1,096 matches
-
care făceau parte Răspopitul, Anița, Duduveică, Mitrună, țiganul Parpanghel și femeia sa Fira rătăcește pe drumuri, neavând nici măcar cai. Haiducii văd un voinic la o fântână care avea cu el șapte cai și îi cer să le vândă caii, dar voinicul îi bate. Mai apoi, vonicul Anghel zis Șaptecai (Florin Piersic), devine noua căpetenie a haiducilor și conduce mai multe atacuri asupra arnăuților. Femeia fostului căpitan, Anița (Marga Barbu), devine iubita noului căpitan. Urmărit de poteră, Anghel le cere camarazilor săi
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
iau În casă nefiind treabă pentru el. — Nu vleau - Își spuse punctul de vedere mogâldeața dându-se doi pași Înapoi din calea mâinilor mamei Întinse spre el. — I-auzi măi! - se miră puțin aceasta - da cine te-a Întrebat măcar voinicule? — Lasă, lasă Ano și vino și dă-mi o mână de ajutor că uite cum se zbate și nu pot singur. Mi-e să... — Hai nu te speria! Așa e câteodată, mai altfel, da să vezi că o să fie... bine
Editura Destine Literare by Ștefan Vișan () [Corola-journal/Journalistic/75_a_284]
-
națională clasică și contemporană transpusă muzical cu har și respect, în șlagăre nemuritoare. A compus pe versuri de Eminescu (Vino în amurg; Lasă lumea ta), Octavian Goga (Cântecele mele; Crăiasa apelor), Eugen Frunză, Zaharia Stancu, Vasile Alecsandri, Panait Cerna (Cântecul voinicului), Mircea Dinescu (Grâu păzit de maci), Victor Eftimiu, George Țărnea, Șt. O. Iosif, Ana Blandiana, Macedonski (Noapte de mai), Ion Minulescu, Demostene Botez, Ioan Alexandru, Marin Sorescu, George Bacovia (Adio, pică frunza), Ion Lotreanu (Domnișoară, domnișoară; Eu sunt ca viața
Marian Nistor () [Corola-website/Science/326896_a_328225]
-
flori, unele mai frumoase și mai interesante ca altele: smirdar, campanule (clopoței pitici), gențiene, nu-mă-uita, panseaua de munte (trei-frați-pătați), rușulița, garofița de munte, omagul. Dintre florile ocrotite prin lege menționăm: Floarea-reginei, cunoscută și sub denumirea de „floarea de colț”, sângele voinicului, iedera albă. La jumătatea lunii iunie, sus în golul alpin înflorește bujorul de munte ("Rhododendron kotschyi"), care se prezintă sub forma unei inflorescențe parfumate, de un roșu aprins, care îmbracă muntele precum o pătură ce se vede la mare distanță
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
ssp. jankae"), narcisa ("Narcissus stellaris"), sânziana albă ("Galium rotundifolium"), sânziana de pădure ("Galium vernum"), mărarul porcului ("Peucedanum rochelianum"), cucuta de baltă ("Circaea lutețiana"), floarea „Paștilor” ("Anemone ranunculoides"), sănișoara ("Saniculea europaea"), dalac ("Paris quadrifolia"), brei ("Mercurialis perennis"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), colțunii-popii ("Violă silvestris"), flămânzica ("Draba nemerosa"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pochivnic ("Asarum europaeum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz ("Helleborus purpurascens"), angelica ("Angelica archangelica"), vioreaua ("Scilla bifolia"), violă dacica ("Centaurea retezatensis"), brebenei ("Coryadilis solidă"), trei-răi ("Hepatică
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
și diseminări de brad iar pe vârfurile stâncoase apar sporadic exemplare de molid și tisa. Se întâlnesc de asemenea plante rare, unele ocrotite de lege, cum ar fi floarea de colț. Acesteia i se alătură garofița albă de stânci, sângele voinicului, mătrăguna și numeroasele tufe de liliac. Primele date științifice legate de floră de pe Muntele Vâlcan se găsesc în lucrările lui "J.C. Baumgarten" din anul 1816. Ulterior mulți alți cercetători și-au dedicat studiile florei muntelui, concluzionindu-se că inventarul vegetal al
Muntele Vulcan (arie protejată) () [Corola-website/Science/314550_a_315879]
-
sanguineum"), ghințura ("Gențiana utriculosa"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea"), săbiuța ("Gladiolus imbricatus"), vanilie sălbatică ("Heliotropium europaeum"), cioroi ("Inula salicina"), varză iepurelui ("Ligularia glaucă"), lopățea ("Lunaria rediviva"), buhai ("Listera ovata"), brei ("Mercurialis perennis"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), sugătoare ("Monotropa hypopitys"), sângele voinicului ("Nigritella nigra"), sparceta ("Onobrychis viciifolia"), bănica ("Phyteuma orbiculare"), firuța ("Poa remota"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), coacăz de munte ("Ribes alpinum"), molotru ("Trigonella procumbens"), măzăriche de pădure ("Vicia sylvatica"), coada mielului ("Veronica prostrata"), rutișor ("Thalictrum foetidum"), orz pădureț ("Hordelymus europaeus"), sau pir-gros
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică). Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), cununița ("Spiraea chamaedryfolia"), măceș ("Roșa canina") sau mur ("Rubus fruticosus"); pășuni și fânețe. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice de stâncărie și pajiște; printre care: ovăscior ("Helictotrichon decorum"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), stânjenel siberian ("Iris sibirica"), narcisa ("Narcissus stellaris"), ineața ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), firuța ("Poa sylvicola"), păiuș roșu ("Festuca rubra"), iarbă vântului ("Nardus strictă"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes
Cheile Tecșeștilor () [Corola-website/Science/325600_a_326929]
-
Campanula carpatica" și "Campanula alpina"), crucea-pământului ("Heracleum carpaticum"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), siminic ("Antennaria dioica"), o subspecie de coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), pufuliță ("Epilobium alpestre"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii ssp. transsilvanicum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), nopticoasă ("Hesperis matronalis L. ssp. candida"), trânji ("Neottia nidus-avis") orhidee sălbatică ("Traunsteinera globosa"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), poroinic ("Orchis mascula"), turtă ("Carlina acaulis"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus pulcherrimus"), urechelniță ("Jovibarba
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
jankae"), salba moale ("Euonymus latifolius"), pufulița ("Epilobium angustifolium"), ipcărigă de stâncă ("Gypsophila petraea"), năpraznică ("Geranium robertianum"), limba cucului ("Gențiana bulgarica"), sânziene ("Galium kitaibelianum, Galium baillonii"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), nopticoasa ("Hesperis matronalis ssp. cladotricha"), spânz ("Helleborus purpurascens"), trei-răi ("Hepatică nobilis"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), iedera ("Hedera helix"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), azalee de munte ("Loiseleuria procumbens"), crin ("Linum uninerve"), crin de pădure ("Lilium carniolicum ssp. jankae", "Lilium martagon"), muma-pădurii ("Lathraea squamaria"), lușcă ("Leucojum vernum"), sângele voinicului ("Nigritella
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), iedera ("Hedera helix"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), azalee de munte ("Loiseleuria procumbens"), crin ("Linum uninerve"), crin de pădure ("Lilium carniolicum ssp. jankae", "Lilium martagon"), muma-pădurii ("Lathraea squamaria"), lușcă ("Leucojum vernum"), sângele voinicului ("Nigritella nigra"), poroinic ("Orchis mascula, Orchis ustulata"), ploșnițoasa ("Orchis coriophora"), captalan ("Petasites albuș"), mierea-ursului ("Pulmonaria officinalis"), cuscrișor ("Pulmonaria rubra"), paronihie capitata ("Paronychia cephalotes"), foaie-grasă ("Pinguicula alpina"), amăreala ("Polygala alpestris"), clocotici ("Rhinanthus alectorolophus"), șoaldina aurie ("Sedum hispanicum"), cristeț ("Salvia glutinosa"), degetăruț
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
Rezervația de jepi de langă Piatra Arsă. Cuprind obiective floristice și faunistice reprezentate în Abruptul Bucsoiului, Valea Mălăiești și Valea Gaura. Specii ocrotite: Daphne blagayana (iedera albă), Angelica archangelica (angelica), Leontopodium alpinum (floarea-reginei, sau floarea de colț), Nigritella rubra (sângele voinicului), Dryas octopetala (argințica), Salix herbacea, Salix reticulata (salcia pitică), Papaver pyerenacium (macul galben), Botrychium lunaria (iarba dragostei), Silene acaulis (iarba roșioară). Ca arbuști se întalnesc Pinus montana (jnepenii), Juniperus nana (ienupărul), Rohodendron kotschyi (smârdarul, bujorul de munte). Aninișul de la Sinaia
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
mugo"), ienuperi ("Juniperus communis") și tufe de afini ("Vaccinium myrtillus"), merișori și întinse pajiști subalpine primare și secundare alcătuite din rogoz alpin ("Carex"), părușcă, toporișcă, rugină ("Juncus effusus") și ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de gențiana-cupa, strugurii ursului, sângele voinicului, sânzienele, brândușa de toamnă, ghiocelul. În zona Fântânele s-au dezvoltat crângurile, deși solurile sunt brun acide sărace și cu o fertilitate naturală scăzută. În zonele joase, pe văile Răcătăului și Someșului Cald, mai ales la Roșești se întâlnesc și
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
deținut un rol de căpetenie, mai ales berarii, rachierii, blănarii. Frățiile armenești, de natură laică, au conservat tradițiile naționale și au îndeplinit, de asemenea, un rol social, îngrijindu-se de cei săraci și de instrucția școlară a copiilor acestora. Frăția Voinicilor din Gherla, menționată prima oară în 1714 și avînd un statut conceput probabil de Vărzărian (Vărzărescu), era implicată în viața comunitară și participa la ceremonii religioase și sărbători. În a doua jumătate a secolului XIX majoritatea amenilor au fost maghiarizați
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
munte ("Campanula serrata"), churechiul de munte ("Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus, Ranunculus carpaticus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), luntricică galbenă ("Oxytropis campestris"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochii-șoricelului ("Saxifraga adscendens"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), sânziană ("Galium verum"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia eriantha"), arnică ("Arnica
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
witmannii"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine, Epipactis palustris"), ghințură ("Gentiana tenella, Gentiana punctata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), talpa-ursului ("Heracleum palmatum"), mirodea ("Hesperis nivea"), nopticoasă ("Hesperis matronalis ssp. candida"), urechelniță ("Jovibarba heuffelii"), buhăieș ("Listera cordata"), caprifoi ("Lonicera caerulea"), coprine ("Narcissus poeticus ssp. radiiflorus"), sângele voinicului ("Nigritella nigra ssp. nigra, Nigritella nigra ssp. rubra"), untul-vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis ustulata, Orchis militaris"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), pătlăgină ("Plantago gentianoides"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), măcriș de munte ("Rumex scutatus"), sipică ("Scabiosa lucida ssp. lucida"), punguliță ("Thlaspi dacicum
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
ajunge direct pe stigmatul din apropiere, dar prin intermediul insectelor care se deplasează de la o floare la alta, pot ajunge pe stigmatul unor plante mult mai îndepărtate. Există plante care pot fi polenizate numai de anumite tipuri de insecte. Indrușaimul (Sângele Voinicului) și alți membrii ai familiei mazărei au o construcție prin care greutatea insectei care stă pe foaia numită pânză, scoate afară staminele și stigmatul, frecându-se de corpul insectei. Există și plante ale căror flori pot fi polenizate numai de
Polenizare () [Corola-website/Science/304425_a_305754]
-
ssp. abietina"), ferigă de piatră ("Cystopteris sudetica"), iederă albă ("Daphne blagayana"), garofiță albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), "Gagea fistulosa" o specie floristică din familia Liliaceae, "Gymnadenia conopsea" o specie de orhidee cunoscută sub denumirea populară de "Mâna Maici Domnului", crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), crinișor de stâncă ("Lloydia serotina"), sângele voinicului ("Nigritella nigra"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), gălbinel de munte ("Doronicum
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
Dianthus spiculifolius"), "Gagea fistulosa" o specie floristică din familia Liliaceae, "Gymnadenia conopsea" o specie de orhidee cunoscută sub denumirea populară de "Mâna Maici Domnului", crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), crinișor de stâncă ("Lloydia serotina"), sângele voinicului ("Nigritella nigra"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), talpa-ursului ("Heracleum palmatum"), mirodea ("Hesperis nivea"), nopticoasă ("Hesperis matronalis ssp. candida"). Fauna sitului este
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
dacica"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), ienupăr ("Juniperus communes"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"), soc ("Sambucus nigra"), măceș ("Rosa canina") și mur ("Rubus fruticosus"). Flori și ierburi: floarea-de-colț ("Leontopodium alpinum Cass."), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), clopoței ("Campanula rotundifolia"), gâscariță ("Arabis alpina"), floarea-raiului ("Geranium macrorrhizum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus oreophilus"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), stânjenel siberian ("Iris sibirica"), buzdugan ("Sparganium neglectum"), ochiul boului de munte ("Aster alpinus"), omag ("Aconitum
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
lăsa împărăția. Cel mai mare dintre flăcăi pornește primul spre împărăție, dar tatăl său, vrând să-l încerce, se îmbracă într-o blană de urs și ajunge pe un alt drum înaintea fiului, speriindu-i calul și silindu-l pe voinic să se întoarcă din drum. La fel pățește și fiul cel mijlociu. Într-o noapte, fiul cel mic se gândea cum să scape de frica ursului și să încerce și el. El întâlnește o babă gârbovă, pe care o miluiește
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
navă cargo sub pavilion grecesc. Conform coordonatelor transmise de greci (longitudine și latitudine) la momentul semnalării stării de dificultate nava se afla eșuată între Gura Portiței și Brațul Sfântu Gheorghe unde înainta adânc spre uscat. În acel moment nava salvator Voinicul condusă chiar de Nicolae Mircea Ionescu (comandantul grupului de salvare), a părăsit în grabă portul Constanța în căutarea navei eșuate. Ajunși în scurt timp în zona indicată, nava grecească nu era de găsit. După un nou contact radio, grecii au
Evangelia (navă) () [Corola-website/Science/324219_a_325548]
-
grecii au transmis salvatorului alte coordonate, îndicând o poziție undeva pe litoralul dintre Gura Portiței și zona Vadu. După alte câteva ore de căutări, din pacate, în punctul dat de coordonatele transmise nu a fost găsită nici o navă. Salvatorii de pe Voinicul au chemat încă o dată prin radio nava Evangelia, însă aceasta n-a mai răspuns. Situația inedită l-a determinat pe șeful Grupului de Salvare să solicite căutarea vasului, apelând si la salvatorul Albatros. Această navă avea un pescaj ceva mai
Evangelia (navă) () [Corola-website/Science/324219_a_325548]
-
încă o dată prin radio nava Evangelia, însă aceasta n-a mai răspuns. Situația inedită l-a determinat pe șeful Grupului de Salvare să solicite căutarea vasului, apelând si la salvatorul Albatros. Această navă avea un pescaj ceva mai mic decât Voinicul și putea naviga mult mai aproape de țărm. Totodată comandantul Mircea Ionescu a solicitat Grupului de Salvare să caute nava eșuată în directia opusă coordonatelor transmise de greci. Și astfel, pornind spre Sud-ul litoralului, în zorii zilei de 15 Octombrie
Evangelia (navă) () [Corola-website/Science/324219_a_325548]