fost complet renovat după anul 2000. Documentele pomenesc diferiți nobili, proprietari de pământuri, care îndeplineau diferite dregătorii în voievodatul Transilvaniei. De exemplu, în 1219 dregătorul Adrian din Corneni a fost trimis la Oradea cu un grup de oameni din Dăbâca pentru proba fierului roșu. În 1492 dregătorul Andrei a interzis fraților Grigore și Nicolae din Beclean să vândă unele
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]