595 matches
-
candidaților moderați; - reduce campaniile negative 9; - este ales candidatul cu cel mai puternic suport general; - sporește valoarea votului; - este mai puțin vulnerabilă la votul strategic și reprezintă exact candidații minoritari (atunci când candidatul preferat nu are șanse de a câștiga alegerile, votantul poate în continuare să îi ofere aprobarea, selectând apoi și un candidat cu mai multe șanse de a câștiga). Principalul dezavantaj al regulii aprobării este acela că nu reprezintă exact intensitatea preferințelor votanților. Votantul poate aproba mai mulți candidați fără
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
nu are șanse de a câștiga alegerile, votantul poate în continuare să îi ofere aprobarea, selectând apoi și un candidat cu mai multe șanse de a câștiga). Principalul dezavantaj al regulii aprobării este acela că nu reprezintă exact intensitatea preferințelor votanților. Votantul poate aproba mai mulți candidați fără a-i prefera pe toți la fel. Raportându-ne la exemplul nostru de mai sus, spunem că îi preferăm pe candidații B și D, cu toate că B este preferat lui D la nivel personal
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
are șanse de a câștiga alegerile, votantul poate în continuare să îi ofere aprobarea, selectând apoi și un candidat cu mai multe șanse de a câștiga). Principalul dezavantaj al regulii aprobării este acela că nu reprezintă exact intensitatea preferințelor votanților. Votantul poate aproba mai mulți candidați fără a-i prefera pe toți la fel. Raportându-ne la exemplul nostru de mai sus, spunem că îi preferăm pe candidații B și D, cu toate că B este preferat lui D la nivel personal. Sub
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
o definiție a votului strategic aceasta s-ar referi la transferul de voturi pentru orice altă alternativă care nu e prima preferință a individului cu scopul de a îmbunătăți rezultatul alegerilor. Pentru o mai bună descriere și înțelegere a modelului votantului strategic vom apela la un exemplu folosind modelul votantului rațional: - fie un votant V (Ion) și trei alternative de vot (A, B, C); - cel mai bun rezultat pentru votant este determinat de cel mai mare câștig pe care îl poate
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
la transferul de voturi pentru orice altă alternativă care nu e prima preferință a individului cu scopul de a îmbunătăți rezultatul alegerilor. Pentru o mai bună descriere și înțelegere a modelului votantului strategic vom apela la un exemplu folosind modelul votantului rațional: - fie un votant V (Ion) și trei alternative de vot (A, B, C); - cel mai bun rezultat pentru votant este determinat de cel mai mare câștig pe care îl poate obține în urma ieșirii câștigătoare a alter nativelor; - stabilim că
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
iasă câștigătoare, V va opta pentru preferința secundă A. Aceasta este ceea ce se numește un vot strategic. Pot fi identificați o serie de factori care favorizează apariția votului strategic: a) regula de vot care favorizează astfel de comportamente; b) capacitatea votantului de a fi decisiv în stabilirea alternativei câștigătoare; c) opțiunile viabile pe care votantul le are și care pot influența decizia; d) gradul de informație pe care îl are individul în ceea ce privește regula de vot și scena politică. În general, votul
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
un vot strategic. Pot fi identificați o serie de factori care favorizează apariția votului strategic: a) regula de vot care favorizează astfel de comportamente; b) capacitatea votantului de a fi decisiv în stabilirea alternativei câștigătoare; c) opțiunile viabile pe care votantul le are și care pot influența decizia; d) gradul de informație pe care îl are individul în ceea ce privește regula de vot și scena politică. În general, votul strategic este considerat un comportament electoral rău, deoarece alegătorul este presat de regulile jocului
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
din diferența de câștigător între situația experimentală și alegerile reale. În experiment (pe un eșantion relevant) a câștigat Chirtoacă, în timp ce în mod real (turul întâi) pe primul loc s-a clasat Dodon. Una dintre explicațiile acestui fapt constă în nesinceritatea votanților lui Dodon (tinerilor din Chișinău le este rușine să spună că votează un candidat comunist), așa că la exit-poll-uri și în cazul nostru - la experiment - au ales alte alternative, iar cea de-a doua constă în reticența votanților comuniști 222 Competiția
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
constă în nesinceritatea votanților lui Dodon (tinerilor din Chișinău le este rușine să spună că votează un candidat comunist), așa că la exit-poll-uri și în cazul nostru - la experiment - au ales alte alternative, iar cea de-a doua constă în reticența votanților comuniști 222 Competiția politiCă la nivel loCal (reieșită în urma focus-grupului făcut cu operatorii de teren) de a participa la experiment. Principala limită a cercetării noastre constă în lipsa unei a treia alternative relevante care să poată schimba ierarhia clasamentului. Alte impedimente
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
sunt transformate în locuri în Parlament atribuite competitorilor politici), dar și reguli privind formarea coalițiilor etc. Mai mult, aceste reguli și norme funcționează în modalități specifice la nivel central și local. Însă ea depinde de caracteristici ale societății, ca numărul votanților, grupurile sociale existente, precum și de diverse alte trăsături generale. Competiția politică se desfășoară între actori (cel mai adesea, partide politice sau coaliții ale acestora, dar, așa cum se va argumenta pe larg în volum, poate fi vorba și despre o competiție
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
larg în volum, poate fi vorba și despre o competiție intrapartinică), iar scopul actorilor este de a atrage cât mai multe voturi. În ce sistem instituțional are loc această competiție, care e comportamentul partidelor și, de asemenea, care e comportamentul votanților - iată întrebări pe care nu le poate ocoli nici un fel de încercare de a înțelege viața politică a unei țări. Ca în orice alt domeniu de studiu, o astfel de încercare va trebui, în chip necesar, să se întemeieze pe
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
a-și maximiza numărul de voturi, raportat la numărul de voturi care ar putea fi obținut prin situarea la una dintre extreme. Astfel, pentru a-și maximiza numărul de voturi, competitorii politici vor converge către centru, apropiindu-se de poziția votantului median. În sistemele multipartid, partidele se vor distribui de-a lungul axei stânga-dreapta, fiecare poziționându-se în așa fel încât să corespundă distribuției politice a votanților. Va apărea astfel un echilibru în care partidele politice se vor poziționa în așa
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
maximiza numărul de voturi, competitorii politici vor converge către centru, apropiindu-se de poziția votantului median. În sistemele multipartid, partidele se vor distribui de-a lungul axei stânga-dreapta, fiecare poziționându-se în așa fel încât să corespundă distribuției politice a votanților. Va apărea astfel un echilibru în care partidele politice se vor poziționa în așa fel încât orice deplasare ulterioară a unui partid spre una dintre extreme să nu fie profitabilă din punctul de vedere al numărului de voturi obținute. Spre deosebire de
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
datelor disponibile indică faptul că modelul direcțional explică mai bine decât cel downsian opțiunile electorale ale românilor, iar utilitatea direcțională are un efect mai puternic asupra opțiunilor de vot decât cea downsiană. (Acest fapt sugerează de asemenea că în comportamentul votanților componenta ideologică a jucat un rol important.) În capitolul 3, Andra-Maria Roescu propune o analiză a principalelor consecințe ale sistemului electoral care a funcționat în România în cadrul competițiilor electorale parlamentare din 2008 și 2012. Sistemul electoral a avut repercusiuni atât
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
vot. De asemenea, ei discută posibilitatea apariției votului strategic. Exercitarea votului strategic presupune ierarhizarea clară a preferințelor între alternativele oferite și orientarea alegerii către alternativa care are cele mai multe șanse de a o învinge pe cea mai slab situată în preferințele votantului. Astfel, în situația exercitării unui vot strategic, alegătorul nu va opta pentru varianta pe care o situează pe primul loc în ierarhia preferințelor (dacă va considera că aceasta nu are șanse de a fi adoptată), ci își va adapta acțiunea
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
a înregistrat o scădere de 34,57%. La alegerile din 2012, spre deosebire de 2008, au participat două alianțe electorale: USL (PSD + PNL) și ARD (PDL + FC + PNȚCD). În 2008 PNL, PSD și PDL au candidat separat. Tendința de a simplifica alegerea votanților, prin postularea unui clivaj ideologic stânga-dreapta, a făcut ca cele două alianțe să se adreseze în special votanților moderați, fără opțiuni extreme din punct de vedere politic. Această tendință a fost contracarată de apariția unui nou partid, PPDD. Mișcarea spre
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
USL (PSD + PNL) și ARD (PDL + FC + PNȚCD). În 2008 PNL, PSD și PDL au candidat separat. Tendința de a simplifica alegerea votanților, prin postularea unui clivaj ideologic stânga-dreapta, a făcut ca cele două alianțe să se adreseze în special votanților moderați, fără opțiuni extreme din punct de vedere politic. Această tendință a fost contracarată de apariția unui nou partid, PPDD. Mișcarea spre centru a USL și ARD a făcut ca un mare număr de votanți, dispuși să susțină una din
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
apariției unui partid care atrage pe cei nemulțumiți de partidele care reprezintă structura bipolară clasică stânga-dreapta a spectrului politic poate fi explicată pe baza unui model validat în știința politică. Acest model nu este empiric, ci este rezultatul analizei comportamentului votanților și a partidelor politice. Bazându-se pe modelul economic elaborat în 1929 de Harold Hotelling 59, Anthony Downs 60 a argumentat că votanții sunt uniform distribuiți de-a lungul unei axe ideologice, de la extrema stângă (0) la extrema dreaptă (100
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
care au un potențial electorat căruia să se adreseze. Condiția reușitei lor este condiționată de Anthony Downs în felul următor: "Noile partide pot avea cel mai mare succes dacă apar imediat după o schimbare majoră în distribuția viziunilor ideologice ale votanților"62. Înregistarea partidelor politice și condițiile de participare la alegeri din perspectiva Constituției Înființarea partidelor politice este considerată a fi parte a libertății de asociere, fapt exprimat expres de textul Constituției României, art. 40, alin.1 care prevede că "Cetățenii
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
invocat de media românească, a fost acela că Victor Ponta și PSD-ul au organizat prost alegerile din diaspora. Prin urmare, faptul a provocat o reacție crescândă de frustrare și nemulțumire. Ea s-a transmis și unei considerabile părți a votanților tineri din țară, până atunci inactivi politic. Cu toții au votat pentru Klaus Iohanis și au întors spectaculos rezultatul din primul tur. Propun o mai profundă înțelegere a acestui mister politic românesc postdecembrist al alegerii lui Klaus Iohannis în funcția de
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
concepute de la început într-un cadru internațional. Cineva care observă grupuri sau indivizi îi poate compara fără să treacă de frontierele naționale. El poate face o comparație care să nu fie internațională, poate construi o tipologie a liderilor sau a votanților, luând în considerare o singură țară, sau un singur oraș. Acest lucru devine dificil, dacă nu chiar imposibil, atunci când analiza se referă la grupuri, instituții sau structuri care există doar în număr limitat. Comparațiile internaționale devin mai valoroase atunci când obiectele
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
succes, pentru a putea mai apoi să le evidențieze în timpul campaniei electorale. Am în fața ochilor un discurs electoral care precizează: "Am primit 196.000 de scrisori, 58.000 dintre acestea au condus la o acțiune concretă""12. "Suntem intermediarii, împuterniciții votantului care își transmite voința sa către administrație. Învățăm cum să solicităm și cum să obținem rezultate din partea prefectului, administratorilor de școli sau inginerilor locali... Știm cum să facem pe alții să plece urechea și cum să deschidem uși. Facem bine
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
au rădăcini locale. Unul dintre acestea fiind după cum urmează: "Mă cunoașteți cu toții. Sunt din Bas-Alpin cu rădăcini profunde în regiune și am crescut printre voi toți". Alt candidat a reușit să evoce istoria regiunii sale pe baza numelui său amintind votanților că stră-stră unchiul său era un mare scriitor din regiune, ceea ce dovedește că este "100% fiul pământului nostru". Nu v-ați da votul unor străini, unor persoane care nu știți ce gândesc și de unde vin"; Nu a trăit oponentul meu
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
adecvat. Este chiar mai important să primească anual un rezumat detaliat al tuturor voturilor sale, care îi va aminti exact cum a votat în anumite circumstanțe. Dacă nu are acest rezumat, ar putea exista urmări rezultante ale întrebărilor insidioase ale votanților cu privire la pozițiile pe care deputatul le-a adoptat. Voturile din Parlament sunt importante. Chiar dacă aceste voturi sunt fără rezultat practic în ceea ce privește legislația, acestea afectează șansele deputatului de a fi reales. Raportul său cu circumscripția trece prin registrul său de vot
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
caz de dublă însărcinare de către partid și de către votanți care este "o imposibilitate logică". Această tipologie este doar parțial valorificabilă în Franța și în Statele Unite pentru că în aceste două țări, partidele nu sunt suficient de puternice pentru a da instrucțiuni votanților, dar prezintă o forță suficientă spre a influența comportamentul reprezentanților. Comparația între aceste trei democrații poate fi extinsă la alte țări al căror sistem electoral este în favoarea individualizării votului, în ciuda faptului că au adoptat liste de candidați, și care cu
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]