1,123 matches
-
Creatie > APRIL Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 822 din 01 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului a venit luna lui april, se-aude prin ceruri un tril, soarele a aprins zările și ne zâmbesc iar florile. privește stelele vrăjite cum cad în ape liniștite și noi, iubito, împreună, ne-adăpostim sub clar lună. sub vraja asta selenară totul miroase-a primăvară, și c-o nepotolită sete, miresmele o să ne-mbete. în luna ast-a lui april, erai copilă, eu
APRIL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350434_a_351763]
-
SUB NINSORI... Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 2019 din 11 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Voi sta sub ninsori... Mi- e sufletul fărâmă de cer sfârtecat În crâmpeie de vis, abisal, cuminecat În ființa mea, vas sfințit, alăută vrăjită Care azi, învinsă, tace speriată, smerită. Prizărită în sinele copleșit, cerșetor La picioarele Tale, a îndurării. Implor Azi clemența și îngeri protectori Nu pot să accept paharul, voi sta sub ninsori Până când sufletu- mi, atent curățat Se va fi -nvrednicit
VOI STA SUB NINSORI... de DANIA BADEA în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350455_a_351784]
-
Bobiță le-a aflat frecventând cursurile Cineaștilor amatori, la Clubul Copiilor „Iris”. Acolo, încetul cu încetul, a învățat arta filmului: „Când la filmare nu este lumina prea bună, luăm cu noi cioburi de lună, pe care le ungem cu lumina vrăjită să iasă imaginea ursită, clară, cu multe culori, să ne bucurăm, când la orizont apare soarele în zori” (p. 18). Cartea „Aventurile lui Bobiță cineastul” are o scriere jucăușă, atractivă, simplă, în versuri sau în proză, uneori alternativ. Autoarea având
AVENTURILE LUI BOBIŢĂ CINEASTUL, DE MARIA MÂNZALĂ, CRONICĂ DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349017_a_350346]
-
mag? Ți-am spus că luna se ridică În vârf de cer, când te zărește, Să-ți scalde-n raze umbra mică Ce pretutindeni te-nsoțește? Ți-am spus că-n cioc privighetoarea, Mi-aduce zilnic trilul său, Și îi ascult vrăjit chemarea, Gândindu-mă la glasul tău? Vroiam să-ți spun acestea toate Și multe am mai vrut să-ți spun, Însă, cuvintele-s deșarte, Iar eu, un muritor nebun Nespus de tare de iubire. Sunt mut și nu-mi mai
ŢI-AM SPUS? de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348566_a_349895]
-
în noroiul de pe fundul iazului și-și cedează sufletele în ghearele necuratului în împărăția iadului întunecat și înspăimântător. Dispariția subită a celor patru tineri dădu unele bănuieli sătenilor întărind și mai mult misterul acelei legende despre Pădurea Blestemată sau Pădurea Vrăjită cum se numea de secole. Referință Bibliografică: COMOARA BLESTEMATĂ - V. Căutătorii de comori / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1387, Anul IV, 18 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
prirteni,în funcție de ideei și gindire ,tema propusă de discutat cu schimb de acțiuni care să fie de folos în ce este bine și de ascultare.multumesc pt.indrumarile date cine va citii,poate să își schimbe atitudine față de aceasata cutie vrăjita,pt.sanatate și o viață lungă cu o gimdire cutata.multa sănătate și dumnezeu să te ferească de rău ! Trimis de către Corina Îmi place mult ce ai scris. Recunosc...eu însămi îmi petrec multe ore aici, în fața monitorului...și îți
IMPRESII ŞI SIMŢĂMINTE DE LA CITITORI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349725_a_351054]
-
Acasa > Poezie > Cantec > RODIE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1357 din 18 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Cu arca pe nesfârșitele valuri, botezat pentru înălțimi celeste caut muntele vrăjit să-l urc așteptând oprirea creșterii apelor, îndeplinirea poruncii după potop. Noul început își păstrează cuvântul, viața din ea însăși se naște, cum lumina din lumină capătă contur înghițind pentru o vreme mânia. Din ape delfină ieșind uscatul plin de
RODIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349921_a_351250]
-
cer”. „așterne în calea mea frunze,/chiar dacă sunt uscate,”... Natura este mediul ideal, fundalul suplu care contribuie la stările de reverie. În sânul naturii sufletul se află mai aproape de cer, de armonia universului - comunicarea cu Divinitatea având toate drumurile deschise. Vrăjită de culori și nuanțe abia perceptibile, poeta și-a încercat talentul și în pictură. De altfel, pictează icoane pe sticlă, făcând parte din anul 2003 și din Asociația Artiștilor Plastici Mureș, participând la numeroase expoziții de grup, festivaluri, cu icoane
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > VULCANUL...DIN MINE Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1035 din 31 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Pași ușori mă poartă prin galerii de dor Iți simt umbra caldă pe care o ador. Vrăjită sunt de tine și formele-ți sculptate In dorinți ascunse, scăldate în...păcate. Raze de-aurore prin păr mi s-au prelins, Când mâna-ți iubitoare duios m-a atins... La timpul cel potrivnic ruga mi se-nchină Clipa să
VULCANUL...DIN MINE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344521_a_345850]
-
ca din bibelou Stricat de o secundă, ce s-a născut în zori... Te-aștept din nou Iubire, când clipa-i adormită Să mă ascunzi în tine și-acolo să rămân. Fiorul să ți-l simt, să fiu din nou vrăjită Să mă iubești te-aștept în clipa de alin... © D. Theiss Referință Bibliografică: Te-aștept din nou Iubire, când clipa-i adormită! / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1229, Anul IV, 13 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright
TE-AŞTEPT DIN NOU IUBIRE, CÂND CLIPA-I ADORMITĂ! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344590_a_345919]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > LA CEAS DE-ADUCERE AMINTE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 314 din 10 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului E toamnă iar, pe bănci abecedare Sub ochii de copii par lumi vrăjite, În suflet simt o mare tulburare Gândind la vremi trecute, fericite. El ne-a iubit, în sufletul lui mare Noi toți învățăceii-am încăput, De-atâtea ori pe fruntea lui sudoare A curs luând-o iar de la-nceput. Ne-a
LA CEAS DE-ADUCERE AMINTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348185_a_349514]
-
oceanul ne așteaptă Cu-ntinderile sale necuprinse, Și fiecare leghe e o treaptă Pe valul depărtărilor întinse Cu cântec din adâncuri abisale, Călăuziți de soare și de stele, Îmdepărtate timpuri ancestrale Pe nesfârșite drumuri paralele. Ne vom opri în insule vrăjite, De pretutindeni cântec de sirenă Din ape, din văzduhuri însoțite De fâșâit molatec de carenă. Ieșind din timp, corabia minune Cu marile iluzii înțesată Aleargă, inedită viziune, Uitând de toți, dar și de toți uitată. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Sus
SUS ANCORA ! DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348187_a_349516]
-
pe ape și pe poteci! Frunză, ruginie doamnă, vine-n zborul tău o toamnă Mănoasă și generoasă și se cuibărește-n casă! Pică-n zborul tău alene, vara, adormind pe gene. Pică visele brumate, la pământ, înspăimântate! CORN DE TIMP VRĂJIT Toamna asta e frumoasă, luminoasă ca un gând! Mi-a păstrat soarele-n casă și-amintirile pe rând. Cu lumina-i de poveste, mă-nconjoară brațul ei. Luminoasă toamnă este peste suflet și pe-alei! Toamna asta-i minunată, generoasă
TOAMNA DIN OGLINDA MEA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348238_a_349567]
-
asta-i minunată, generoasă peste poate, Cu vinul, mustind pe masă, jubilând printre bucate! Și-n poiana toamnei noastre, prefăcută-n primăvară, Suntem regii către care, ploi de stele iar coboară. Visele se cern, fantastic, dintr-un corn de timp vrăjit Ca o veste minunată pe pământul înflorit. Sufletele cântă iară, melodii de mult uitate Și amurgul-sur coboară, legănând acestea toate. Referință Bibliografică: Toamna din oglinda mea / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 221, Anul I, 09 august
TOAMNA DIN OGLINDA MEA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348238_a_349567]
-
are bestowed On the temple of this nation And it snows... Drifts of flowers Fall down on the ground, Whispers can be heard And the crickets' song, Eminescu's shaking hands with God ... January 2014 BuzatuParadisePines, CA Alături de Eminescu Pulbere vrăjita, de aur, Se scutură din teiul în floare, Păsări albastre zboară spre nori, Din Cer, Luceafărul coboară, Și-odată cu El, Binecuvântarea se-așează Pe tâmpla acestui popor. Și ninge... Troiene de flori Se-aștern pe pământ, Șoapte se-aud Și
ALĂTURI DE EMINESCU ELENA BUZATU – ALONGSIDE EMINESCU (TRANSLATION) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347532_a_348861]
-
fost mute Ținute-n mare taină de-un străjer. Se pierd în zări, ca un sobor de fluturi Ce-și cată liniștea-ntr-un colț de cer. Eu tac, din larg o dulce briz-adie Și amurgește-n freamătul din valuri Vrăjită, marea-ngân-o simfonie A dragostei ce-a-ncremenit pe maluri. Dar Dalia nu dorea ca dragostea ce-i bătea la poarta inimii, să încremenească la țărmul Mării Negre, în țipăt de disperare al pescărușilor purtați de vânturile tăioase, abătute peste întinderea de
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
Articolele Autorului Pământul care plânge după stele acoperit de umbre trecătoare, călcat de pași ce lasă urme grele peste cascade ce curg nemuritoare. Coroană lui din ramuri vestejita își plânge floarea ce-a strălucit odată, când soarele curgea pe ea vrăjita era mireasă de nuntă aranjată. Și ploaia s-a oprit pentru o clipă când vântul bate în deșert flamand, el îi uicide și singura aripa care zbura peste izvoare-n crâng. O noapte fuge cu stele să se culce când
LACRIMILE PAMANTULUI de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347578_a_348907]
-
cheamă, care te strigă din adâncul ființei tale, din strădufundurile diafane ale Națiunii ancestrale. Elementele Frumosului - Dacoromân au fost pre-create în COSTUMUL POPULAR, plin de grație și splendoare în care s-a întrupat întreaga Natură cu cântarea cerească și jocul vrăjit al sublimului. Priviți ROMÂNUL, ca un sunet celest în marea- muzică a lumii serafice și veți vedea că provoacă cosmic, revelația comuniunii, ca o Simfonie a tuturor armoniilor, ca o sacrosantă Liturghie a Învierii hristice. Ce făgăduință ademenitoare pentru setea
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
ianuarie 2014. Pământul care plânge după stele acoperit de umbre trecătoare, călcat de pași ce lasă urme grele peste cascade ce curg nemuritoare. Coroana lui din ramuri vestejită își plânge floarea ce-a strălucit odată, când soarele curgea pe ea vrăjită era mireasă de nuntă aranjată. Și ploaia s-a oprit pentru o clipă când vântul bate în deșert flămând, el îi uicide și singura aripă care zbura peste izvoare-n crâng. O noapte fuge cu stele să se culce când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
asculta de note ci de chemările nesecătuite ale spiritului. Am dreptul să mă proclam aici ultimul romantic pentrucă vin din epoca marilor iubiri în care creionul, lumina sclipirile sufletului dându-i contururi de poveste eternă, soră a lacrimii și simțirilor vrăjite. Iubesc frumosul omului și mă închin sufletului dar și ochilor care scânteiază spre înălțimile cerului cu focuri de nemurire. Te iubesc omule pentru divinul tău etern, pentru lacrima ta pe care o poți o clipă stăvili, pentru suferințele pe care
DESTIN de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350032_a_351361]
-
Iubirea pentru cel ce-mi stă în față. Dintr-o privire, el îmi cere mâna Și eu mă văd alunecând ușor Spre omul care-l vreau pe totdeauna Și pentru care simt teribil dor. Plutim, dansând și-ntâia dată Cuvintele vrăjite ne-mpresoară. Îl simt cum ochii-mi verzi îmi cată Și sufletul începe să mă doară. Alerg să mă ascund de el pe dată Într-un poem de dragoste târzie. Cuminte, iubitoare și retrasă Cu-al meu pantof îl mai
SECTIUNEA MEA DE POEZIE DIN VOL.VI SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349998_a_351327]
-
chitară strălucitoare cu corzi din raze de soare, iar pe umeri o mantie străvezie din cer albastru cu puzderie de stele pe umeri și poale. Zâmbea tot timpul și arunca împrejur petale de flori pe care le săruta. Sosise ceasul vrăjit... Deodată, aleile, strada și piața din fața magazinului s-au umplut de bănci capitonate cu iarbă moale ca mătasea. Apoi începură să vină din toate părțile tot felul de jivine și păsări cu penet multicolor care se grăbeau să ocupe locurile
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
în ceasul din perete Și-n fotografii privite cu... regrete. Mii de întrebări fruntea îmi încruntă Iubirea tinereții cu gândul se confruntă. Vom mai simți-n adâncuri iubirea fermecată Ce am ascuns-o-n inimi, de ani... ferecată? Acel fior vrăjit ce-l ascundea privirea Când ne-om revedea, vom simți iubirea? Voi îngropa în suflet, tot ce n-am trăit... Iubirea ne-nțeleasă atunci, s-a răzvrătit Sulițe de foc inima-mi străpunge Să ne revedem, oare vom ajunge? copyright by
SĂ NE REVEDEM, OARE VOM AJUNGE? de DOINA THEISS în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361987_a_363316]
-
în: Ediția nr. 482 din 26 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului CURGÂND PRINTRE MALURI Semi glossă Curgând printre maluri domoale, Râul își duce apele vijelios, Așa au trecut privirile tale, Ca o boare de vânt furtunos! Da, orice clipă trece vrăjită, Se duce cu gândurile sale, Nu se oprește pe vreo orbită, Curgând printre maluri domoale. Totul trece alura nu-și schimbă, Uneori rămâne ceva misterios, Când mintea gândurile-și plimbă, Râul își duce apele vijelios. Dar a rămas o clipă
CURGÂND PRINTRE MALURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362049_a_363378]
-
-și încerce pasul prin hățișul necunoscut al vieții. Ce vremuri minunate! Nici fulgerul care își făcea apariția pe cerul speranței nu putea tulbura încrederea în ziua de mâine. Asfințitul se „tăvălea” în așternuturi neasemuit de frumoase, iar gândul „feciorelnic” rămânea vrăjit și captiv în culorile timpului trăit. Era doar un joc! Cine își imagina că „amurgul” se va strecura discret - cu fiecare ceas al înserării - în sufletul poetei... care a iubit până la mistuire toate frumusețile vieții. ”Am iubit? Am iubit, am
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]