346 matches
-
vara făcând o cură pentru sănătatea noastră și în fiecare an consacrând o lună Parisului, unde ne atrăgeau prietenii, nesecatele comori artistice ale muzeelor, expozițiilor, pentru doctor - spitalele. Astfel am parcurs întreaga Europă, oprindu-ne pentru un ciclu mozartian sau wagnerian câteva zile în Bavaria sau Salzburg, eine Musik Woche in Wien ori pe Rhin, sau pornind cu batelul la Spitzberg și bankiză. De la Atena la Capul Nord, din Sicilia la Stockholm, cunoscurăm întreaga Europă, în afară de Spania și Rusia. principele nicolae
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Jan Kubelíc, Sarasate, Huberman, Isaye, precocele Florizel von Reuter și palidul, inspiratul copil răsfățat al regi nei Elisabeta, George Enescu; apoi cântăreții celebri și divele ilustre: Titta Ruffo, Giovanni Dumitrescu, Tetrazzini, Bellincioni, Félia Litvinne și Lucienne Bréval În repertoriul lor wagnerian, Yvonne de Tréville, incomparabilă soprană de coloratură, Dar clée, Nuovina și Elena Teodorini, gloriile țării, pe care le duceam acasă, elevi și studenți, În triumf, deshămându-le caii de la caretă; apoi, meșterii scenei franceze și italiene: Sarah Bernhardt, cu vocea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
DEȘI EROU SENTIMENTAL CAPABIL DE EFUZIUNI, DEVOtamente și generozități romantice față cu femeile, de parcă aș fi fost mâ nat spre ele ca purtat pe unde providențiale de lebăda mistică a lui Lohengrin, cavalerul În armură albă de argint din poemul wagnerian - nici una Însă din aceste frumoase ale mele de odinioară nu m-au răsplătit, precum Elsa de Brabant, cu acele priviri de gratitudine și recunoștință de care au fost În stare numai femeile oropsite de Dumnezeu și de oameni: fetele bă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
film e mort. Apoi, mai e ceva. Nu cred și sunt sigur că ești alături de mine în privința asta că marca sigură a capodoperei este paloarea sumbră, sprânceana încordată, privirea suferindă, programul abisal. Nu e obligatoriu să te repezi spre straturile wagneriene ale ființei ca să produci un mare film. Sondarea profundului metafizic nu e deloc rețeta sigură a nemuririi. Eu cred că această dispută între cei care susțin funcția distractivă a filmului și cei care caută sensuri și tensiuni este cumva falsă
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
și mai ales un al treilea personaj, atât de pitorescul George Diamandy. Fiu de moșier cu studii la Paris, politician, prefect liberal, adept al ideilor socialist utopice și creatorul unui falanster, proprietar în același timp al vasului cu pânze botezat wagnerian „Spargeval” cu care organiza croaziere de-a lungul coastelor Mării Negre, George Diamandy e totodată autor dramatic și directorul Teatrului Național. Din cauza unei angine pectorale, sfârșitul l-a găsit pe timp de furtună, îmbarcat pe vaporul Kursk care transporta 3000 de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Führerul care tocmai le răsese patria de pe harta Europei. Deja în acei ani 1905-1908, nu mai era timp pentru nepăsare, și care ar fi trebuit să fie înlocuită de o pregătire vigilentă. Semnele rele se înmulțeau, ca negrii corbi ai wagnerianului Wotan. "Dansul deasupra vulcanului" era deja o realitate, iar împăratul șef de orchestră, Wilhelm, executa preludiul marocan 67. Aruncarea acestui pietroi în baltă a provocat valurile de la Algésiras și comentariile alarmate ale presei. Dar indiferenților vienezi nu le păsa, ci
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în „Convorbiri literare”, va deveni volumul George Enescu, unde erau definite personalitatea și opera muzicianului. Dar cel mai important studiu rămâne Viața și opera lui Richard Wagner (1934). Atras de originalitatea muzicianului de la Bayreuth, C. desface firele încurcate ale existenței wagneriene, dovedind o sensibilitate și o capacitate de percepție deosebite. Comentariul nu devine obositor prin concentrarea abuzivă de date biografice, cel mai mare spațiu fiind acordat explicării operei lui Wagner. Chiar dacă metoda, ca și unele accidente de limbaj impietează asupra valorii
CIOMAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286263_a_287592]
-
comună cu stimulul-mostră. Deși modelarea și potrivirea cu mostra seamănă puțin, deoarece amândouă presupun un proces de potrivire, acestea pot fi cu greu egalate. O persoană poate lua decizii eronate în combinarea ariilor de operă cu mostra dintr-un recital wagnerian și să rămână incapabilă să imite comportamentul vocal cuprins în acea mostră. Discriminarea exactă a stimulilor este o precondiție pentru învățarea răspunsurilor observaționale, dar nu este echivalentă cu aceasta. Învățarea observațională este concentrată în primul rând pe procese în care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în generația mea, nu exista tipul acesta de stil, coloratură dramatică. La noi erau sopranele lirice, sopranele de coloratură. Coloratură dramatică înseamnă că ai, din nou, în tradiția lui Poncelle, Callas, Sutherland, o voce mai plină. Nu e o voce wagneriană, nu e o voce spintă, dar ai flexibilitatea pentru a crea aceste coloraturi ce nu sânt de tipul operei "Lucia di Lammermoor", ci a operei "Vespre sicilani", sau "Ana Bolena", care face parte din repertoriul meu. Împreună cu operele lui Donizetti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
din repertoriul meu. Împreună cu operele lui Donizetti și Bellini, "Puritanii", "Maria Stuart", alcătuiesc un tip de muzică. Pentru că sunt soprană de coloratură dramatică, mi-am putut permite să cânt "Tosca", dar asta nu înseamnă că sunt o Tosca de factură wagneriană. Să nu uităm că Haricléa Darclée, prima interpretă a personajului Tosca, era soprană de coloratură. În plus, "Tosca" a fost cântată de toate tipurile de voci de soprană. Nu e o partitură care trebuie cântată doar de o anumită categorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Naxos", sau, evident, rolurile de belcanto pe care le iubesc la nebunie, ar trebui să-mi extind repertoriul și să cânt, poate, "Eboli"... Leontina Văduva A, da. Absolut. Ruxandra Donose Sau, poate, îmi fac cu ochiul niște roluri din repertoriul wagnerian. Leontina Văduva Am putea cânta împreună, dacă tu joci rolul Eboli, eu aș juca Elisabeta... Ruxandra Donose ... uite, încercăm să găsim ocazii de a ne întâlni și într-un spectacol de operă, în această formulă de trio. Teodora Gheorghiu Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în artă, filozofie, politică, literatură, teatru, în social etc. cu efecte diferite dar cu o forță enormă ce continuă să declanșeze pasiuni, să agite spirite și astăzi. E curios, dar într-o actualitate zbuciumată de atâtea drame, figura și moștenirea wagneriană este încă în miezul unor dezbateri și conflicte zgomotoase. Dezacordurile între generații dezvăluite în cărți explozive despre secrete de familie nu tocmai curate, semnate de rebelii clanului Wagner (Friedelind, Gottfried, Nike),acuzele de naționalism, antisemitism, nazism și relații privilegiate cu
Pelerinaj la Bayreuth by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11372_a_12697]
-
verde" se ,oficiază," în oraș au loc tot felul de manifestări: conferințe despre operele din seara respectivă, lansări de carte, expoziții, se joacă parodii, comedii cu tentă biografică iconoclastă, totul este să aibă o cât de vagă legătură cu opera wagneriană, chiar și anticariatele s-au reprofilat pe această singură temă. La vila Wahnfried locuită de compozitor împreună cu familia sa, astăzi muzeu, și în vecinătatea ei la casa lui Liszt are loc zilnic muzică de cameră cu programe variate. Paralel, se
Pelerinaj la Bayreuth by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11372_a_12697]
-
muzeu, și în vecinătatea ei la casa lui Liszt are loc zilnic muzică de cameră cu programe variate. Paralel, se desfășoară și un Festival al tineretului în al cărui program (concerte, jazz, rock, workshop-uri teatrale, expoziții) intră și o operă wagneriană de junețe, puțin cunoscută, Das Liebesverbot, într-o producție de debutanți. Emoția pe care o simți urcând, printre copacii seculari, aleea ce duce la Festspielhaus este copleșitoare; e oare starea de așteptare, e duhul locului sau ceea ce vei auzi este
Pelerinaj la Bayreuth by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11372_a_12697]
-
baritonal, tehnică impecabilă, el a avut de la început până la final un parcurs ascendent. Chiar dacă îmbrăcămintea modernă, de stradă și extrema simplificare a scenei au sărăcit imaginea scenică, spectacolul în totalitate are demnitate, o anume noblețe. Cineva, cred că Baudelaire mare wagnerian, spunea despre Tristan ,Le monde est bien pauvre pour celui qui n'a jamais été assez malade pour savourer cette volupté de l'enfer"; dar mi-e teamă că nici dirijorul Oue și nici regizorul Marthaler nu au cunoscut vreodată
Pelerinaj la Bayreuth by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11372_a_12697]
-
a fost una defavorabilă (ca să nu spun ostilă ori agresivă) față de fenomenul sonor contemporan. Un Dimitrie Cantemir, bunăoară, studia muzica Evului Mediu turcesc, ignorând avangarda muzicală italiană contemporană lui; Maiorescu era îndrăgostit de muzica clasică, dar rămânea inert la oferta wagneriană; G. Călinescu scria cronici encomiastice despre Beethoven, dar nu-l putea suferi pe Stravinski; Cioran îi diviniza pe Bach și pe Mozart, dar nu pomenește nici un cuvânt despre compozitorii timpului său. Și pentru că exemplele pot continua într-un mod copleșitor
Singurătatea compozitorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14361_a_15686]
-
new element at that time: “The personal distillation of the director was the modern substitute for the whole complex of social and theatrical factors that hâd once made theatre the great collective art. Reinhardt illustrates this process în its baroque, Wagnerian aspect. Vsevolod Meyerhold illustrates it în its constructivist, Marxian aspect.”[23] Nevertheless, the spectators, mainly workers, were perplexed and offended by the strânge staging and the non-linear narrative. Soviet critics followed them by asking for simple plots, characters that are
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
coloratură, la soprană lirică și la soprană dramatică, ceea ce i-a permis să-și lărgească treptat repertoriul cu rolurile de bază din operele ""Don Carlos"" și ""Otello"" de Verdi, rolul Tatianei din ""Eugen Oneghin"" de Ceaikovski și chia două roluri wagneriene, Senta din ""Olandezul zburător"" și Elsa din ""Lohengrin"". De-a lungul întregii sale cariere, Virginia Zeani a fost călduros omagiată pentru calitățile sale excepționale de dinamism teatral, vitalitate și sensibilitate. Vocea sa demonstrează o mare flexibilitate, emisă cu o remarcabilă
Virginia Zeani () [Corola-website/Science/298701_a_300030]
-
ciclu de lied-uri. În aceste împrejurări se desparte de soția sa, Minna; mai târziu se va căsători cu Cosima, fiica lui Franz Liszt. Începând cu anul 1864 devine protejatul regelui Ludwig II al Bavariei, un pasionat admirator al muzicii wagneriene. Regele îl susține financiar, Wagner putând astfel să se consacre numai creației artistice. Cu ajutorul protectorului construiește Teatrul de la Bayreuth, special pentru punerea în scenă a operelor sale, unde - până în zilele noastre - în fiecare vară (iulie-august), au loc renumitele festivaluri muzicale
Richard Wagner () [Corola-website/Science/297776_a_299105]
-
vechile legende nordice, cu personaje eroice, care se mișcă într-o lume supranaturală. Această artă, gravitând în jurul dramei muzicale, trebuia să dea naștere acelei opere naționale, care să fie pentru germani ceea ce tragedia clasică fusese pentru grecii antici. Drama muzicală wagneriană se opune divertismentului operei tradiționale, bazându-se pe o acțiune sacră, alegorie a dramei interioare, printr-o unitate indisolubilă cu textul, scris de Wagner însuși pentru majoritatea partiturilor sale. Wagner introduce ca inovații „melodia infinită" și „motivul conducător" ("das Leitmotiv
Richard Wagner () [Corola-website/Science/297776_a_299105]
-
se reflectă și în capodoperele sale "Tristan und Isolde" (1859), triumf al dragostei asupra morții, "Die Meistersinger von Nürnberg" („Maeștrii cântăreți din Nürnberg", 1867), "Parsifal" (1882), în care reia legenda „Sfântului Graal", dramatică încleștare a evlaviei cu sentimentul păcatului. Creația wagneriană a avut o influență covârșitoare asupra evoluției ulterioare a muzicii. Compozitori ca Anton Bruckner, Gustav Mahler, Claude Debussy (la începutul activității sale), Arnold Schönberg, Richard Strauss s-au dezvoltat sub influența muzicii lui Richard Wagner. Opere incomplete:
Richard Wagner () [Corola-website/Science/297776_a_299105]
-
În muzică impresionismul a fost impus de Claude Achille Debussy din dorința de purificare a muzicii franceze și realizarea unei muzici naționale. Este compozitorul care a creat impresionismul cu un etos francez. Cunoscând muzica extern orientală, modalismul, musorgschian și stilul Wagnerian, Debussy a furnizat elemente preluate selectiv și a creat un nou stil cu particularități de limbaj și estetică proprie. Alt reprezentant al impresionismului este Maurice Ravel. Impresionismul literar a apărut în literatura de limbă germană ca reacție împotriva naturalismului, considerat
Impresionism () [Corola-website/Science/297828_a_299157]
-
Artists", 1887). Shaw este atras de teatrul realist al scriitorului norvegian Henrik Ibsen și scrie eseul "Chintesența Ibsenismului" ("The Quintessence of Ibsenism", 1891), devine admirator al muzicii lui Richard Wagner, pe care îl apără împotriva publicului englez refractar în cartea "Wagnerianul perfect" ("The Perfect Wagnerite", 1898). Încă din 1885 Shaw a început să scrie o piesă de teatru în colaborare cu William Archer, dar ei nu s-au putut înțelege și piesa a fost abandonată. Shaw a extras schițele inițiale și
George Bernard Shaw () [Corola-website/Science/297897_a_299226]
-
Arimateea a adunat sângele lui Isus din rana provocată de centurionul roman Longinus. Graalul ar fi fost păstrat într-un loc ascuns, până ce a fost găsit de eroul Perceval („Parsifal”, care la rândul lui va fi personajul unei alte opere wagneriene). Mitul a fost pus în circulație de literatura cavalerească din ciclul breton al „Cavalerilor Mesei Rotunde”, în care discipolii regelui Arthur (Artus) pornesc în căutarea potirului sfânt (Graalul). În Cetatea Montsalvat această cupă, ce ar avea puteri terapeutice miraculoase și
Lohengrin () [Corola-website/Science/307568_a_308897]
-
Arrigo Boito după celebra piesă Othello a dramaturgului englez William Shakespeare. Că și în cazul ultimei sale opere, Falstaff, a cărei premieră absolută a avut loc la Teatro alla Scală din Milano, la 9 februarie 1893, se observă influență clară wagneriana, trecerea de la operă bazată pe arii și tehnică de interpretare "bel-canto" la genul cunoscut ca fiind opera simfonica. Premiera operei a avut loc la Milano, la Teatro alla Scală, în ziua de 5 februarie 1887. Durată operei: cca 2 1
Otello (Verdi) () [Corola-website/Science/307626_a_308955]